6,619 matches
-
sens, plutarchienele Vieți paralele l-au influențat pe Napoleon. Astfel înțeleasă, istoria ca disciplină nu e un simplu depozit de fapte, ci un mod de a contribui la istorie, o parte intrinsecă. Nu trebuie să vedem în ea o metaistorie, senină și distantă, ci prelungirea firească valorizantă, a actului istoric și de aceea o sursă activă de istorie. Acțiunea nu e univocă. Dacă istoria produce istoriografie, acesta din urmă se repercutează la rândul ei asupra istoriei. Registrele comunică între ele, transferul
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
spune Cioran, se sprijină pe iluzia că omul poate fi perfecționat, insă așteptarea durează deja de două mii de ani. De altfel, Cioran prezicea apusul creștinismului în câteva sute de ani. Raporturile lui Cioran cu Divinitatea sunt departe de a fi senine, divinitatea este sursa nefericirii sale. Dialogul-monolog pe care il inițiază cu Creatorul îi provoacă o permanentă tristețe, care se transformă însă în hrană lui. Cioran îl face responsabil pe Dumnezeu de toate nenorocirile, el suferă, insă pare că este chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
frumusețea vieții, unde spune Cioran în Pe culmile disperării -, numai iubirea de oameni care e naturală și spontană, rezultată dintr-o dăruire firească și dintr-un elan irezistibil, poate fecunda și sufletele altora și poate comunica o intimitate caldă și senina. Aceea ce rezultă din suferință ascunde prea multe lacrimi și suspine pentru a nu împrăștia raze de o claritate amară, în care punctele negre pătează puritatea iubirii. Este prea multa renunțare, prea mult chin și prea multă neliniște, pentru că aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
Excesul de subiectivism nu poate duce decât la megalomanie sau autodenigrare, preocuparea subiectivă ducând la autodistrugere. Numai iubirea de oameni care e naturală și spontană, rezultată din dăruire firească și elan irezistibil, din umanism, poate comunica o intimitate caldă și senina: Fericiți sunt aceia care pot trăi în moment, care pot trăi prezentul absolut (...). Și nu se atinge în iubire absolutul momentului? Nu depășește adevărată iubire temporalitatea? Acei care nu pot iubi într-o abandonare spontană o fac nu numai din
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
limbuți-ă1902), etc. „În afara strălucitului lui talent de orator de catedră, domnul Maiorescu este un mare literar, om cu o înzestrare intelectuală în afară de orice concurs-. ăI.L.Caragiale) 12 „Prin Titu Maiorescu ia ființă întâia critică românească. Ea a fost pătrunzătoare, senină, însuflețită de iubirea frumosului, luminată de principii filozofice generale. Aici adevărul, frumosul stăteau în scaun de piatră ca zeii...-. ă N.Iorga) În preajma anilor 1861-1863 se întorc de la studii din Țările Occidentale ăGermania, Franța, Austria) câțiva tineri care doresc să
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
-i conștiința limitei, se afirmă deplin și voit ―de parcă toată lumea era a mea-. Întâmplările prin care trece copilul, Nică sunt toate -evenimente de cunoaștere-. Nică trăiește într-o libertate ludică, iar năzbâtiile se țin lanț, singurul nor pe cerul pururea senin al copilăriei fiind obligația de a merge la școală. De aceea, se poate spune că pentru Creangă copilăria nu este doar o etapă a vieții, ci o calitate a ei,un mod de a fi. Amintirile lui Nică curg senine
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
senin al copilăriei fiind obligația de a merge la școală. De aceea, se poate spune că pentru Creangă copilăria nu este doar o etapă a vieții, ci o calitate a ei,un mod de a fi. Amintirile lui Nică curg senine și lipsite de insinuări, netulburate de vanitate, însușirea caracteristică a lor fiind atmosfera de voie bună, de sagă și șovialitate, care îl intâmpină pe cititor de la prima pagină și se menține fără știrbire până în final. Dar pentru copilul Nică, imaginea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
a se refugia în starea de siguranță instinctivă din care a fost alungat. El nu idealizează și nu divinizează numai animalul, ci se identifică cu animalul divinizat, îl mimează, crezînd că va dobîndi, că va recupera prin simpatie magică forța senină a spiritului instinctiv care animă animalul. Magia mimetică precede magia imploratoare. Dar pe lîngă liniștirea și încurajarea de ordin sugestiv pe care le conține deja forma aceasta a celei mai primitive magii, ea rămîne practic inoperantă. Animalul, deși divinizat imaginativ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în timpul zilei. Dar, într-o seară, m-am apropiat de el, l-am privit și mia devenit clar că nu mai avea mult timp de trăit. Îl întreb: <<Cum te simți?>> Se uită la mine cu o privire adâncă și senină - era țăran, simțeai în el acea pace a câmpiilor, a pădurilor, a unei vieți trăite în tihna ritmului firesc al vieții la țară - șimi spuse: În noaptea asta voi muri>>. I-am răspuns: <<Da, azi vei muri. Ți-e frică
