6,897 matches
-
procedurală a neutralității statului. Ar fi deci perfect posibil să ne implicăm În urmărirea binelui comun, păstrându-ne, În același timp, atașamentul față de valoarea centrală a autonomiei individuale. Această poziție conciliatoare, care, fără Îndoială, depinde În mare măsură de cadrul sociologic al Americii de Nord, trebuie pusă În legătură cu tradițiile filosofice de aici, În special cu tradiția toleranței liberale inaugurată de Jefferson, pentru a putea fi Înțeleasă. Desigur, ea nu este Însă singura modalitate de ieșire din dilemele prezentate. Insistența pe chestiunea identității este
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Before Barth) și cea de după Barth (A.B. ă After Barth). Putem totuși să ne Întrebăm dacă teoretizarea lui Barth ă În mod incontestabil, salutară În linii generale ă nu estompează cumva specificitatea noțiunii de identitate etnică. Punctul de vedere sociologic, inspirat În mare parte din studiile lui Erving Goffman, care insistă asupra rolului interacțiunilor dintre indivizi, este de fapt aplicabil identităților colective de orice tip. „Trăsăturile culturale distinctive” de care vorbește Barth au fără Îndoială o substanță, o consistență simbolică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sunt Însă aproape lipsite de interes. Este vorba despre trăsături pur exterioare, care au fost puse În corelație cu alte trăsături legate de istorie și de civilizație, astfel Încât ceea ce numim de obicei „rasele umane” ar trebui considerate mai curând grupuri sociologice sau, conform expresiei lui Roger Bastide, „rase sociale”. Atunci când o societate se divizează sau se ierarhizează În categorii definite prin trăsături fizice, se ajunge la segregare și la rasism. În general, societatea se ierarhizează și statutul indivizilor se definește a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și interculturalitate Conform teoriei auto-categorisirii, reprezentările multiple ale unei identități sociale nu sunt activate simultan, ci În funcție de contextele care le pun În evidență: „Identitățile nu pot deveni explicite decât Într-un context comparativ, iar ș...ț contactul cultural este mecanismul sociologic principal care permite această comparație” (Azzi și Klein, 1998, p. 77). Identificarea Îi plasează pe actori, indiferent de statutul lor, În fața unor provocări considerabile: interculturalitatea „pune sub semnul Întrebării vechiul mod de gestionare a raportului similitudini-diferențe”; ea „zdruncină atât limitele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1999 de către Jacques Chevallier: creșterea inegalităților, extinderea zonelor de sărăcie, excluderea, pierderea reperelor, slăbirea constrângerilor normative (Chevallier, 1999, p. 8). Lupta Împotriva „incivilităților” ar fi sortită eșecului de la bun Început dacă nu am ține seama și de ceilalți parametri sociologici și politici. Totuși, noțiunea merită studiată și singură, pentru a evita atât subestimarea, cât și supraestimarea efectelor acestui fenomen. Să luăm În discuție cazul unui elev care Își comandă o pizza și cere să-i fie livrată la liceu și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
socială, pentru a da naștere unei societăți? Excluderea și noua sărăcie nu sunt oare semne ale slăbirii acestei legături? Teama de atomizare și dorința de a descoperi noi mecanisme comunitare capabile să refacă societatea se află acum În centrul proiectului sociologic. „Societatea formată din indivizi” persistă, se menține, datorită unor principii comunitare care depășesc cu mult simpla juxtapunere a intereselor personale. Dar care sunt aceste principii? Sociologii secolului al XIX-lea vor Încerca fiecare În felul său să răspundă la Întrebarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asociate cu etnicitatea În America epocii contemporane nu pot fi considerate trăsături esențialiste (Barth, coordonator, 1969). Grupurile rezultate ca urmare a imigrației Își retrasează În permanență „granițele” pentru a-și defini apartenența „negociată” la cultura dominantă. Întrebările contemporane Primele formulări sociologice legate de integrare și excludere au fost elaborate, așa cum am văzut, În anumite contexte socio-istorice: În cel al edificării statelor-națiuni În Europa sfârșitului de secol XIX sau În cel al imigrației masive și al urbanizării rapide a societății americane din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Însoțită de extinderea intervenției statului În domeniul economic, dar și În cel social (statul-providență), a lăsat impresia că societățile moderne au reușit să rezolve problema deficitului de solidaritate și să găsească niște „compromisuri” satisfăcătoare. Integrarea a rămas În centrul dezbaterii sociologice, dar va indica de acum nu atât recunoașterea unei forme noi de control social, cât o Întrebare rămasă În inima societății. Mai multe fenomene vor veni Însă să pună sub semnul Întrebării această reprezentare. Primul șoc petrolier, În 1973, va
