6,333 matches
-
criterii avute în vedere în alegerea partenerului. Rezultatele obținute dovedesc o neașteptată sincronizare a evaluărilor, căci apar variații între aceste ierarhii simbolice în proporție de 17% cînd modificăm cultura națională și de numai 2,4% cînd variem genul subiecților. Altfel spus, caracterizările sînt mult mai consensuale cînd sînt făcute de bărbați și femei (care stabilesc aceleași repere identitare ca fiind decisive în aprecierea "celuilalt") decît dacă sînt făcute de reprezentanții unor culturi naționale diferite. în paginile celei mai importante publicații de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
naționale în care masculinitatea este ridicată, distanța față de putere și evitarea incertitudinii scăzute. Dimpotrivă, în culturile naționale în care distanța față de putere este crescută și evitarea incertitudinii semnificativă, se dezvoltă proceduri bine stabilite, care reduc exteriorizarea "fricii" (sau, mai bine spus, par să o reducă) în confruntarea subiectului cu situațiile noi. De altfel, în aceste culturi naționale, chiar probabilitatea de apariție a unor "situații noi" este diminuată, iar societatea pare să se ordoneze în jurul imperativului "aici nimic nu e nou, aici
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ulterior, epuizată de efortul travaliului nașterii. Toate interacțiunile ulterioare cu copilul sunt structurate în funcție de stereotipul corespunzător apartenenței sale sexuale. Rezultatul constă în producerea unor persoane al căror comportament, feminin sau masculin, corespunde definiției date de societate masculinității și feminitățiii, altfel spus, care-și asumă rolul dictat de apartenența la un anumit sex5. Dar stereotipruile nu sunt artefacte socioculturale fără nici o legătură cu datul natural. Biologicul (sexul cromozomial, gonadic, hormonal etc.) exercită la rândul său o influență. În acest sens, afirmația lui
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
duhului”, am spune În Răsărit) sau a credinței. În sens restrâns, termenul se referă la Biserica romană și la ierarhia ei. Temporalul, În schimb, desemnează realitatea atotcuprinzătoare a lumii terestre, inserată În timp (tempus), adică În durata istorică. Mai succint spus, temporalul este statul monarhic, care, aidoma Bisericii În raport cu spiritualul, constituie expresia la scară redusă a acestei realități. Ascensiunea sa În Occidentul medieval Începe În jurul anului 1000. Raporturile dintre aceste entități erau, În Evul Mediu, foarte diferite de cele de astăzi
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
formă sau alta, la toate nivelele societății. Acest lucru nu Însemna doar că „generalul” era precumpănitor față de „particular” sau că tot ceea ce era singular trebuia să-și afle un cadru mai cuprinzător de individualizare. În egală măsură ori, mai bine spus, În primul rând, viziunea creștină despre lume era una relațională: fiecare lucru și fiecare ființă erau concepute ca fiind, genetic sau funcțional, legate de alte lucruri și ființe, toate Înscriindu-se În uriașul ansamblu ierarhic, dominat de Creator. Cum putea
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
și să creeze o ordine politică durabilă și care să poată rezista la stabilirea unei preponderențe exclusive. Mai devreme sau mai târziu, Comisia Europeană va trebui așadar să-i facă loc regimului suveranității absolute a Statelor danubiene. Până acum, trebuie spus, în onoarea Congresului de la Paris, că o atare creație diplomatică este una dintre cele mai frumoase opere realizate de puteri în cursul acestui secol. Imagine a colectivității europene, a concertului marilor state care mărșăluiesc în fruntea civilizației, expresie a armoniei
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
23 H. Johnson, Une histoire mondiale du vin de l'antiquité à nos jours, Hachette, Paris, 1989, p. 30. 24 Termenul hieroglifă nu este egiptean; este vorba de un termen grecesc format din hieros, "sacru", și glyphein, "a grava". Altfel spus, grecii considerau hieroglifele drept o scriere sacră și gravată... sau o gravare a sacrului. 25 Împreună cu fratele său Jacques-Joseph, Jean-François Champollion a redactat între 14 și 22 septembrie 1822 expunerea privind descoperirea sa, pe care a intitulat-o Lettre à
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Astfel, într-un studiu pe 688 de cazuri de cancer pancreatic, 83,5% dintre cazurile în care diametrul tumoral depășea 3 cm au fost nerezecabile [42]. Trebuie subliniat că dimensiunea tumorii nu se corelează cu numărul de ganglioni invadați altfel spus, dimensiunea tumorii este un factor independent de prognostic în raport cu invazia limfoganglionară [37]. INVAZIA LIMFOGANGLIONARĂ Statusul ganglionilor limfatici (invadați sau nu) reprezintă unul dintre cei mai importanți factori prognostici. Acest lucru este exemplificat în tabelul 143 unde sunt prezentate datele unui
