12,660 matches
-
practice precise și al cărei rezultat este mai mult sau mai puțin previzibil. "Grandoarea" obținută din probă este proporțională cu riscul asumat. Efectele simbolice pot fi uriașe și în cazul fericit, și în cel nefericit. Violența simbolică (termen preluat din sociologia lui Bourdieu privitoare la școală) a unei descalificări poate antrena fenomene de rușine și declasare. Să nu cunoști limba sau să n-o stăpânești bine, să nu beneficiezi de naționalitate, de o cultură istorică, politică implică importante consecințe, cu atât
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
măsură că identitatea lor este cea mai bună... Efecte dorite și nedorite Cum am scris mai sus, bunurile și, prin intermediul lor, oamenii și grupurile nu candidează la calificare decât în măsura în care se pot anticipa anumite efecte. Totuși, nu toate sunt intenționate. Sociologia weberiană a dezvoltat această temă, mergând până la a subînțelege că efectele legitimării sunt cu atât mai eficiente cu cât intenționalitatea lor este negată. • Efecte intenționate În general, luptele pentru calificare sunt deosebit de aprige când consecințele sunt cunoscute și anticipate (fie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
al cititorului va face să apară acest obiect" (Qu'est-ce que la littérature?, Gallimard, Paris, 1997, p. 50; ed. I, 1948). Este nevoie așadar de o întâlnire a intenției individuale cu așteptarea colectivă. La fel susțin, în general, și toți sociologii raționaliști, care pleacă de la principiul că rațiunile actorilor sunt motorul acțiunilor. • Efecte neintenționate Unii sociologi sunt, în schimb, foarte reticenți față de paradigma intențională. Mai întâi, fiindcă efectele de agregare a acțiunilor individuale provoacă fenomene nedorite (Boudon, Effets pervers et ordre
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Atitudinea sociologică ține mai curând de această comprehensiune a intereselor de a defini "lucrurile" decât de căutarea definiției lor corecte. Acest punct de vedere este împins la extrem de teoria critică a Școlii de la Frankfurt (Adorno, Horkheimer, apoi Habermas), potrivit căreia sociologia trebuie, înainte de toate, să dezvolte o perspectivă reflexivă asupra științei pe cale de realizare, a utilizărilor ei sociale, a motivațiilor ei, în loc să participe la reproducerea orbească a unei ordini sociale. Am identificat cel puțin trei tipuri de actori implicați în realizarea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
postul "cultură și loisir", era legată de combinații având ca scop "satisfacerea nevoilor sufletului, dezvoltarea inteligenței, distragerea de la oboseala muncii și păstrarea sănătății corpului". Ea se subdiviza după cum urmează: cult religios, ajutoare, pomană; educația copiilor; recreere și ceremonii; sănătate. Această sociologie a consumului (avant la lettre) se baza pe clasarea cheltuielilor pe tipuri. Ea a fost mai târziu pusă la îndoială. Când Maurice Halbwachs (1877-1944) a studiat, la rândul său, consumul muncitorilor, el și-a axat analiza pe utilizările cheltuielilor, interpretate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ultimii ani cincizeci de anchete legate de vacanțe, loisir-uri sau petrecerea timpului liber. Rămânând interesat de banii pe care se bazează cheltuielile, INSEE a luat în considerare și factorul timp. Această nouă orientare se înscrie în linia lucrărilor din sociologia cantitativă americană și internațională din perioada interbelică (ancheta din 1924 a Biroului Internațional al Muncii privind loisir-urile muncitorilor) și a monografiilor dedicate mediilor sociale (muncitorii, funcționarii etc.). Ea s-a dezvoltat în contextul mai general al preocupării politice pentru
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sondajelor în analiza cititorilor marilor ziare. După o specializare în psihologie, el a propus, în teza de jurnalism (susținută în 1928), o metodă pe care se fundamentează astăzi anchetele privitoare la cititori; • Paul Lazarsfeld (1901-1976), devenit o figură impor-tantă a sociologiei americane după ce a emigrat din Austria în 1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El a analizat mai ales impactul campaniilor mediatice asupra indivizilor (studii finanțate de Fundația Rockefeller), în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în cadrul institutului său de cercetare aplicată. A nuanțat viziunea simplistă a "auditorului-burete" în anchetele privitoare la ascultarea radiofonică (1942-1943) și a evidențiat partea de autonomie a ascultătorilor (The People's choice, 1944); În Franța, Jean Stoetzel (1910-1987), titularul catedrei de sociologie de la Bordeaux după al Doilea Război Mondial (cel mai ilustru predecesor al său fiind Durkheim), și-a consacrat primele lucrări "psihologiei reclamei" și a predat psihologia socială. El a introdus practica sondajelor și studiilor de "opinie publică", în urma frecventelor sale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lucrări "psihologiei reclamei" și a predat psihologia socială. El a introdus practica sondajelor și studiilor de "opinie publică", în urma frecventelor sale călătorii dincolo de Atlantic. A înființat IFOP (Institutul Francez al Opiniei Publice), importând metodologia lui Gallup. Un întreg curent al sociologiei franceze a fost marcat de amprenta lui. • Exemplul presei și al media Presa și mass-media în general sunt reprezentanți perfecți ai acestei abordări a publicului. Trebuie să înțelegem că, în acest caz, miza cunoașterii este considerabilă: valoarea spațiilor mediatice este
