4,879 matches
-
și eclozează numai după revenirea condițiilor favorabile. În camera incubatoare ouăle durabile sunt înconjurate într-o îngroșare cuticulară numită efipiu, care cuprinde și celule cu aer, care le servește ca un bun înveliș protector în timp de iarnă sau de secetă. Efipiul, eliberat prin năpârlire sau moartea femelei, asigură acestor ouă o protecție remarcabilă, care le permite să reziste la desicare, înghețul și chiar la tranzitul prin tuburile digestive ale unor animale, ca cele de rață. Prin urmare, aceste ouă fecundate
Cladocer () [Corola-website/Science/330630_a_331959]
-
dispărut, existând foarte puține persoane care încă mai servesc acest fel de mâncare tradițional. Legile Franței interzic comercializarea cărnii de câine dar nu consumarea ei. Într-un reportaj realizat în 1989 de către X. Malher și B. Denis, arată că în timpul secetelor și foametei francezii consumau în mod frecvent câini și că în colonia franceză Tahiti dispărea jumătate din populația canină datorită uzului cărnii acestui animal în alimentația umană cu ocazia zilei de 14 iulie a fiecărui an, ziua națională a Franței
Carne de câine () [Corola-website/Science/330792_a_332121]
-
a este un fenomen complex de transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile în deșerturi, determinat de schimbările climatice (secetă puternică și prelungită) și activitățile umane (supraexploatarea terenurilor). Procesul de deșertificare poate rezulta după o evoluție seculară a climatului (ex. Sahara, între 5000-1000 î.Hr.), dar, cel mai adesea ca rezultat al activităților antropice, omul fiind autorul deșertificării. a se declanșează
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
izvoarelor de coastă), eroziunii solului de apă și vânt, destructurării și poluării solului etc. În general, deșertificarea este determinată de o supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat, care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial înfloritoare, a fost transformată în deșert prin suprapășunat și despăduriri. Deșertificarea parcurge mai multe etape: reducerea și pierderea orizontului superior al solului, după care are loc o erodare a orizonturilor inferioare și
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
Studiile Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) estimează că nisipurile Saharei înaintează spre sud cu 1,5-10 km/an. Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de mai mulți factori, cum ar fi seceta, schimbările climatice, cultivarea terenurilor arabile, pășunatul excesiv și defrișarea. Vegetația are un rol important în determinarea compoziției solului. Studiile au arătat că, în multe ecosisteme, rata eroziunii solului descrește exponențial odată cu abundența vegetației. Suprafețele uscate și neprotejate de vegetație sunt
Deșertificare () [Corola-website/Science/330920_a_332249]
-
în ambele luni de 18°C ziua și 10°C noaptea. De fenomenele meteorologice nefavorabile, care pot provoca anual daune considerabile economiei naționale a Republicii Moldova țin și aversele puternice de ploaie, grindină, înghețurile târzii de primăvară și timpurii de toamnă, secetele etc.
Clima Republicii Moldova () [Corola-website/Science/330283_a_331612]
-
lostriței spre locurile de reproducere. Rarefierea lostriței este, de asemenea, legată de scăderea constantă a prăzii obișnuite (scobarul etc) și a diverselor forme de poluare (mai ales în Bosnia și Croația) și a nivelului scăzut a cursurilor de apă în timpul secetei. În România, din cauza factorilor menționați mai sus, lostrița este azi pe cale de dispariție sau chiar a dispărut din mai multe râuri în care trăia odinioară (vezi Distribuția geografică în România). Specia este protejată de legile naționale și europene care stabilesc
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
șomajului se ridică la mai mult de un sfert din forța de muncă și încrederea în bănci din SUA se dezintegrează, închiderile bancare maturând națiunii. Pe Marele Câmpii, dificultățile economice sunt agravate de catastrofe naturale. Ani de arăt intensiv și secetă severă usucă pământul. Vaste furtuni de praf întuneca cerul în vest. Inaugurat în timpul mării depresiuni, noul președinte Franklin D. Roosevelt începe să schimbe lucrurile. New Deal și proiectele de lucrări publice sunt impuse cu scopul de a salva America de la
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
1931. Între timp, producția industrială a țării a scăzut la jumătate. Cozi la cantine și creșterea numărului de persoane fără adăpost au devenit tot mai frecvente în orașele din America. Fermierii (care s-au luptat cu propria depresie economică din cauza secetei și scăderii prețurilor la produsele alimentare) nu au avut recolte bogate, si au fost nevoiți să-și părăsească domeniile în timp ce alți oamenii au murit de foame în altă părți. La începutul secolului XX, fermierii au exploatat agresiv solul și a
