5,017 matches
-
Petru Creția deosebea astfel trei dintre calitățile lor fundamentale capacitatea de a împrospăta subiectele, demersul care merge la esențe și capacitatea așezării operelor de artă în contextul propriu. Caracterizată drept "unul din cei mai talentați critici literari din secolul XX", scriitoarea posedă cum afirmă comentariul traducătorului atât virtutea înțelegerii celei mai întinse, cât și calitatea suverană a obiectivității, ceea ce îi permite să nu cruțe păcatele marilor confrați pe care-i citește; urmărind cu har formele specifice cele ale gravorului Piranesi, de
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
dintre sterilitate și controlul desăvârșit al expresiei la pederastul Cavafis 14. Preocuparea pentru evoluția umanității și pentru reperele care o pot susține e o constantă urmărită atât în opera literară cât și în eseuri sau în cronica de familie a scriitoarei, acestea alcătuind împreună o lume omogenă, unde documentul și imaginarul își răspund, luminate de valorile rezistente, nostalgic dorite mai mult decât atinse cu certitudine. Un exercițiu de interpretare specifică e cel al Ruxandrei Cesereanu privind modelul erotic-cognitiv propus de Hadrian
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
ființa întreagă, trup și suflet, trecând prin iluminarea legată de frumusețea concentrată, unică, până la sclavia presupusă de pierderea ființei iubite odată cu o moarte desăvârșită 15. În sfârșit, interviurile i-au permis lui Eugen Simion să observe, pe lângă idealul definitoriu al scriitoarei cel de a înțelege ordinea universală , și absența oricărei încercări de a o răsturna 16. Pe scurt, cum observa unul dintre cei mai fini cititori, Petru Creția, în cadrul fundalului compus din esențe, greutate au mai puțin elementele arhetipale, mitologice ori
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
explică reciproc și reconstituie, fiecare, timbrul unui glas. Ulterior analizei Corneliei Ștefănescu privind fuziunea Istoriei și a romanului în "prezentările" biografice dedicate lui Pindar, Woolf și Cavafis, N. Manolescu a contestat însăși specia romanului istoric, deoarece cu un argument al scriitoarei , problema adevărului se pune pentru toate formele de reprezentare: diferența este că romanul se leagă doar mai mult de autorul său decât de epoca evocată 18. În ansamblu de altfel, mai toate lecturile au remarcat unitatea tonală a textelor yourcenariene
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
doar mai mult de autorul său decât de epoca evocată 18. În ansamblu de altfel, mai toate lecturile au remarcat unitatea tonală a textelor yourcenariene 19. Se vede prin urmare că exprimarea mai degrabă pune o problemă decât o rezolvă, scriitoarea trecând dincolo de ideea acordului între formă și realitatea prezentată. Fie că privește trecutul, fie că nu, fie că e declarat imaginar, fie că nu, limbajul nu poate decât să tindă către adecvare. De aceea sunt importante detașarea și implicarea personală
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
că Yourcenar nu este o romancieră, ci o prozatoare pricepută la juxtapunea de fragmente relativ independente, unde personajele slujesc demonstrațiilor tehnice de mare rafinament. Fără a trimite la Memoriile lui Hadrian ori la Piatra filozofală, calificate totuși drept romane de către scriitoare, aceste observații se referă de fapt la decalajul între stilul Margueritei Yourcenar și proza tradițională, ele recunoscând calitatea sa de excepție: motivația calofiliei este una care vine de mai departe, din zona de dincolo de forme, anume spune interpretul din conduita
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Polirom, Iași, 2007. Publicistică: Românul imparțial, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Coautoare a volumelor Cartea roz a comunismului, coord. Gabriel H. Decuble, Editura Versus, 2004; Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, coord. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2008; Divanul scriitoarei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, coord. Mihaela Ursa. Traduceri: Marele secret al zilelor de naștere de Jean-Claude Marie (2003); Reprezentarea lumii la copil de Jean Piaget (2004). Membră a Uniunii Scriitorilor Români (din 1990) și a PEN-club internațional (din 2003). Centripetismul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui T. S. Eliot). Epigonic, actantul liric își poartă "frunzele de aur ale durerii", până se transformă în cuvinte "care există și luminează întunericul", se entuziasmează de sângele devenit "cerneală de scris" (Sângele mă părăsi mă striga) și de Mâna scriitoare, un fel de alteritate stranie, ce îl locuiește în timpul actului scriptural etc. Întregi, obsesiile subsecvente temei creației (mâna scriitoare, manuscrisul taumaturgic, logosul mundifer, semnele scripturale revelatorii) trec și în următorul volum de poeme, Aproape un cerc (Editura Alfa, Iași, 2002