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte multe ori reticenți când trebuie să vorbească despre o „etnicitate”care, pentru ei, ar trimite la un comunitarism Închis În sine Însuși. Dimpotrivă, așa cum s-a remarcat, din motive legate de istoria societăților pe care le-a studiat, tradiția sociologică anglo-americană a fost deosebit de sensibilă la pluralismul cultural, punând În practică politici de acțiune afirmativă, „modelul francez” de integrare fiind prezentat drept o veche moștenire iacobină ce subsumează, sub pretextul voinței generale, particularismele unui culturi dominante ă cea a Omului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
oamenilor și a riturilor lor, rod al modului particular de a vedea al autorului, oricare ar fi acesta, scriitor sau antropolog. Propuneam așadar ca, În orele de limbi străine, să se confrunte texte literare cu texte neliterare provenind din studii sociologice sau etnologice și să se supună ambele tipuri de texte unei lecturi critice. Obiectivul pe care Îl urmăream era favorizarea descoperirii reciproce a culturilor belgiană și maghrebină În contextul unei ore de franceză ca limba a doua. Sugeram utilizarea de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Devianță Melting pottc "Melting pot" Problema așa-numitului melting pot, adică a creuzetului În care coabitează, se confruntă și uneori fuzionează populații diferite ca origine familială, etnică și culturală sau ca nivel social, s-a pus În mai multe contexte sociologice și În special cu referire la orașul Chicago, la multiculturalismul Într-o țară de imigrare cum este Franța contemporană sau la integrarea națională În cazul unor națiuni plurietnice și până nu demult colonizate, cum sunt cele din Africa, de exemplu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Gallimard. LAPLANTINE François și NOUSS Alexis (coordonatori) (2001), Métissages. De Arcimboldo à Zombi, Paris, Pauvert. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), Sincretism Minoritatetc "Minoritate" Din punct de vedere sociologic, un grup constituie o minoritate atunci când membrii săi posedă o identitate percepută ca inferioară sau devalorizată din punct de vedere social. ν Noțiunea se referă Întotdeauna la o situație de relativ dezavantaj, indiferent dacă este un dezavantaj demografic, politic, economic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de o voință colectivă de supraviețuire și urmărind egalitatea În fapt și În drept cu majoritatea” (ONU, 1985). De fapt, majoritatea definițiilor sunt construite pornind de la o listă de criterii printre care se regăsesc În general: inferioritatea numerică (sau, uneori, sociologică); existența unor caracteristici legate de etnie, de cultură, de religie sau de limbă; cetățenia statului În discuție sau vechimea și durabilitatea prezenței pe teritoriul aflat sub jurisdicția acelui stat; și, uneori, voința de a păstra trăsăturile care marchează identitatea colectivă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pot fi deduse decât a priori. O utilizare științifică Termenul de „moravuri” se pretează astăzi la o utilizare lipsită de orice considerație de natură etică. El este folosit ca atare, să ținem minte, În etologie. S-a răspândit În scrierile sociologice și etnologice, desemnând cel mai adesea un tip de fenomene distincte de drept, ca și de morală. Trimite În general la norme care nu sunt obligatorii, dar a căror transgresare este sancționată, uneori chiar foarte dur, de corpul social. Anumiți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ține de domeniul evidenței, deși, de la prima examinare critică, se dovedește că este de fapt extrem de problematică. Un astfel de model teoretic al rasismului implică, Într-adevăr, o sociologizare radicală a obiectului său și ilustrează În acest sens un hiper-reducționism sociologic. El este echivalent cu o completă depsihologizare a fenomenului complex numit „rasism”, cu o punere pe seama funcționării sociale a tot ceea ce, În alte teoretizări, este atribuit naturii umane sau dispozițiilor actorilor sociali. Pe de altă parte, acest model Îndeplinește o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a.m.d.). În anumite privințe, termenul de separatism este sinonim cu cel de secesionism, fără a avea Însă Încărcătura juridică a acestuia. Pentru a fi mai preciși, ultimul termen este prelungirea, În vocabularul juridic, a noțiunii mai curând politice și sociologice de separatism. Într-adevăr, atunci când, În cadrul dreptului internațional, se dezbate locul dreptului la secesiune, prins Într-o tensiune ireductibilă Între dreptul la autodeterminare al popoarelor și dreptul la menținerea integrității teritoriale al statelor, se transpune, la nivelul principiilor juridice, o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
infracțiunea penală, chiar dacă nu se raportează exclusiv la acestea. În privința abordării criminologice, concepțiile clasice În domeniu au realizat un clasament În funcție de criteriile de interacțiune victimă/agresor, de responsabilitate, precum și psihologice, sociale și biologice (Henting, 1972). Pe de altă parte, concepțiile sociologice și politice au permis Înțelegerea acestor procese pornind de la aplicațiile practice ale acestui tip de studii, În special de la cele legate de punerea În aplicare a unor politici de reparare a prejudiciilor suferite și de prevenire a victimizării. În drept