Istoria Statelor Unite (1918-1945) () [Corola-website/Science/329144_a_330473]
-
cunoscută în popor drept "ziua pelinului", sau "ziua bețivului". Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai. Aceasta data este considerata începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta. Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne. Se obișnuiește ca în aceasta zi sa se pună câte un pom sau câte o crenguță verde la poartă, ușa sau ferestrele caselor. Este supranumită și sărbătoarea
Armindeni () [Corola-website/Science/328595_a_329924]
-
contaminării înainte de recoltare, se poate produce mucegăirea masivă a boabelor de porumb, alune, semințe oleaginoase cu importante pierderi economice. Infecția plantelor apare mai ușor dacă fructele și semințele au fost atacate de insecte, păsări, rozătoare, grindină, îngheț timpuriu, căldură și secetă, furtuni sau alte fenomene nefavorabile. În anumite condiții (temperaturi ridicate și umiditate ridicată) "Aspergillius flavus" poate produce micotoxine cu denumirea generică de aflatoxine. Când vacile consumă furaje contaminat cu aflatoxine, are loc transformarea automată a aflatoxinei B într-o formă
Aflatoxine () [Corola-website/Science/328840_a_330169]
-
de apă în stare lichidă se numește Xeromorphien . Limitele xerofite astfel pe mesophytes și hygrophytes , limitele nu sunt în mod clar perceptibile . Cele Halofitele se găsesc adaptări morfologice , similare cu cele ale xerofite , deoarece prezenta NaCl ( sare de masă ) , o secetă fiziologica cauzată ( potențial de apă ) . Multe Xeromorphien bazat pe reducerea pierderilor de apă prin transpirație . Cele mai multe dintre transpirației se întâmplă atunci când deschideți stomatele . Cu toate acestea , aceasta transpirație conduce transportul pe distanțe lungi a apei înfabrica de la ( transpirație ) , astfel plantele
Xerofite () [Corola-website/Science/331922_a_333251]
-
a germina, crește și a se dezvolta. Se adaptează la o gamă largă de condiții. Tolerează soluri sărace, pietroase și nisipoase, dar de asemenea se adaptează bine și la soluri argiloase grase fertile. Ea tolerează umiditate scăzută a aerului, precum și seceta. Sunt adesea întâlnite plante aclimatizate nu numai în albiile râurilor inundate temporar și păduri riverane, dar de asemenea și pe versanții dealurilor și în crăpăturile din roci, până la 1350 m altitudine. Principiul colorant găsit în henna este lawsona sau 2-hidroxi-1
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
mai ales în apele cu debite mici, alături de păstrăv și lipan. A fost întâlnită și pe versantul sudic al Carpaților și chiar în pâraiele mici de deal, din regiunea București. Poate trăi și în ape curgătoare, ce seacă mult în timpul secetei. Este o specie bentonică, trăiește în grupuri mici, compuse din pești de diferite vârste și dimensiuni. Mreana vânătă este moderat fotofobă și preferă apele de lângă mal cu multă vegetație și numeroase adăposturi în albia râului, locuri unde stă ziua. În timpul
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
dar nesustenabilă pe termen lung, care a fost bazată pe executarea de mari lucrări publice de infrastructură finanțate cu împrumuturi externe. Criza a avut doi factori declanșatori imediați: unul de natură internă - compromiterea producției agricole a anului 1899 în urma unei secete prelungite de peste 10 luni - și unul extern - diminuarea posibilităților de atragere de fonduri de pe piețele externe, ca urmare a evoluțiilor de pe piața mondială, respectiv declanșarea Războiului Burilor în Africa și a Răscoalei Boxerilor în China. Criza a avut ca efecte
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
O a doua cauză a constituit-o lipsa unor politici economice care să prevadă, să prevină și să atenueze efectele pe care apariția unei situații dificile în domeniul producției agricole le avea asupra întregii societăți. Pentru România, "recoltele agricole slabe, seceta sau ploaia excesivă au însemnat criză, dificultăți bugetare, stagnare." „”„Motivele prealabile ale crizei”, în Revista Economică, 1900 Cea de-a treia cauză de profunzime era reprezentată de înapoierea tehnologică și infrastructura agricolă deficitară, ceea ce crea dificultăți și dependență pentru economia
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
sporit cheltuielile provocate de lucrările mari de infrastructură: căi ferate, poduri, docuri, universități, școli, cazărmi etc. În cuvintele lui Take Ionescu: Criza a avut doi factori declanșatori imediați: unul de natură internă - compromiterea producției agricole a anului 1899 în urma unei secete prelungite de peste 10 luni - și unul extern - diminuarea posibilităților de atragere de fonduri de pe piețele externe, ca urmare a evoluțiilor de pe piața mondială, respectiv declanșarea războiului burilor în Africa și a Răscoalei Boxerilor în China. Compromiterea aproape în totalitate a