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care există și luminează întunericul", se entuziasmează de sângele devenit "cerneală de scris" (Sângele mă părăsi mă striga) și de Mâna scriitoare, un fel de alteritate stranie, ce îl locuiește în timpul actului scriptural etc. Întregi, obsesiile subsecvente temei creației (mâna scriitoare, manuscrisul taumaturgic, logosul mundifer, semnele scripturale revelatorii) trec și în următorul volum de poeme, Aproape un cerc (Editura Alfa, Iași, 2002), confirmând observația postfațatorului, Liviu Leonte, după care "Nicolae Panaite cultivă (doar) câteva teme, asumate, reluate cu imperceptibile nuanțări până la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Sau: " E întuneric;/ tu încă mai privești foile/ pline de/ graiul nopților,/ ce sapă/ huma ființelor noastre.// Am dat la o parte peretele zilei/ și am văzut sânii tăi/ sprijinind amazoanele;/ în lagărul lor, apele albe/ îmi iau prizonieră mâna/ scriitoare./ Cuvintele, unul câte unul,/ tot mai singure, cad pe hârtie/ într-o ordine parcă prestabilită..." (O dată cu seara). Și încă: "Pe sub arborii in floare ai întunericului pășești;/ văd semnele care-au ajuns scrum,/ pe ferestrele-nverzite...// În apele lor mă trezesc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tocmai de simboluri ale facerii și refacerii continue a textelor, contaminate de atributele durerii regnurilor vii. Poetul îmbracă "arcul de tămâie și iască", "urcând piramide de spaime și fiere", bineînțeles, Fără anestezie, sau gustă "picăturile de sânge.../ pe sub degetele mâinii scriitoare" alături de Fructe ale îngenuncherii; propriul trup se lasă brutalizat, supunându-se conștient unor siluiri repetate, executate mai mult sau mai puțin savant de verbe care-l transformă, nu o dată, într-o simplă funcție a creației. Metafora centrală în multe dintre
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
firul ploii), iar uneori, în minipoeme explicit erotice, el este redus la o simplă aluzie ("Mi-apari doar veste/ Vom încăpea pe cruce ?/ Doi miri rătăciți" o altă Nuntă pe firul ploii). Resimțind, probabil, impulsul de eliberare din chingile formale, scriitoarea a dovedit că în ultima vreme preferă totuși, în Scrisori pe frunze/ Letters on leaves (Editura Timpul, Iași, 2008) și Altarul de pelin (Editura Cronica, Iași, 2009), textele de o mai largă respirație. Tempoul poemelor diferă, de regulă, în funcție de ardoarea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cenzurii s-ar vădi reale piese de rezistență. Critica literară a părut o vreme să constituie principalul palier al activității autoarei. Hortensia Papadat-Bengescu. Universul citadin, repere și interpretări, cartea ei cea mai cunoscută, realiza - după bine primita antologare a receptării scriitoarei într-o colecție de profil (Hortensia Papadat-Bengescu interpretată de..., 1976) - o critică a criticii oportună (chiar dacă mascată de timidități și dependențe). Materia e structurată în șase secțiuni, ierarhizând temele cele mai preocupante pentru exegeți: Structura artistică, O creatoare de tip
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
față de școala și educația tradițională n-a avut un caracter mai incisiv, iar pledoaria pentru o nouă atitudine față de copil n-a avut un ton mai cald ca în scrierea, intitulată sugestiv Secolul copilului, apărută în 1900 și semnată de scriitoarea suedeză ELLEN KEY (1849-1926). Crescută ea însăși după principiile pedagogiei din Émile, această entuziastă și curajoasă luptătoare pentru drepturile femeii a preluat de la J.-J. Rousseau nu numai ideile pedagogice fundamentale, ci și sarcasmul cu care critica vechea educație, căldura
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca și verva cu care își susținea propriile idei. Secolul copilului nu este o carte care să conțină idei cu totul noi; nu este nici o operă de erudiție. Cu toate acestea, fără ea, Ellen Key ar fi rămas o modestă scriitoare, autoare a mai multor lucrări cu caracter eseistic (Individualism și socialism, 1895; Mișcarea pacifistă și cultura, 1908; Mișcarea feministă, 1909; Războiul, pacea și viitorul, 1916 etc.). Cum se explică atunci largul ecou pe care această scriere l-a avut în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ei a intuit specificul, sub aspect educativ, al acelui moment ce coincidea cu un început de secol: căutarea unui nou sistem de educație, care să pună în centrul preocupărilor sale copilul, cu particularitățile proprii copilăriei. Deși tendința abia se contura, scriitoarea are meritul de a-i fi prins semnificația și de a fi stimulat manifestarea ei: Lucrul cu totul nou în epoca noastră este studiul psihologiei copilului și teoria educației care derivă de aici" (8, p. 74). Mai mult și de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
