32,236 matches
-
și anume: de unde vine socialismul teoretic 1114 și ce a însemnat aplicarea sa în practică. Pentru că spre deosebire de toate celelalte moduri de producție, socialismul este singurul care a fost de la început fundamentat teoretic, anunțat și apoi pus în practică în Uniunea Sovietică, printr-o revoluție socialistă. Există la baza apariției doctrinei socialismului un mit, o legendă despre situația materială rea a clasei muncitoare și despre ce trebuie înfăptuit ca această situație să fie îmbunătățită și oamenii s-o ducă mai bine. În
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
va fi scos din economie în mod brusc, ci mai târziu, în anumite condiții. "Acești oameni care sunt departe de marxism ca cerul de pământ, nu pricep, se vede, că banii sunt un instrument al economiei burgheze pe care Puterea Sovietică l-a luat în mâna sa și l-a adaptat intereselor socialismului pentru a desfășura din plin comerțul sovietic și a pregăti astfel condițiile pentru schimbul direct de produse. Ei nu înțeleg că schimbul de produse poate numai să succeadă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de marxism ca cerul de pământ, nu pricep, se vede, că banii sunt un instrument al economiei burgheze pe care Puterea Sovietică l-a luat în mâna sa și l-a adaptat intereselor socialismului pentru a desfășura din plin comerțul sovietic și a pregăti astfel condițiile pentru schimbul direct de produse. Ei nu înțeleg că schimbul de produse poate numai să succeadă și să vină ca urmare a unui comerț sovietic ideal organizat..."1203. Alfred Lemnitz arată că Lenin este cel
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a adaptat intereselor socialismului pentru a desfășura din plin comerțul sovietic și a pregăti astfel condițiile pentru schimbul direct de produse. Ei nu înțeleg că schimbul de produse poate numai să succeadă și să vină ca urmare a unui comerț sovietic ideal organizat..."1203. Alfred Lemnitz arată că Lenin este cel care a "pus capăt experienței primejdioase a desființării producției de mărfuri și a banilor, precum și trecerii la schimbul direct de produse. (...) Trecerea la schimbul direct de produse presupune ca forțele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
averi și poziții sociale. Socialismul românesc este unul dintre experimentele teribile ale secolului XX. Numai noi puteam fi atât de ticăloși și atât de porniți în a ne distruge valorile în 1945. Ticăloșia de a te pune în slujba Rusiei Sovietice și a distruge sistematic naționalul românesc nu a fost egalată decât de ticăloșia din Decembrie 1989, când foștii spioni ruși, cu școli la Moscova și soții rusoaice, au pus mâna pe putere. Ce șanse să ai cu acești oameni? Societatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Câmpia Libertății sau Piața Revoluției În România. Alteori, În spațiul urban sunt Înălțate monumente care evocă faptele, locul, eroii și momentele respective: panteon, arc de triumf, statui, edificii religioase. Relevant În acest sens este procesul de monumentalizare inițiat de puterea sovietică: el implică o negare a sistemelor simbolice și ritualice precedente - imaginarului politic (țarist), imaginarul religios (ortodox) și imaginarul cultural (folcloric) - specifice formelor sociale precomuniste și Înlocuirea lor cu un sistem nou. Diferite studii consacrate acestui fenomen (C. Arvidsson, L.E. Blomqvist
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Întreg oraș În momument - Stalingrad, orașul-erou. Între acestea, un loc aparte ocupă Mausoleul lui Lenin din Moscova și ansamblul manifestărilor ceremoniale de comemorare a vieții și realizărilor sale: Mausoleul lui Lenin din Piața Roșie ocupă un loc special În societatea sovietică. El este centrul ei simbolic, „altarul sfânt” În care principiile (transcendente) ale marxism-leninismului, cele mai Înalte semnificații ideologice ale sistemului societății sovietice capătă, oarecum, o formă concretă. La acest centru ritual, atât indivizii, cât și societatea (În forma grupurilor reprezentative