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
în timpul zilei. Dar, într-o seară, m-am apropiat de el, l-am privit și mia devenit clar că nu mai avea mult timp de trăit. Îl întreb: <<Cum te simți?>> Se uită la mine cu o privire adâncă și senină - era țăran, simțeai în el acea pace a câmpiilor, a pădurilor, a unei vieți trăite în tihna ritmului firesc al vieții la țară - șimi spuse: În noaptea asta voi muri>>. I-am răspuns: <<Da, azi vei muri. Ți-e frică
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
la timp în sala IV ori IX și în fața unui număr restrâns la cursurile de filologie de studenți statornici și mai toți dornici de învățătură și inițiere își începea expunerea numai cu un petecuț de hârtie dinainte Expunere sobră, documentată, senină și gravă totodată în care nici o afirmație nu era avansată, până ce nu o întemeia pe cele mai controlate probe " - iată-l pe Ovid Densusianu profesorul văzut la cursurile sale de unii din elevii săi. Fiecare lecție era pildă de știință
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Temându-se să-și piardă admirațiea lumii și a posterității din pricina statutului său de necredincios, se grăbește să înlocuiască versurile acelea lipsite de speranță ale canțonei cu altele pline de devoțiune creștină. Laura-Euridice-pasărea phoenix va muri precum o sfântă: "Plecă senină, știindu-se salvată / Pe lume-n schimb, doar jalea se arată". Dacă amalgamarea biograficului cu ficțiunea nu mai este de mult un procedeu inedit, confruntarea lui Santagata cu Petrarca nu este deloc un pariu ușor de câștigat. Expert în literatura
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Pentru tentativele sale inovatoare și insurgente și-a câștigat simpatia lui Michel Foucault și Gilles Deleuze. La finele anilor șaptezeci (când începe a doua perioadă) scriitorul opereză o schimbare de stil și scrie cărți mai reflexive. Scriitura sa devine mai senină, și temele copilăriei, minorității, călătoriei (aproape că nu există loc în lume unde Le Clézio să nu fi pus piciorul, de-aici și gustul său pentru culturile amerindiene) trec pe primul plan. Toate acestea plus abordarea onirismului, a mitului, dar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
prețuitor și protector al artelor. De această cale l-a îndepărtat, mai întâi, dorința afirmării printr-o activitate creatoare independentă și, apoi, începând cu anii Primului Război Mondial, un sentiment acut al tragismului vieții, care nu putea fi armonizat cu acea existență senină ce i se potrivește unui mecena. Wittgenstein a fost astfel împins spre rupturi radicale, înfăptuite prin renunțări care au conferit vieții sale o aură de mister și de dramatism: participarea voluntară la un război care nu a fost pentru el
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
să te pătrundă. Nu/ știi să simți?/ Ea de pretutindeni vine: în trup, în suflet și în gând". Simbolistica geometrică îl interesează, e adevărat, și în restul creației: "Azi, romburi, cuburi, s'au retras/ orânduindu-se în sfere./ Cel mai senin din Labirintul Cerului/ e-acum. Sus, știu, e Podul Curcubeu/ iubindu-ne în cele Șapte Serpentine/ prin care ai urcat din tihna scoicilor,/ tu, perla, mnemocăruța clipelor stelare.// Azi, norii ovoizi, galbene cuburi/ s-au retras orânduindu-se în sfere
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
plăsmuita în întregime din rezonante auditive și muzicale. Ecourile leopardiene sunt primele care dezvăluie această atenție deosebită a poetului pentru lucrurile concrete, plasate în haloul fantastic al evocării: vezi acea aruncare la pământ (din poezia Nicicând te-nvinse noapte-așa senina) ce reamintește printr-un calc rafinat de și-n țărâna / m-arunc din Seara zilei de sărbătoare; sau războiul de țesut bătea-n ograda (Ulicioara) ce imediat ne duce cu gândul la pânză țesuta cu truda din Silviei: două exemple
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în nouăzeci de pagini de versuri ne ofera pur și simplu muncă de sapte, opt ani, se ivește imediat amintirea lui Eugenio Montale. Quasimodo, care de la Ungaretti nu a învățat nimic, sau foarte putin (poate cu exceptia incipitului unor poezii: Noapte, senine umbre) regăsește în experiența montaliană, asimilată cu ochii larg deschiși, tăria de a separa prin tehnică nodul liric al poeziei aparente a motivelor, a culorilor, si a așa-ziselor "halouri" .154 Opinia lui Vittorini este susținută și de cele expuse
