725,910 matches
-
posturi și la nivelul tuturor echipelor fără a ține cont de posturile jucătoarelor ocupate în cadrul echipei. Prin precizarea prealabilă în cadrul ecranelor de selecție a unuia sau a mai multor parametrii (echipă, test, post, testare) se pot pune în discuție următoarele situații dorite: pentru o echipă, o probă și o testare precizată: se ia în calcul punctajul individual al sportivei și indicatorii statistici aferenți (media, mediana, modulul, eroarea standard, valoarea minimă, valoarea maximă, amplitudinea, coeficientul de variație; pentru o echipă, o probă
EVALUAREA DISPONIBILITĂȚILOR FAVORIZANTE PENTRU PRACTICAREA HANDBALULUI DE PERFORMANȚĂ CU AJUTORUL APLICAȚIEI INFORMATICE „SCALA”. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Dumitru Colibaba – Evuleț, Daniela Corina Popescu, Nicolae Dună () [Corola-journal/Journalistic/247_a_511]
-
Conflictul dintre societățile Electrocentrale și Apaterm afectează în mod direct locuitorii din Galați, iar autoritățile par depășite de situație, informează ziarul Imparțial. autor: Adrian Stroescu Apaterm nu primește agent termic de la Electrocentrale pentru a-l furniza mai departe către populație întrucât are mari datorii față de aceasta. Electrocentrale nu primește la rândul său gazul necesar pentru a putea produce căldură
Când Electrocentrale şi Apaterm se ceartă gălăţenii tremură de frig () [Corola-journal/Journalistic/24801_a_26126]
-
comportamentul de risc. Siguranța în efectuarea acțiunilor motrice, privită ca o noțiune evolutivă ce se dobândește prin învățare, este un factor care condiționează eficiența mișcărilor. Ea se manifestă pe fondul exploatării raționale a disponibilităților motrice ce se concretizează într-o situație anume de exersare, ca o reacție de răspuns la formularea unei sarcini motrice precizate. Funcția sa este de a regla raportul dintre riscul subiectiv al eșecului (care crește odată cu amplificarea stărilor emoționale generate de teama de neîndeplinire a cerinței de
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
odată cu amplificarea stărilor emoționale generate de teama de neîndeplinire a cerinței de instruire) și riscul obiectiv, limitat și aflat sub controlul profesorului prin adecvarea metodologiei de predare (Deliignières, 1991). Cadrul didactic posedă, în mod normal, toate instrumentele de evaluare a situației didactice iminente și intuiește stările prin care va trece elevul în etapa de preimpact și în cea de impact cu conținutul motric solicitat. Caracteristicile mediului specific de instruire motrică, diversitatea modalităților de explorare a acestuia prin mișcare, varietatea materialelor didactice
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
de informații, care o dată integrată în structura sa de personalitate, îi conferă la un moment dat, dependent de interesele sale de asimilare și de calitatea demersului didactic - sentimentul de încredere, de autonomie, în raport cu problematica configurată de cerințele rezolvării unei anumite situații de exprimare motrică. Acțiunile elevului se încadrează deci, pe o marjă subiectivă de siguranță a viitoarei execuții motrice, fapt pus în legătură cu predominanța sentimentului reușitei sau a eșecului. În prezent, se consideră că sentimentul de siguranță gestuală poate fi dobândit prin
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
în îndeplinirea sarcinii motrice; delimitarea scopului pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice → în așa fel încât elevul să conștientizeze finalitatea așteptată; oferirea unor repere pertinente de execuție → în vederea focalizării atenției elevului pe semnalele externe și interne fără de care rezolvarea situației problemă n-ar fi posibilă sau ar deveni riscantă. Gestionarea acestor maniere de intervenție pedagogică este la latitudinea profesorului care însă, pentru a responsabiliza elevul și a-i conferi totodată încredere, trebuie să se substituie componentei logice pe care o
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
de Lagarrigue (1995) privind progresivitatea intervenției pedagogice, după angajarea elevului în activitate (după înțelegerea sarcinii care i s-a solicitat): dacă răspunsul motric este pozitiv, se recomandă neintervenția profesorului pentru a-i permite elevului să repete de mai multe ori situația de învățare motrică rezolvată inițial, astfel încât să poată trăi satisfacția reușitei; dacă răspunsul este negativ, după ce s-a epuizat registrul suplimentar de îndrumări care conturează scopul pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice, profesorul trebuie să-i ofere elevului reperele
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
de execuție motrică raportate la o sarcină motrică dată, determină - progresiv apariția la elev a sentimentului de încredere, prin faptul că el va adopta un comportament activ necesar pentru a le putea identifica și în final, pentru a putea rezolva situația de învățare cerută. Trebuie precizat însă că, în această strategie de intervenție pedagogică, elevul va primi reperele de execuție motrică într-o succesiune logică, în așa fel încât să-și consolideze permanent încrederea în forțele proprii. Dacă cadrul didactic ar