croit planuri care au devenit realitate. Doamna Elvira Ivașcu a fost o personalitate proeminentă în viața culturală bucureșteană, care s-a afirmat ca o voce distinctă a Radiodifuziunii Române în calitate de crainic și realizator de emisiuni memorabile. A fost deopotrivă publicistă, scriitoare și traducătoare, cunoscută și apreciată în lumea artistică a Bucureștiului, dar și în China, unde a petrecut 3 ani ca expert la Radio China Internațional. În această perioadă a tradus multe opere ale literaturii chineze. A fost prezentă în publicații
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
ușor aureolată prin transfigurare mitică și infuzii de lirism. Dincolo de atotputernicia tradiției se conturează, totuși, într-o serie de tablouri răzlețe, în genul lui Jules Renard, un om al pământului, având rosturi, calități și defecte general umane. Personalitatea artistică a scriitoarei se manifestă într-un amplu registru expresiv, talentul său ilustrându-se cu deosebită vigoare mai ales în arta portretistică. Înzestrată cu spirit de observație și fină intuiție psihologică, B. va oferi în această direcție modele remarcabile. Reține în mod deosebit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
evocator, figura monarhului pare să fie, în această scriere, aceea a unui personaj dramatic, marcat lăuntric de o chinuitoare contradicție între firea sa (de om modest, timid, retras) și comportarea impusă de obligațiile de suveran. Discipolă fidelă a lui Chateaubriand, scriitoarea tinde de multe ori să-și învăluie personajele într-o aureolă romantică. Este și cazul eroului titular din Destinul lordului Thomson of Cardington (1932). Prin acumularea detaliilor sugestive, realizată cu un adânc simț al nuanțelor, atașatul militar al Marii Britanii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
când și când, linia tradițională a poveștii populare, derulată în limbajul său specific, dar nu de puține ori o modifică printr-o prelucrare liberă, unde apar și excesive stilizări metaforice. Se simt influențe din literatura unor autori străini, din care scriitoarea a tălmăcit (Frații Grimm ș.a.). Plusul de poezie sau pitoresc nu le face însă mai atractive pentru vârsta destinatarilor. Palmaresul traducerilor din limbile rusă, engleză, franceză, germană este deosebit de bogat și cuprinde nume ca Alphonse Daudet, Maxim Gorki, Arkadi Avercenko
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
Civilă a Femeilor din România. 10. Elena Densușianu-Pușcariu (3 martie 1875, Făgăraș, jud. Brașov - d. 1966) Medic, prima femeie-profesor universitar in domeniul medical din Romania, prima femeieprofesor la o clinica de oftalmologie din lume. Fiica lingvistului Aron Densușianu și a scriitoarei Elena Circa, sora lui Ovid Densușianu, a urmat cursurile liceale și universitare în Iași. S-a specializat la Paris. Întoarsă în țară, ocupă diverse funcții, pentru că, în 1920, să devină șef al Clinicii de Oftalmologie din Iași. A publicat peste
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
68 intervenții cu "metoda Stănculeanu" bazată pe extragerea întracapsulară a cristalinului. Membră a Societății de Oftalmologie din Anglia, a Societății de Oftalmologie din Franța și a Societății de Oftalmologie din Italia În paralel cu preocupările medicale, ea a fost și scriitoare, artist plastic și traducătoare. Și-a continuat activitatea clinică și literară și după pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
activitatea clinică și literară și după pensionare, publicând în diverse reviste de specialitate din țară și străinătate. 11. Smaranda Gheorghiu (n. 5 octombrie 1857, Târgoviște - d. 26 ianuarie 1944, București) Prima femeie care a ajuns la Polul Nord. A fost o scriitoare, publicistă, militantă activă în mișcarea feministă a epocii, membră a mai multor societăți culturale, considerată educatoare a poporului. Este cunoscută și sub numele de Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Maica Smara, poreclă primită de la Veronica Micle. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Smaranda Gheorghiu a condus un cenaclu frecventat și de Mihai Eminescu și a fost prietenă cu iubita acestuia, Veronica Micle. Conform chiar mărturiei sale, pasiunea ei de scriitoare a fost călătoria. A străbătut atâ t România, cât și multe țări din Europa, între care (Italia, Belgia, Franța, Suedia, Danemarca, Cehoslovacia, Grecia, Germania, Ungaria) precum și din Asia. A scris cărți și a ținut conferințe pentru a relata impresii din
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
discursului, aveau impresia că „participă, alături de iluștri creatori, la marile descoperiri și progrese matematice” (Florica T. Câmpan). 21. Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română. Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și un tată român, un prinț
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]