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
Într-o analiză recentă asupra evoluției manierelor, sociologul britanic Cas Wouters (2007, 12) sublinia faptul că orice cod al manierelor conține "standarde de sensibilitate și calm care au drept scop conservarea sensului purității, integrității și identității unei clase sociale". Altfel spus, manierele funcționează ca o resursă de putere în competiția pentru status social, ca o "schemă asupra reglementării impulsurilor instinctuale", după cum arăta sociologul Norbert Elias (1939/2002, 279) în celebra lucrare asupra transformării conduitelor în straturile superioare ale Europei Occidentale. Sociogeneza
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ritual (1967), în care atrăgea atenția că trebuie să analizăm mai degrabă "momentele și oamenii lor", decât "oamenii și momentele lor"; prin noțiunea de "moment" autorul înțelege contextul social concret, direct în care interpreții sociali se angajează în interacțiuni. Altfel spus, autorul a pornit de la asumpția existenței ordinii interacționale, diferită de ceea ce se înțelegea prin ordine socială și i-a aplicat acesteia concepte împrumutate din sfera dramaturgiei (G. Jderu, 2008, 71). În perspectiva scrierilor lui Erving Goffman, hainele se înscriu în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
trebuie să știm că ea este valoroasă doar în raport cu alte experiențe contemporane sau anterioare, care o validează, o îmbogățesc sau doar o confirmă, ceea ce în științele educației este factor de științificitate. Altminteri riscăm să redescoperim și să narăm lucruri deja spuse, în alți termeni să nu evoluăm în mod real în știință și în cunoaștere. Plasarea într-o situație permanent repetitivă, statică este echivalentă cu un regres. Înscrierea într-o paradigmă de cercetare evolutivă trebuie să devină o practică firească. Pe
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
discurs (care va fi însă legitimat tot prin intermediul puterii). Se ajunge astfel la formula: putere = dreptate → dominație → opoziție = dreptate → putere (asumarea unui discurs considerat drept, just, legitim etc. constituind nucleu de condensare a puterii ce urmează să domine) → dominație. Altfel spus, schema conflictelor este: puterea ce are un discurs (nu interesează aici faptul că și această putere s-a constituit tot pe critica altui discurs) domină, având de partea adversă opoziția ce utilizează alt discurs (de obicei unul identitar, ce vizează
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
dată și de gradul pregătirii pentru ele. Asta nu înseamnă că frumusețea se află în receptor, ci că receptarea frumosului de către o persoană depinde de gradul ei de "pregătire" (nu doar teoretică) pentru a recepta ceva ca fiind frumos. Altfel spus, frumusețea reprezintă o posibilitate particulară de întâlnire cu lucruri sau fapte. * Forțând o ordonare, pot identifica următoarele forme de centrare a umanității: credința pe Divinitate, modernitatea pe subiect (recurgând însă la diferite "puncte de sprijin": conștiință, rațiune, ego, inconștient, transcendental
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
-se posedați de diferite curente ideologice care vor să-și fundamenteze existența pe baza Istoriei. * Omitem faptul că odată cu învățarea limbii sunt asimilate și elemente ale culturii în orizontul căreia acea limbă a luat naștere și își desfășoară existența. Altfel spus, limbajul are întotdeauna un suport cultural, iar cultura se așează pe plasa de trimiteri ce face posibile sensurile. A gândi într-o limbă înseamnă a-ți așeza mintea în cadrele culturii care i-a dat naștere, preluându-i modurile de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
discursul lui Heidegger despre Pământ și Cer, zei și muritori. * Bioetica este unul din vlăstarele interdisciplinarității; or, așa cum spuneam în altă parte, interdisciplinaritatea este unul din sensurile filosofiei, una din fețele sale, având la bază dorința de unitate (mai corect spus, este tributară orientării metafizice ce vizează o înțelegere unitară). * Bioetica este încercarea de închegare a unei viziuni sistematice asupra viului, ce are drept valoare supremă viața înseși. Din acest punct de vedere, bioetica suferă o fundamentare în imanență, existența viului
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