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
întors în tristul meu adăpost, cu un frig astral în suflet, gândindu-mă la libertatea de odinioară, săracă dar nevinovată. Am gasit puțină alinare în cuvintele tale pline de bunătate, amintindu-mi de tine adolescent, cu spirit tulburat, dar trup senin și de mireasma monstruoasa a nimicului. Rămâi lângă mine, Giorgio, în zilele astea în care orele, spre marea mea tulburare, parcă au împietrit (08.01.1924). Simțea prezenta morții, care îl îndeamnă să compare, naiv, cu o cruce consoana "ț
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
despre aceste ultime zile ale mele ca să nu te amărăsc; către Angelo Barile în 2 ianuarie 1932: Că de obicei nu îmi rămân decât fărâme de amărăciune și aș vrea ca măcar poeții să fie capabili să iubească, să fie senini.234 Între 1932 și 1933, în ciuda publicării celui de-al doilea volum și a câștigării premiului Antico Fattore pentru Parfum de eucalipt și alte versuri, starea sa psihică și fizică a continuat să se înrăutățească. A fost forțat să se
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și de prunci (idem, trad. MB). Vremea copilăriei este însoțită adesea de cântecele celor care populează insula fără seamăn, tărâm sacru al originilor: pajiștile neumblate, munții, malul neatins al mării sunt legănate de melodii străvechi și de vocile oamenilor: Noapte, senine umbre, / leagăn de aer, / vântul mă poartă când prin ține plutesc, / cu el marea, mireasma a pământului / unde, pe țărm cântă poporul meu (Pământ, trad. MB).325 Cântecul se află la granița dintre rătăcire și nemișcare, dintre nesiguranță călătoriei vieții
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ascult, / și fiecare pauză e cer în care mă pierd, / seninătatea arborilor în limpezimea nopții (Plajă răcoroasă, trad. PS).332 Mișcarea valurilor reda ciclicitatea ritmurilor naturale ancestrale. Eliberându-se din strânsoarea lor poetul pășește în atemporalitate și trăiește o experiență senina, singulară. Accede astfel către o dimensiune unică, plăsmuita de imaginație: o zonă de liniște ce se desfășoară în fața ochilor minții că o transcendere dorită (fiecare pauză e cer în care mă pierd) a lumii fenomenale și a timpului, urmată de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Cu toate acestea, ecouri ale avântului trecut par să reziste în strigatul întunecat, de lamentație și rugăciune ce se înalță din adâncurile ființei: Și atunci când la pământ m-arunc / și urlu în înalturi numele tăcerii (Nicicând te-nvinse noapte-așa senina). Versurile amintesc de cuvintele prin care Leopardi descria propria suferință în Seara zilei de sărbătoare: și-n țărâna / m-arunc, si strig, si freamăt (vv. 22-23).374 Strigatul, intrebarea și căutarea neîncetata constituie unică soluție în fața misterului ce refuză să
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
primitiv cunosc fericirea: copilărie greșită, moștenire de vise (Lângă un turn maur pentru fratele mort). În Ape și pământuri, Oboi scufundat, Erato și Apòllion, Poezii noi, cuvântului sogno înregistrează cinci ocurente, distribuite în poeziile Îngeri, Nicicând te-nvinse noapte așa senina, Unde morții stau cu ochii deschiși, Ànapo și Delfica. Analiza din rândurile următoare va face însă referire și la contextele onirice în care termenul nu apare explicit. Unul dintre criteriile de clasificare a diferitelor experiențe onirice este tipologia personajului poetic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Canturi între iubita și eu poetic există întotdeauna un ecran, o distanta spațială sau temporală; întâlnirea lor este posibilă pe firul amintirilor și al visului.388 În Primă iubire, ea își face simțită prezența numai prin voce: Când eu, neștiutor, senin, sfielnic, / de pe balcon îmi încordam flamandul / auz și-n beznă ochiul șovăielnic, / vrând de pe gură ei s-aud preablândul / glas, căci mai mult nu îmi era dat de soarta, / un ultim glas să-mi lumineze gândul (...) Într-un târziu, cănd
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
vieții în tine / visul slăvești (...) Nemărginit să-ți fie: să'nvingă fiece clipă / din timp, care păru veșnică: / râs de tinerețe, durere, / unde pe-ascuns ai căutat / nașterea zilei și a nopții (trad. MB). În Nicând te-nvinse noapte așa senina poetul descrie o călătorie onirica spre trecut: pare că-ntreagă-atingi de stele o scară / ce a coborât deja rotindu-se în vis / ca să mă lase înapoi în timp (trad. MB). În De tânără femeie culcata printre flori visele sunt animate de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]