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
loisir, comitete de întreprindere... Tehnicile și dispozitivele didactice (conferințe, multimedia, intervenții în medii profesionale) sau sensibile (ateliere) fac parte din această ofertă. • Muzeologia Este o formă specifică de interes față de publicuri, situată la frontiera dintre comunicare, științele educației, istorie și sociologie. Această știință recent apărută (anii 1930) contribuie la înregistrarea vizitatorilor la expoziții, la evaluarea dispozitivelor și la extragerea interpretărilor (cf. Paul Rasse, Les Musées à la lumière de l'espace public, L'Harmattan, Paris, 1999). Ea încearcă în principal să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în funcție de gradul lor de preocupare practică: în stânga axei, disciplinele și universitarii animați de motivații academice și euristice, ceea ce am putea numi un "pol speculativ"; în dreapta axei, un "pol practic" sau "practico-teoretic", preocupat în primul rând de utilizările publice sau private. Sociologia este împărțită între acești doi poli: speculativă, când se interesează de categoriile sau de modalitățile practicii; aplicată, când răspunde unor cerințe instituționale precise privind un tip anume de public, pentru a se putea acționa asupra lui. Poziția sa pe axa
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
evaluare și justificare a politicii culturale. Scopul practic nu poate fi negat. Este, de altfel, interesant de remarcat numărul foarte mic al cazurilor în care lucrările de economie, la urma urmei destul de speculative, își pun problema definirii culturii. Dacă o sociologie detașată de orice cerință socială poate să analizeze procesul social de definire a culturalului și să facă din el o axă majoră de cercetare, economiștii trec adesea peste problema categorizării cum treci peste o întrebare neplăcută: "E o dezbatere fără
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
democratizare, acces la patrimoniu) Logică comercială (reducerea deficitelor) Anchete cantitative și/sau calitative Apel la firmele private specializate în opinia publică Publicuri-țintă: în funcție de vârstă, competențe sau "handicapuri" sociale Evaluarea utilizărilor și efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice Logică economică: găsirea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
efectelor asupra publicurilor Universitari din polul speculativ (istorie, filozofie, sociologie etc.) Logică academică Publicarea de articole în reviste, de cărți, organizarea de colocvii Bibliografie, introspecție Anchete în rândul actorilor Concepte: spațiu public, judecăți, categorii, utilizări, competențe Universitari din disciplinele aplicate (sociologie, economie, drept, informare comunicare) Logici academice Logică economică: găsirea finanțării, rol de consiliere sau expertiză Anchete Colaborări cu profesioniștii, comenzi, apeluri de oferte Concepte, tipologii, consiliere practică și strategică La granița dintre universitate și piața locurilor de muncă se dezvoltă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
individul se consideră un profesionist? Are proiecte profesionale în raport cu ceea ce face? Practici religioase și politice: modele de descriere? Descrierea practicilor implică de la început probleme de metodă, cu care se confruntă și cei care analizează planurile religios și politic. • Practicile religioase Sociologia empirică a religiei a fost inițiată de Gabriel Le Bras (1891-1970) după al Doilea Război Mondial. Aceasta urmărea să stabilească o cunoaștere obiectivă a riturilor catolice în contextul secularizării. Această metodologie era fondată pe sondaj, o invenție recentă. Ea a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
decât pentru cele trei sacramente (botez, căsătorie, înmormântare); "practicanții constanți", care asistă la mesa duminicală, se spovedesc și se împărtășesc de Paște; "bigoții" sau creștinii angajați, care au activități religioase care depășesc practicile obligatorii. După Gabriel Le Bras, Études de sociologie religieuse, PUF, Paris, 1955-1956. • Participarea politică Politologii propun tipologii în funcție de formele și gradele participării politice: gradele: acestea merg de la excluderea din câmp (indivizi neinformați, nesocializați, neînscriși, absenteism structural) la nivelul cel mai ridicat, al profesioniștilor; formele: simpatizantul, votantul, militantul, manifestantul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fi mai mult sau mai puțin radical: de la ne-înscrierea pe listele electorale la absenteismul tactic, manifestat doar la un tur electoral. După Alain Lancelot și Dominique Memmi, "Participation et comportement politique", în Madeleine Grawitz și Jean Leca, Traité de sociologie politique, vol. III, L'action politique, PUF, Paris, 1985. • Sistemele de practici Abordarea cantitativă prezintă un avantaj: asociază domenii distincte în "sisteme de practici" corelate statistic, deci confirmate (tehnica analizelor factoriale). Decurg de aici două rezultate: în plan social, se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Pedler, care insistă pe ireductibilitatea analizelor practicilor după domenii: Sferele de activitate artistică arte ale timpului, arte vizuale și arte literare prezintă caracteristici tehnice atât de opuse, încât este inutil să căutăm omologii de structură". Emmanuel Pedler, postfață la Weber, Sociologie de la musique, Métailié, Paris, 1998, p. 195. Practicile ar trebui analizate pe domenii (audiție, privire, lecturi...), în măsura în care fiecare se adresează unuia dintre cele cinci "simțuri". • "Realismul" categoriilor (efectele de prag) Tipologiile au o tendință supărătoare de a produce "efecte de
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
declarații: stabilitatea rezultatelor este, după el, o probă științifică a obiectivității lor. • Superficialitatea descrierii Așa cum recunoștea Le Bras în privința anchetelor despre practicile religioase, ele sunt "departe de a revela toată vitalitatea religioasă [...]. Prin forța lucrurilor, se limitează la aparențe" (La Sociologie, Gérard, Paris, 1972, vol. II, p. 352). Aceeași constatare o face și Augustin Girard, inițiatorul statisticilor culturale ale ministerului: "Ele îl lasă pe lector foarte departe de modul în care fiecare individ își trăiește viața culturală în realitatea construcției personalității
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
metodele de descriere, toate se lovesc de problema explicațiilor și a înțelegerii și îi lasă nesatisfăcuți pe mulți cercetători (deși, cum am spus, alții se limitează la identificarea practicanților). Explicarea Factorii explicativi Metoda explicativă trimite în primul rând la crezul sociologiei lui Durkheim, și anume: Un fapt social nu poate fi explicat decât printr-un alt fapt social" (1988, p. 237). Aici, asta constă în a lega în mod cauzal (pe cale deterministă sau probabilistă) colectivele (grupuri sociale, genuri, generații...) de sistemele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
motive: pentru a arăta că există două mari modalități de a aborda problema: explicarea practicilor prin clase și invers. Acestea corespund unor intenții diferite, dar se pare că în ambele cazuri participăm, mai mult sau mai puțin voit, la o sociologie a claselor; prezentarea sistematică pe care o propunem poate servi drept model în cazurile în care se dorește mobilizarea celorlalți factori explicativi (practici în funcție de grupuri de vârstă, de genuri...); această relaționare este de o complexitate destul de mare și nu poate
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
date empirice și statistici regrupate pe CSP, pentru a obține o structură socială în trei părți: clasa superioară ("gustul pur"), clasa mijlocie ("gustul mediu") și clasa populară ("gustul necesității"). CSP sunt astfel rearanjate în cadrul a ceea ce trebuie să numim o sociologie a claselor sociale. Tot acest material empiric manifest este un mijloc inductiv de a revela o structură socială latentă: "Gusturile funcționează ca marcatori privilegiați ai clasei [...]. Arta și consumul artistic sunt predispuse să îndeplinească, fie că vrem sau nu, fie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
angajaților. Nimic nu ne permite să asimilăm funcționarii de birou, din comerț sau administrație, care au moduri de viață eterogene (cu diplome și venituri aproximativ comparabile). • Cazul 4: anchetele infirmă existența grupurilor inițiale Rămâne o ultimă posibilitate, susținută de toți sociologii care estimează că practicile culturale se uniformizează traversând fără deosebire grupurile sociale. Cercul lui Louis Dirn a dezvoltat o vreme această reprezentare a socialului. Mendras, membru fondator, multiplică indiciile acesteia: școlarizarea de masă și televiziunea constituie forțe de omogenizare ale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Spune-mi ce-ți place și ce faci, ca să-ți spun cine ești". Demersul este mai inductiv, în măsura în care se pornește de la fapte sociale observabile pentru a se ajunge la fapte sociale prezumate (clasele), dar care trebuie verificate. Intrăm într-o sociologie empirică a claselor sociale, inițiată de Halbwachs sau proiectată de Schumpeter (într-un articol din 1927 intitulat "Sociologia claselor sociale"). Se disting atunci două cazuri posibile. • Cazul 5: se infirmă existența claselor sociale Practicile sunt privite ca factori de agregare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se pornește de la fapte sociale observabile pentru a se ajunge la fapte sociale prezumate (clasele), dar care trebuie verificate. Intrăm într-o sociologie empirică a claselor sociale, inițiată de Halbwachs sau proiectată de Schumpeter (într-un articol din 1927 intitulat "Sociologia claselor sociale"). Se disting atunci două cazuri posibile. • Cazul 5: se infirmă existența claselor sociale Practicile sunt privite ca factori de agregare a colectivelor care au valoare în ele însele. Tipologiile la care ajunge Donnat, când ele rămân strict interne
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]