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
actor al unui sistem. Acest deziderat pedagogic corespunde unei teorii ecologice a dezvoltării încrederii în forțele proprii, mai puțin rigidă decât cea a unor strategii de instruire a căror ax unic îl reprezintă motricitatea și transferurile sale ipotetice în diverse situații cotidiene (Adams, 1992). Concluzii termenii de rigurozitate, promptitudine, decizie, reflex, adecvare etc., sunt componente prin care se gestionează în mod eficient motricitatea umană; dorința tânărului, a adultului etc., de explorare motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
situații cotidiene (Adams, 1992). Concluzii termenii de rigurozitate, promptitudine, decizie, reflex, adecvare etc., sunt componente prin care se gestionează în mod eficient motricitatea umană; dorința tânărului, a adultului etc., de explorare motrică autonomă sau / și adecvarea motrică a acestuia la situații cotidiene imprevizibile, își are originea în centrul structurii sentimentului de încredere în sine, în cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin orientarea intenționată, sistematică și
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
Longdon Down și apoi cercetările de genetică au condus la formarea mai multor ipoteze și la acceptarea faptului că boala este determinată de o anomalie cromozomială. Ipoteză Pentru studiul de față, am pornit de la următoarele ipoteze: • Expunerea în trecut la situații discriminatorii și nivelul cunoașterii sunt asociate semnificativ cu atitudinea față de copii cu Sindrom Down; • Mediul educațional specific Educației Fizice și Sportului induce atitudini favorabile și ridicarea nivelului de cunoaștere. Metode de cercetare Principala metodă de cercetare a fost ancheta prin
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
și atitudinile acestora față de copii cu Sindrom Down. În acest sens, subiecții au completat la începutul stagiului de pregatire și la sfârsitul lui, un chestionar special conceput. Dintre itemii chestionarului, pentru lucrarea de față ne-a interesat: 1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
acest sens, subiecții au completat la începutul stagiului de pregatire și la sfârsitul lui, un chestionar special conceput. Dintre itemii chestionarului, pentru lucrarea de față ne-a interesat: 1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
ne-a interesat: 1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
test ). Concluzii Subiecții participanți la cercetarea noastră își ridică nivelul de cunoaștere privind copiii cu Sindrom Down și particularitățile comportamentului lor. Disabilitatea intelectuală nu reprezintă o sursă de indisponibilitate de a face exerciții de Educație Fizică si Sport adaptat. Între situațiile discriminatorii din istoria personlă a subiecțiilor și atitudinea lor față de persoanele cu disabilități există asocierea semnificativă, ceea ce confirmă ipoteza 1. Gradul de cunoaștere determină tipurile atitudinale, ceea ce confirmă ipoteza 2. Mediul educațional și contextul exersării exercițiilor fizice în general și
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
36,20% din elevii chestionați din promoția 2009 și 63,8% din promoția 2005 au lacune în sfera cognitivă evaluată, acestea manifestându-se în domeniului transferului de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Introducere Teoria dezvoltării cognitive a lui Jean Piaget a oferit un cadru metodologic care nu a relaționat doar diferitele funcții cognitive între ele, prin explicarea lor în termenii de procese obișnuite (similare și acomodare; formare de operații, egocentrism) ci
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
de vedere al funcției de evaluare se constată că 36,20% din elevii chestionați au lacune în sfera cognitivă evaluată, acestea manifestându-se în domeniului transferului de noțiuni aciziționate de la o materie la alta, sau inadaptarea cunoștințelor deja dobândinte în situații noi. Concluzii și propuneri Se impune introducerea unor conținuturi în planul cunoașterii de sine din perspectiva anatomica , morfologica dar și fiziologica a organismului propriu. Interelationarea dintre obiectivele educației cognitive și obiectivele cadru ale educației fizice, la acest ciclu, poate fi
STUDIU COMPARATIV PRIVIND NIVELUL COMPENȚELOR COGNITIVE ALE ELEVILOR LA EDUCAȚIE FIZICĂ, CICLUL PRIMAR. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Mihăilescu , Nicolae Mihăilescu , Iuliana Zamfirescu , Diana Neicu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_524]
-