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comemorare a vieții și realizărilor sale: Mausoleul lui Lenin din Piața Roșie ocupă un loc special În societatea sovietică. El este centrul ei simbolic, „altarul sfânt” În care principiile (transcendente) ale marxism-leninismului, cele mai Înalte semnificații ideologice ale sistemului societății sovietice capătă, oarecum, o formă concretă. La acest centru ritual, atât indivizii, cât și societatea (În forma grupurilor reprezentative) vin pentru a găsi putere În momentele de criză, pentru a da o mai mare semnificație evenimentelor importante, pentru a raporta Îndeplinirea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Mai târziu, componenta militară a fost abandonată, probabil din cauza ambiguității semnificațiilor simbolice ale Armatei, În mod tradițional asociate În Polonia cu lupta pentru suveranitatea națională: acest lucru ar fi putut stârni sentimente antisovietice, cu atât mai mult cu cât armata sovietică era Încă prezentă În Polonia. După 1950, ziua de 1 Mai a fost transformată Într-o sărbătoare mai ludică și mai populară, paradele fiind combinate cu distracțiile publice (Z. Mach, 1993, pp. 151-158). Odată cu apariția sindicatului „Solidaritatea” și contestarea puterii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
redactor-șef adjunct la „România literară” (1968-1984), apoi director adjunct la aceeași revistă, membru în Consiliul de Conducere al Uniunii Scriitorilor și membru în Comitetul Director. Debutează în presă în 1958, la „Gazeta literară”, cu o recenzie la o carte sovietică. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ramuri”, „22” ș.a. Debutul editorial al lui D. e reprezentat de Schițe de critică, volum apărut în 1966, ce se resimte, ca mai toate scrierile epocii, de pe urma sociologismului și dogmatismului
DIMISIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286771_a_288100]
-
dintre adevărul vieții și adevărul artistic, individualitatea creatoare și tipologia eroului liric, diversitatea formulelor și a stilurilor poetice, rolul „autoexprimării” în lirică și măiestria literară ș.a., chestiuni abordate în volumele Marginalii critice (1973), Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească (1974), Conștiința civică a poeziei contemporane (1976), Crez și măiestrie artistică (1982), Poezia moldovenească de azi și problemele vieții (1987), Poezia: adevăr artistic și angajare socială (1988). Îl preocupă, de asemenea, și probleme ce țin de istoria, metodologia și
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
cu deosebire de problemele de reevaluare și reconsiderare a literaturii postbelice din Basarabia, de estimarea și integrarea valorilor literare românești de pretutindeni. SCRIERI: Idee și imagine poetică, Chișinău, 1971; Marginalii critice, Chișinău, 1973; Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească, Chișinău, 1974; Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976; Poezia sovietică moldovenească din anii ’20-’30, Chișinău, 1979; Creația lui L. Corneanu în școală, Chișinău, 1981; Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982; Creația lui L. Deleanu în școală, Chișinău
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
Basarabia, de estimarea și integrarea valorilor literare românești de pretutindeni. SCRIERI: Idee și imagine poetică, Chișinău, 1971; Marginalii critice, Chișinău, 1973; Metafora poetică și semnificațiile ei în poezia sovietică moldovenească, Chișinău, 1974; Conștiința civică a poeziei contemporane, Chișinău, 1976; Poezia sovietică moldovenească din anii ’20-’30, Chișinău, 1979; Creația lui L. Corneanu în școală, Chișinău, 1981; Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982; Creația lui L. Deleanu în școală, Chișinău, 1989; Poezia militantă și imperativul vremii, Chișinău, 1983; Creația lui Grigore Vieru
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
