7,557 matches
-
castelul, apoi ordoneaz? terasele gr?di-nii �n secven?e riguros decupate, dar articul�nd subtil peluze de flori, broderii de meri?or, oglinzi de ap?, jeturi, cascade ?i canale, totul punctat de arbori de tis? ț?ia?i ?i de sculpturi �n marmur?. Cele mai bune unghiuri de privit s�nt �n castel, care se ofer? el �nsu?i că o bijuterie �n sipetul gr?dinii. Aceast? parantez? de natur?, trecut? prin sita ra?ionalismului, �?i confirm? apartenen?a la clasicism
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al VII-lea (1655-1667), majoritatea papilor practic? un mecenat generos ?i luminat, încît�ndu-i �n acela?i timp ?i pe cardinali s?-?i asume aceea?i misiune, �n raport cu prestigiul ?i cu mijloacele lor. Toate artele, mai ales arhitectură, sculptură ?i pictură, s�nt chemate s? participe la ridicarea unor l?că?uri de cult, amenaj?ri urbane, comenzi particulare spectaculoase capabile s? surprind? său s? seduc? imagina?ia prin fer-mec?toare efecte de surpriz?, patetice sau grandioase, dup? caz
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Maria della Vittoria, Romă, 1644-1651) sau f�nt�nile din pia?a Navone � mai ales aceea a celor Patru Fluvii, Romă, 1647-1651 � ?i din pia?a Sf�ntul Petru (1656-1667) arăt? cum pune Bernini �n scen?, ca un maestru al sculpturii ?i al arhitecturii, cu egal? bucurie, un l?că? de reculegere, un spa?iu urban festiv ?i pia?a care, �ntre cele dou? portice curbe ale sale, cu colonade toscane, se ofer? mul?imilor de pelerini ?i simbolizeaz? centrul cre
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
marginea drumului. Jocul complex ?i foarte plastic al �mbin?rilor de ferestre ?i frontoane de pe frontispiciu se opune spa?iului unitar al navei centrate, luminoase ?i dilatate lateral �n form? de oval. C�ț despre altarul principal, el con?ine sculpturi, ordin corintic de marmur? roz care imit? jaspul ?i lumin? zenital? misterioas? �ntr-o scenografie aerian? �ntru gloria martirului. ?i aceast? atrac?ie celest? este accentuat? de ritmul ascendent al ordo-n?rîi pila?trilor, prelungit �n nervurile cupolei sc?ldate �ntr-o
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
nvie variet??i rare: coloana torsadat?, antablamentul curb, frontonul arcuit ?i �ntrerupt. El creaz? rupturi de scar? nefolosite de la vre-mea Rena?terii. Se poate spune c? perturb? procedurile asociative ale limbajului clasic, f?c�nd mai ales s? intervin? sculptură, deci o anumit? parte de senzualitate, �n deplin? libertate. Aceast? repunere �n discu?ie, deliberat? ?i totu?i total ?inut? sub control de c?tre poncifi, a limbajului arhitectural modern ?i a primatului stabilit??îi ca expresie arhitectural? caracterizeaz? operele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ales, �?i construiesc palate de un lux mai subtil, ca Belvedere superior (1721-1722) de L.�Von Hildebrandt pentru prin?ul Eugen. Subtilitatea com-pozi?iei corpurilor de cl?dîrî ?i a acoperi?urilor, suple?ea modenaturii �n fă?ad? ?i rolul sculpturii �n interior arăt? capacitatea arhitectului de a transcende modelele italiene �ntr-un stil baroc austriac autentic. Barocul se integreaz? de altfel programului numeroaselor, bogatelor ?i impun?toarelor aba?îi, Sf�ntul Florian, Zwettl, D�rnstein ?i mai ales Melk (1702-1740), construit
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Hochbarock-ul cedeaz? progresiv locul, �n primul sfert al secolului al XVIII-lea, unor nave tot at�ț de luminoase, dar re�n?l?ațe de acum de fresce �n manier? trompe-l�oeil, de stucuri policrome ?i de abunden?? de sculpturi, care m?resc fluiditatea spa?iului deja exprimat? de noile dispozitive structurale. Toate bisericile, pe plan rectangular (Saint-Jean-N�pomuc�ne, de fra?îi Asam, M�nchen, 1733-1746), cu plan oval (Steinhausen de Zimmermann, 1728-1735), sau un hibrid din cele dou
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Santiago de Compostella). Dinamismul planurilor ?i al volumelor nu va fi integrat bisericilor dec�ț ț�rziu, �n ciuda prezen?ei arhitec?ilor italieni, elevi ai lui Bernini, precum C. Fontana (1681) sau J.-B. Contini (1683). Rolul determinant al sculpturii �n stilistica barocului spaniol ?ine ?i de interpret?rile locale ale limbajului ornamental clasic ?i de locul ocupat, �n biserici ?i �n m?n?s-tiri, de o produc?ie sculptural? policrom? tradi?ional?, expresie a unei devo?iuni populare sus
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
de sculptorii Cornejo ?i de Hinestrosa ?i de pictorii Martinez ?i Vald�s. Arhitectură civil? spaniol? savant? este mai pu?în acti-v? dec�ț arhitectură religioas?. �n afară Madridului ea este, �n general, sarcina arti?tilor locali, mae?tri �n sculptură compozi?iilor de o savoare f?r? egal: fă?ada palatului Dos Aguas (Valencia, c?tre 1750) de pictorul Brocadel ?i sculptorul Vergara. F?r? �ndoial?, aspectul provincial al acestei arhitecturi este cel care determin? familia regal? la a comandă