receptate trebuie să aibă fundamentare logică, să fie coerente și să meargă spre o convergență a ideilor și spre un sens al acestora. persoanele predominant afectiv-emoționale au tendința de a acționa uneori impulsiv, în conformitate cu propriile expectanțe sau rezonând afectiv cu situația. Deciziile și actele sunt determinate de elementul afectiv frecvent partea rațională fiind „omisă” Plecând de la aceste date vom putea concepe o serie de programe educaționale care să vină în întâmpinarea nevoilor de formare ale studenților în acord cu particularitățile raționale
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
în acest sens, decat asigurări că se va rezolva la rectificările bugetare", a declarat pentru Deșteptarea Manole Chiriac, liderul SLI Bacău. 2.300 de cadre didactice din municipiu, la care se adaugă 250 de salariați - personal auxiliar, sunt în această situație de incertitudine. Un motiv este că la începutul anului alocarea s-a făcut în funcție numărul de elevi și "din cauza formulei de calcul au apărut disfuncționalități. Treptat, în funcție de realitate se va face și un calcul corect al sumelor", a mai
Dascălii din Bacău sunt speriaţi că nu îşi vor primii salariile pe noiembrie şi decembrie () [Corola-journal/Journalistic/24807_a_26132]
-
primesc iertarea pentru momentul "se f**u butonul!" Anii care au trecut de la prezentarea mometului "se f**u butonul!", în care protagonistă a fost ANDREEA ESCA, nu au reușit să o îmbuneze pe celebra prezentatoare, ea recunoscând că privește întreaga situație ca și atunci: "Pe de o parte, un gest urât și neprofesionist din partea unor colegi de breaslă, iar pe de altă parte, o întâmplare oarecare, chiar amuzantă". Momentul a fost prezentat în emisiunea Prima TV, "Cârcotașii", realizată la acea vreme
ANDREEA ESCA, lămuriri despre salariul său la Pro TV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/24808_a_26133]
-
Inspectoratul General Școlar Argeș a verificat mai multe unități de învățământ pentru a vedea situația „chiulangiilor”, informează Curierul de Argeș. Inspectorii școlari au mers la 14 unități liceale din Pitești, pentru a verifica numărul celor prezenți la ultimul curs din orar. În total au fost controlați 4.266 de elevi, fiind absenți 720. autor: Adrian
Chiulangeala, boală grea pentru elevii din Argeş () [Corola-journal/Journalistic/24809_a_26134]
-
mai precis 8.079, la Grupul Școlar Construcții de Mașini Colibași, 6.672, la Grupul Școlar Astra Pitești, 5.609, la Grupul Școlar Agricol Costești, 5.607, iar la Grupul Școlar de Construcții Nr. 2 Pitești, 5.153. De la această situație pînă la controlul de ieri s-au mai schimbat lucrurile puțin. Conducerea ISJ Argeș a precizat responsabilitatea nu aparține numai directorilor, ci și profesorilor și trebuie luate măsuri astfel încît acest fenomen al absenteismului să scadă.
Chiulangeala, boală grea pentru elevii din Argeş () [Corola-journal/Journalistic/24809_a_26134]
-
Mariana Cordun , Daniela Stanca Cuvinte cheie: tulburare de coordonare centrală, diagnostic precoce, reacții posturale standardizate, kinetoterapie Rezumat Termenul de tulburare de coordonare centrală (TCC) a fost introdus de Vojta și definește o situație tranzitorie, care traduce existența unei imperfecțiuni funcționale a SNC. Cunoscând faptul că instalarea paraliziei cerebrale infantile, în forma ei definitivă, se realizează în jurul vârtei de un an, este necesară depistarea rapidă a acestora (în primele 4 luni de viață). Prin
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
de kinetoterapeuți cunoașterea și identificarea asupra procedeelor și valorilor instituite în cadrul bilanțului neuro motor este mai puternic cotată decât în cadrul lotului de medici. 1. Introducere Termenul de tulburare de coordonare centrală (TCC) a fost introdus de Vojta și definește o situație tranzitorie, care traduce existența unei imperfecțiuni funcționale a SNC. Cunoscând faptul că instalarea paraliziei cerebrale infantile, în forma ei definitivă, se realizează în jurul vârtei de un an, este necesară depistarea rapidă a acestora (în primele 4 luni de viață). Copilul
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]
-
și vârsta motorie a copilului. Vojta V.,(1968) 4 a clasificat tulburările de coordonare centrală în foarte ușoare, ușoare, medii și severe. Severitatea tulburărilor de coordonare centrală (TCC) este apreciată în funcție de numărul de reacții posturale anormale (tabelul ) și de eventualele situații patologice legate de reflexologie (depășirea perioadelor normale de manifestare a reflexelor, răspunsuri anormale din punct de vedere calitativ etc.). Tulburările medii sau severe de coordonare centrală corespund unui risc major de evoluție în paralizie cerebrală infantilă, sunt invalidante și justifică
IMPORTANȚA CUNOAŞTERII UNUI DIAGNOSTIC RAPID AL TULBURĂRILOR MEDII ŞI SEVERE DE COORDONARE CENTRALĂ CU POTENȚIAL MAJOR DE EVOLUȚIE SPRE PARALIZIE CEREBRALĂ INFANTILĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mariana Cordun , Daniela Stanca () [Corola-journal/Journalistic/247_a_529]