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
particularitatea a fost reprezentată de repartiția lor temporală, acestea căzând practic exclusiv în primăvara lui 1898 și toamna lui 1899, între aceste două perioade existând un interval de 10 luni (septembrie 1898 - iulie 1899) în care s-a înregistrat o secetă severă. România mai cunoscuse și până atunci ani secetoși, dar în nici unul nu fuseseră afectate atât culturile de toamnă cât și cele de primăvară. Astfel, dacă producția medie de cereale a României în ultimii 20 de ani ai secolului al
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
000 hectolitri/hectar de tone, adică numai 35% din producția unui an mediu. Pe grupe de cereale situația a fost următoarea (producțiile diferitelor tipuri de cereale sunt exprimate în hl/ha iar producția totală anuală în mii de hectolitri): Totodată seceta a făcut imposibilă asigurarea cantității de fân necesare hrănirii animalelor, în special a cailor cavaleriei armatei, ceea ce a impus efectuarea în regim de urgență a unui import de fân din Imperiul Austro-Ungar. Parlamentul a votat un credit extraordinar de două milioane
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
mari crize economice pe care o cunoscuse România până atunci. Începuturile acestei crize, care se manifestaseră încă de la sfârșitul guvernării liberale anterioare, când creditul statului român intrase în declin pe piețele europene, s-a accentua sub guvernarea conservatoare din cauza unei secete severe care a compromis complet producția agricolă a anului 1899, precum și a "ineficienței și nepriceperii guvernului de a remedia criza financiară care bântuia în țară și care amenința să ia proporții dezastroase." Statul a fost surprins de criză cu o
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
Emil Costinescu), cu măsuri protecționiste și tarife diferențiate pe grupe de produse. Banca Națională a României a inaugurat din acest moment o nouă politică, menită să asigure un stoc de devize suficient pentru a face față situațiilor de criză provocate de perioadele de secetă. Devizele erau acumulate în anii în care exportul era bun și chiar și în anii de criză banca a preferat să cumpere aurul din străinătate, lăsând devizele intrate în țară din exporturi la dispoziția agenților economici, pentru a le permite
Criza economică din 1899-1901 () [Corola-website/Science/331386_a_332715]
-
Orientali la sud. Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt: În decursul istoriei, din punct de vedere demografic, specificitatea teritoriului a constat în fluxul și refluxul populațiilor respectiv sedentare și nomade în funcție de variațiile climei și pluviometriei. În perioadele de secete prelungite, când pădurile erau periclitate în favoarea stepei, populațiile sedentare se retrăgeau spre zonele de pădure, spre Carpații Orientali sau spre Dunărea de Jos, atât pentru a dispune de apă, cât și pentru a fugi de jafurile popoarelor nomade din stepa
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
lui George Călinescu. În viață va îndeplini funcții diverse, unele fără legătură cu literatura. În 1904 avea o însărcinare la Galați,inspecta băncile sătești din Județul Covurlui și împărțea în gara Ghibărțeni hrana pentru trei luni la țăranii sinistrați de secetă și inundații. În primăvara lui 1905 era secretarul lui Hurmuzescu în Ministerul Instrucțiunii. În iulie lăsase postul și era secretarul fratelui său, celebrul doctor Ion Nanu-Muscel. Împreună cu Păstorel Teodoreanu,Mihail Dragomirescu și Otilia Cazimir primesc în 1937 Premiul național de
Dumitru Nanu () [Corola-website/Science/334322_a_335651]
-
3 și 6 iulie, fără vreun succes. În acest timp, o oaste maghiară condusă de Mihály Tóth a încercat să elibereze orașul aflat sub asediu, dar a fost înfrântă în bătălia de la Sânandrei. Scăderea apelor Timișului și a mlaștinilor, din cauza secetei din luna iulie, i-a favorizat pe asediatori. Între 20 și 25 iulie s-au dat bătălii mari și lupte decisive, iar comandantul orașului, Stefan Losonczy, a început negocieri cu otomanii, la presiunea negustorilor. Comandanții militari otomani au promis să
Asediul Timișoarei (1552) () [Corola-website/Science/335110_a_336439]
-
mari crize economice pe care o cunoscuse România până atunci. Începuturile acestei crize, care se manifestaseră încă de la sfârșitul guvernării liberale anterioare, când creditul statului român intrase în declin pe piețele europene, s-a accentua sub guvernarea conservatoare, din cauza unei secete severe care a compromis complet producția agricolă a anului 1899, precum și a "„ineficienței și nepriceperii guvernului de a remedia criza financiară care bântuia în țară și care amenința să ia proporții dezastroase.”" Pentru a face față situației, la 9 aprilie
Activitatea politică a lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335151_a_336480]