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
deseneaz? remarcabilul ansamblu din pia?a Senatului (1818-1822) de la Helsinki, m?rginit? de catedral? (1818/1830-1851) ?i de universitate (1828-1832), ale c?ror fă?ade de un galben �nchis s�nt ritmate de coloane, de pila?tri, de frize, de sculpturi imaculate. Aceast? utilizare a culorii caracteri-zeaz? ?i un num?r mare de edificii care fac din Sankt-Petersburg ?i din Moscova centre notorii ale neoclasicismului, influen?ațe de ideile, formele ?i arhitec?îi veni?i de la Paris sau de la Romă. Astfel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iile lui A. Gaudi (1852-1926), care se emancipeaz? de ancorarea să medieval? �n anumite p?r?i ale bisericii Sagrada Familia (Barcelona, 1883; �n curs), dar mai ales la casa Batllo (Barcelona, 1904-1906), a c?rei fă?ad? palpit? de sculpturi ciudate ?i de ceramici delicat policrome. �nc? ?i mai semnificativ?, casa Milă (Barcelona, 1906-1910), alt imobil de leg?tur? combin�nd o distribu?ie flexibil? ?i complex?, cu fă?ade ?i acoperi?uri mim�nd �n multiple curbe o falez
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1963). �n afară acestor cazuri particulare, formalizarea sculptural? a unei p?r?i a operelor contemporane (ale lui Portzamparc, Botta etc.) este una din leg?turile lor puternice cu arhitectura anilor �20, care �ntre?ine str�nse leg?turi cu sculptură avangardist?. �n sf�r?it, este bine s? includem �n acest curent neo-modern zg�rie�norii, de origine american?, dar introdus �n Europa sub forma purist? impus? de Mies van der Rohe dup? instalarea să la Chicago, �n 1938. Astfel
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
geometrii haotice, tinz�nd c?tre a �defunc?io-naliza� imaginea arhitecturii, c?ci ele nu pretind s? exprime func?iile pe care le ad?postesc. Antecedențele lor s�nt �n �contrareliefurile de unghi� ale lui V. Tatlin (Rusia, 1915) sau sculpturile anilor �60 ale britanicului A. Caro. G.�Behnisch (Institutul Hysolar, Stuttgart, 1990), elve-?ianul B. Tschumi (Folies, Parc de la Villette, Paris, 1983-1990) sau Z. Hadid, irakian instalat la Londra, lucreaz? �n acela?i sens. CONCLUZIE Problema urban?, �n toat? complexitatea
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din partea unor suflete înzestrate corespunzător, reprezintă ceea ce oamenii a căzut de acord să numească Poezie 35. Poe știe că transpunerea estetică nu poate fi niciodată un echivalent riguros al experienței senzoriale. Adevărul descrierii este imposibil de realizat, chiar si in sculptură, cea mai imitativa dintre arte36. Oricât de organică ar părea sensibilitatea poetului, în raport cu devenirea continuă a vieții, transcrierea nealterata a datelor ei, conduce doar la un simplu act procreativ, dar nu la un act de creație autentic. Poetul poate beneficia
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
capacitatea de depăși abisul ce separă cunoașterea noastră și durata, i.e. absolutul, dar chiar vede în arta un exemplu al depășirii, ca și cum practică artistului a rezolvat deja, fără ca acesta să știe însă cum, aceasta dificultate: Astfel, fie că este pictură, sculptură, poezie sau muzică, arta nu are alt obiectiv, decât să îndepărteze simbolurile utile din punctul de vedere al acțiunii practice, generalitățile convenționale și acceptate social, în sfârșit tot ceea ce maschează realitatea, pentru a ne pune față în față cu realitatea
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
en un seul. Elle apercevrait toutes choses dans leur pureté originelle, aussi bien leș formes, leș couleurs et leș sons du monde matériel que leș plus subtils mouvements de la vie intérieure". 44 Idem, p. 462: "Ainsi, qu'il soit peinture, sculpture, poésie ou musique, l'art n'a d'autre objet que d'écarter leș symboles pratiquement utiles, leș généralités conventionnellement et socialement acceptées, enfin tout ce qui nous masque la réalité, pour nous mettre face à face avec la réalité
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
analize critice și să le înlăturăm înainte de a încerca să dăm noi înșine un răspuns. Unul dintre cele mai obișnuite și mai vechi răspunsuri este cel care consideră că poemul este un "artifact", un obiect de aceeași natură ca o sculptură sau un tablou. Astfel, opera literară este considerată identică cu liniile negre scrise ou cerneală pe o hârtie sau pe un pergament alb sau, dacă avem în vedere un poem babilonian, cu șănțulețele săpate pe tăblițele de argilă. Evident, acest