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istoriei haotice a conceptului și a derivaților săi. Toate aceste accepțiuni apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX, simultaneitate cronologică ce a facilitat confuziile Între teoriile psihiatrice sau psihanalitice, pe de o parte, și cele sociologice sau antropologice, pe de alta. Evident, xenofobia nu poate intra În aceeași categorie cu tulburările psihiatrice, Întrucât este vorba despre o atitudine colectivă, ceea ce o diferențiază net de trăsăturile nevrotice individuale. Și totuși, bazându-se pe absența unuia dintre semnele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propria poveste într-o formă recognoscibilă, identificând în ea elementele universale, motivele și arhetipurile ce se regăsește și în modelul universale al monomitului (Campbell, 1949/1968), aplicabil călătoriile eroilor din toate mitologiile lumii. Dacă este vorba despre cercetare psihologică sau sociologică, crearea personalizată a miturilor poate fi o importantă variantă specializată a povestirii vieții. În astfel de situații cercetătorul încearcă să stabilească ori să înțeleagă modul cum a evoluat sentimentul de sine în timp, probabil ca rezultat al experiențelor tranziționale cheie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
în domeniul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, sintagma analiză de conținut este folosită cu sensul de metodologie cantitativă și comparativă. Analiza conținutului interesează și ca tehnică sociologică sau psihologică, alături de cea lingvistică. V. conținut, analiză a discursului. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; PAYNE-BARBERA 2004; ROVENȚA- FRUMUȘANI 2004; VARO - LINARES 2004. DH ANALIZĂ A CONVERSAȚIEI. Numită și analiză conversațională, noțiunea a fost definită și descrisă în cadrul etnometodologiei, curent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a afirmat ca un studiu al cunoașterii sociale comune, în măsura în care această cunoaștere este în relație cu înțelegerea celorlalți de către individ și cu observarea circumstanțelor în care această înțelegere poate avea loc. Etnometodologia a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
avea loc. Etnometodologia a apărut ca un curent nord-american în cercetarea sociologică, avînd ca obiectiv analiza conversațională, realizată sub forma unui studiu al interacțiunii verbale, privite ca proces de coordonare a acțiunilor și ca realizare practică. Orientată diferit în raport cu tradiția sociologică și cu sociolingvistica, etnometodologia a preluat idei din curente precum fenomenologia socială și interacționismul simbolic (și acestea de origine americană) pentru a propune o abordare dinamică sub aspect social, care acordă un loc central punctului de vedere al participanților la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
precum atacul terorist din New York în 2001), prin realizări discursive numeroase și diversificate, ceea ce presupune o eterogenitate multiformă a lor din punct de vedere semiotic, textual și enunțiativ. Momentul discursiv permite constituirea corpusurilor pe alte baze decît cele de natură sociologică și de realizare a unei mari diversități de genuri discursive, care permite totuși frecventa folosire a unor cuvinte sau construcții (avion, terorist, Pentagon, Turnurile Gemene etc.). V. corpus, dialogism, memorie discursivă. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MONOLOG. Monologul este una dintre
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a afirma, de a argumenta etc. Aceste roluri, numite și roluri locutive sau comunicative sînt relevante pentru comportamentul enunțiativ și permit definirea activităților comunicative ale fiecărui participant la schimbul verbal. Ele se deosebesc de rolurile sociale, care sînt de ordin sociologic, și de cele actanțiale, de ordin sintactic. Între rolul social și cel locutiv / comunicativ nu există corespondență biunivocă: același rol social - de profesor, de exemplu - poate angaja mai multe roluri în vorbire (întrebare, evaluare, explicare), iar același rol comunicativ (chestionarea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale locutorilor. Pe de altă parte, clasificarea aceasta se raportează deseori greșit la complexitatea enunțurilor efective, atunci cînd același enunț asociază mai multe funcții a căror punere în relație este dificilă. În orice caz, aceste tipologii se sprijină pe principii sociologice și psihologice fundamentate chiar ele pe postulate filozofice implicite greu de validat. Tipologiile situaționale evocă domeniul activității sociale în care se exercită discursul și, astfel, s-au realizat clasificări care grupează discursurile în funcție de diferite domenii sociale (școală, familie, media etc.
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]