Chișinău, 1979; Creația lui L. Corneanu în școală, Chișinău, 1981; Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982; Creația lui L. Deleanu în școală, Chișinău, 1989; Poezia militantă și imperativul vremii, Chișinău, 1983; Creația lui Grigore Vieru în școală, Chișinău, 1984; Literatura sovietică moldovenească în clasa 10 (în colaborare cu S. Bolduratu), Chișinău, 1985; Creația lui P. Cruceniuc în școală, Chișinău, 1986; Creația scriitorilor moldoveni în școală (în colaborare), Chișinău, 1987; Poezia moldovenească de azi și problemele vieții, Chișinău, 1987; Responsabilitatea cuvântului critic
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
DONICI, Radu (Rostislav) (1.VIII.1908, Sankt Petersburg - ?), traducător. Este fiul Domnicăi (n. Donici) și al lui Mihail Dobronvarov, secretar al Consistoriului din Chișinău, și frate cu Leon Donici. A tradus mult, îndeosebi din literatura rusă și sovietică, publicând în „Ilustrațiunea română”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul”, „Sfarmă-Piatră”, „Viața Basarabiei”, „Porunca vremii”, „Ideea liberă”, „Vremea”, „Gazeta Basarabiei”, „Universul literar”, „Timpul”, „Seara”, „Viața”, „Papagalul”, „Magazinul copiilor” ș.a. Autorii din care tâlcuiește sunt, printre mulți alții, Arcadii Avercenko, Konstantin Balmont
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
complete, București, 1984; Șase brățări pentru gleznă, București, 1987. Antologii: Les Meilleurs histoires de science-fiction roumaine, Bruxelles, 1975. Traduceri: Vladimir Maiakovski, Poemul lui Octombrie, București, 1945; P. P. Erșov, Căluțul cocoșat, București, 1948; Arkadi Kuleșov, Comuniștii, București, 1950; Antologia poeziei sovietice, București, 1955 (în colaborare); André Verdet, Pasărea și barajul, București, 1957; Pierre Jean de Béranger, Cântece alese, București, 1958; Grigor Vitez, Prepelița, București, 1958; Basmele popoarelor Asiei, București, 1962 (în colaborare cu Radu Maier); Vaca din lună. Povești populare indiene
COLIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286330_a_287659]
-
colaborare cu Lia Aldeanu); I. Laghin, Insula dezamăgirii, București, 1954 (în colaborare cu Isabela Dumbravă); M. M. Gorciakov, Lecțiile de regie ale lui K.S. Stanislavski, București, 1955 (în colaborare cu Ion Vasile Costin); N. Albakin, Sistemul lui Stanislavski și teatrul sovietic, București, 1955 (în colaborare cu Alexandra Constantinov); O. Cernij, Opera lui Sneghin, București, 1955 (în colaborare cu Sv. Ionescu); Mark Twain, Opere, II-IV, București, 1955-1961 (în colaborare), Bancnota de un milion de lire, București, 1964 (în colaborare cu Eugen B.
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
cât și un amplu raport diplomatic asupra Basarabiei și Bucovinei, pentru a servi ca bază documentară lucrărilor Conferinței, în sprijinul adevărului istoric pe care delegația oficială a guvernului de la București căuta să-l escamoteze sub presiunea și în folosul ocupantului sovietic. În 1948, cu ajutorul financiar al generalului Nicolae Rădescu, editează prima gazetă de informații a exilului românesc din Franța, „Curierul român”, pe care o multiplică prin procedeul monografierii, înainte de a încredința tiparului și câteva numere de sinteză ale acestei publicații, redactate
CONSTANTINESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286372_a_287701]
-
zeii” autohtoni ai zilei („Născuți în vârtej de lupte, / Ana, Luca și Gheorghiu-Dej / și cu ei mii și mii, / milioane, / din uzine, din câmpii, / s-au ridicat, unul ca unul mai neînfricat”) sau glorifică „Armata Sovietică, / pe Marele Stalin, / Poporul Sovietic”, în versuri așezate în fruntea unei puzderii de plachete apărute aproape concomitent: 16 milioane, Scrisori de pe front, Torente, Clocot. Plânsete de clopot. Răsărit de soare, Balade, Doftana, Balada celor patru mineri (1949). Frapează totuși, ca notă dominantă, nu festivismul, ci
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
marcate de influența folclorului. A tradus din A. Pușkin, I. A. Krâlov, N. Nekrasov ș.a. Este unul dintre fondatorii Asociației Scriitorilor Sovietici Moldoveni „Răsăritul”. SCRIERI: Poezii, Balta, 1928; Poezii, pref. I. Vartician, Chișinău, 1954. Repere bibliografice: I. Șpac, Scriitorii Moldovei sovietice. Indice bibliografic, Chișinău, 1969, 175-176. V.C.
COSARAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286432_a_287761]
-
la începutul celui de al doilea deceniu al secolului al XX-lea, prin Aleksandr Rodcenko și Vladimir Tatlin, c. s-a impus ca stil funcțional, menit să integreze total arhitectura și alte arte, incluse în viața societății la începutul epocii sovietice. Acționând în convergență cu suprematismul lui Kazimir Malevici, cu neoplasticismul lui Theo van Doesburg, cu școala Bauhaus a lui Walter Gropius, cu stilul lui Le Corbussier, cu toate orientările abstracționiste, în al căror curent funcționalist se integrează, promovat în special
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
în 1930, și Institutul de Literatură „Taras Șevcenko” din Harkov. Susține aspirantura la Institutul de Istorie, Filosofie și Literatură din Leningrad. Va fi profesor, din 1936, la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Concomitent, desfășoară o activitate intensă de susținere a intereselor sovietice expansioniste, pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Primele versuri îi apar în ziarul „Plugarul roșu”, iar editorial debutează în 1930, cu placheta Versuri felurite, urmată de Tiraspolul (1932), Avânturi (1933), Lumini și umbre (1935), Cântece și poezii (1939), în
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
j. Bălți - 19.X.1984, Chișinău), istoric și critic literar. Este fiul lui Pavel Coroban, țăran. A absolvit Universitatea din Iași (1936). A fost redactor al ziarului antifascist „Viața universitară”. După 1940 a lucrat la o gazetă din Bălți, „Pământ sovietic”. Din 1947 a devenit colaborator științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Republica Moldova, concomitent ținând cursuri de istorie a literaturii române la Universitatea din Chișinău. Doctor în filologie din 1974, C. s-a manifestat ca
COROBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286428_a_287757]
-
înscriindu-se de asemenea pe linia sentimentelor grandioase, dublate de reverie în fața naturii. SCRIERI: La Taliane, București, 1950; Prietenie, București, 1951; Împărăția vânturilor, București, 1954; Sub cerul liber, București, 1954; Uriașul preludiu, București, 1955; Farmecul genezei, București, 1956; Dimensiuni. Peisaj sovietic, București, 1957; Dobrogea de aur, București, 1958; Cântec să crească băiatul, București, 1959; Semnul din larg, București, 1960; Oceanul, București, 1962; Râul porni mai departe, București, 1962; Stelele dimineții, București, 1964; Firul de iarbă, București, 1965; Tânărul meu Ulise, București
COSOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286440_a_287769]
-
limbajului poetic. Școala filologică rusă, Iași, 1994; Terminologie poetică și retorică (în colaborare), Iași, 1994; Saturnia, Iași, 1995; În căutarea formei, Iași, 1995; Introducere în opera lui Velimir Hlebnicov, Brăila, 1997. Antologii: Teoria limbajului poetic în știința filologică rusă și sovietică, introd. edit., Iași, 1983. Traduceri: Agnia, fiica focului. Proză scurtă sovietică, Iași, 1982 (în colaborare cu Adriana Nicoară); E. Zameatin, Insularii, Biciul lui Dumnezeu; M. Aldanov, Astrologul; Vladimir Nabokov, Invitație la supliciu, Iași, 1993; Zamfir Bălan, Serghei Feodosiev, Panait Istrati
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]