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
acesta s-ar putea să se păstreze în tradiția orală sau în memoria unui am ca Macaulay, care se lăuda că știe pe dinafară Paradisul pierdut și Pilgrim's Progress (Călătoria pelerinului). 191 În schimb, dacă distrugem o pictură, o sculptură sau o clădire, o distrugem cu desăvârșire, chiar dacă vom păstra descrieri sau reproduceri făcute cu alte materiale și chiar dacă vom încerca să refacem lucrarea pierdută, în acest caz nu vom putea crea decât o altă operă de "artă (oricâtă similaritate
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
14. Stilul și stilistica Limba este, în cel mai strict sens, materialul cu care lucrează scriitorul. S-ar putea spune că fiecare operă literară nu este decât o selecție dintr-o limbă dată, exact așa cum s-a spus că o sculptură nu este decât un bloc de marmură din care s-au scos cu dalta câteva bucăți, în micul său studiu intitulat English Poetry and the English Language (Poezia engleză și limba, engleză), F. W. Bateson a susținut că literatura este
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un termen ca "istorisire" ne face să ne gândim la timp și la o succesiune în timp. în limba engleză, termenul story (povestire, istorisire) vine de la englezescul history (istorie), în general, literatura trebuie considerată o artă temporală (spre deosebire de pictură și sculptură, care sânt arte spațiale) ; dar într-un mod foarte activ poezia modernă (poezia nenarativă) caută să scape de destinul ei - să devină o stază contemplativă, un sistem "autoreflexiv" ; și, așa cum bine a arătat Joseph Frank, oranul modern (Ulysses al lui
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sociale în care au fost scrise operele sau cu aprecierea unor compoziții separate. De la apariția cărții lui Winckelmamn, Geschichte der Kunst im Altertum (Istoria artei în antichitate - 1764), s-a încercat mereu sa se scrie asemenea istorii ale picturii și sculpturii și, de la Charles Burney (1726-1814) încoace, majoritatea lucrărilor consacrate istoriei muzicii au acordat atenție istoriei formelor muzicale. Istoria literară are în fața ei o problemă similară, aceea de a urmări istoria literaturii ca artă, relativ desprinsă de istoria socială, de biografiile
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
domnie, Brâncoveanu s-a dovedit un gospodar desăvârșit și bun administrator al avuțiilor țării, instaurând o epocă de prosperitate și de pace. Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, Îmbinând armonios În arhitectură, pictură murala și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo- bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian Într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc. Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Țară Românească, dar și din Transilvania, numele sau
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
îi identificăm aici, cu rezerve, pe Emil Vulpe și Mihail Rodocalat 33). Despre Anastase Simu, ce avea și o licență în drept la Paris (1878), mai știm că a fost un pasionat colecționar de artă; cele 1182 de gravuri, picturi, sculpturi etc., pe care le-a strâns de-a lungul vieții le-a donat statului român în 1927, constituindu-se astfel muzeul care-i va purta numele 34. Pentru activitatea publică, dar mai ales pentru cea culturală, Anastase Simu a fost
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
teme laice influențată de mediul artistic austriac, iar după 1918, centrul cultural-artistic al Bucovinei devine orașul Cernăuți cu asociații artistice și școli de pictură 90. Chiar dacă ramura intelectuală a artiștilor a fost destul de restrânsă, câteva nume au rezonat în pictură, sculptură sau muzică. Octav Băncilă (1972-1944), pictor botoșănean cu studii la München și cu expoziții proprii la Iași și București, este denumit "pictorul proletariatului", abordând în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat apoi dorohoienii Ion
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
denumit "pictorul proletariatului", abordând în creațiile sale aspecte din viața țărănimii și a muncitorilor. S-au afirmat apoi dorohoienii Ion Cârdei (1906-1970) și Alexandru Istrati (1915-2001). Cu studii în țară și la Viena, Cârdei este autor de portrete, desene și sculpturi, realizând și un bust al compozitorului Ciprian Porumbescu, ridicat la Suceava, în 1933. Istrati, pictor stabilit la Paris, a fost desemnat moștenitorul operei lui Constantin Brâncuși pe care a cedat-o statului roman. Gravorul Aurel Mărculescu este una dintre cele
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]