păstrare conține un mare neajuns: decupează doar fragmente, creând posibilitatea ca întregul să fie reconstituit în moduri variate. De aceea, putem vorbi de chipurile pe care le căpătăm în imaginația cititorilor, de condamnarea la o formă anume de "fățărnicie". Altfel spus, rezultatul nu-l constituie salvarea eului, ci a unor eu-uri posibile, încercarea de a constitui un singur chip care să ne supraviețuiască eșuând. * G. Liiceanu, analizând câteva din ideile lui Noica (Ușa interzisă, pp. 113-115), printre care și împărțirea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
frapează. * Să depui mărturie pentru propria existență! La asta se reduce rostul unui jurnal. Doar că aici contează mai puțin contextele umano-spațio-temporale (acesta este contextul oricărei existențe; cu puțin curaj aș fi adăugat și "divino-") cât cele de gândire. Altfel spus, o încercare de a vedea existența unei minți profilată în contextul (și textul) unui trup și al unei aruncări în situație, al unui dat. * Mentalitatea de tip comunist, în cadrul căreia progresul este bun a priori, face ca noi, ca națiune
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
din nevoia de a mă smulge din indistincția spre care mă cheamă cotidianul. Subiectul derivă din orgoliul de a gândi (de fapt, de a vrea să gândesc) în manieră proprie în contextul comunitar, atât cât îmi permite faptul-de-a-fi-cu (ceilalți) (altfel spus, cât îmi dă voie situarea într-o limbă). * Cum este posibilă tinderea persoanelor către o perspectivă universală asupra ființei? Doar prin renunțarea la particular (fie el național, comunitar ori alte forme de individualizare)? Aceste rânduri sunt expresia fugii după eu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fost complet anticipat, fapt pentru care bucuria (și tristețea, deopotrivă) îmi sunt neștirbite. Ce aș dori să modifice gândurile mele în ceilalți? Nimic! Doar să-i ajute să se regăsească. Sau să se părăsească. * Este posibilă părăsirea de sine? Altfel spus, ne putem cu adevărat schimba? De răspunsul la această întrebare depinde însăși sensul educației (și al reeducării), adică unul din scopurile societății. * Miza oricărui jurnal de idei este că autorul, vorbind despre sine, vorbește despre toți. Este dorința de descriere
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
noi religii. Unul din reproșurile pe care aș avea să-l fac științei este că prin intermediul forței sale comerciale (poate că acesta este principalul său chip) anulează sentimentul de a fi muritor și, prin aceasta, sensul existenței sau, mai bine spus, întrebarea privind sensul existenței proprii. Așa cum dogma reușea să furnizeze suficiente conținuturi pentru a acoperi orice interogație esențială, făcând să fie uitată până și orientarea inițială a întrebării, tot astfel știința, prin puzderia sa de domenii și noianul de informații
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este cea ale cărei rânduri se pierd în noianul de gânduri pe care ți le stârnește, contopindu-se până la indistincție cu ceea ce ai personal. Cu atât mai mult dacă în urma ei rămâne doar un "sentiment" în loc de amintirea exactă a celor spuse. Preluarea a cât mai multe citate dintr-o carte arată măsura în care nu ai reușit s-o digeri (poate că nu întotdeauna din vina propriului "stomac"). Cum să măsori factorul de impact al unei cărți de filosofie? Unde ar
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
fără prea mare efort? Cum putem imagina adaptarea la societatea de consum? Este suficientă inventarea unor noi produse și crearea, în mod artificial, a unor nevoi pentru aceste produse? La ce trebuie să ne mai adaptăm când avem totul? Altfel spus, adaptarea la bine nu riscă să aducă cu sine o involuție, spulberând astfel viziunea progresului perpetuu? Orice campanie, inclusiv cea de conștientizare, este însoțită de riscul promovării unui punct de vedere eronat. Esența acestui gen de acțiune ține de adeverirea
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
sau al tragicului unei situații este dat în bună măsură de idealurile noastre: ele creează etalonul în funcție de care percepem situațiile drept zguduitoare. S-ar părea că principala noastră problemă derivă dintr-o prea mare depărtare de realitate sau, mai bine spus, din faptul că nu am reușit să ducem realitatea îndeajuns de aproape de idealurile noastre, realizându-le în acest fel. Cum distanța dintre idealitate și realitate este un dat al umanului, fiind condamnați la a ne împinge continuu limitele mai departe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
semnificația explicației ultime. Vom fi continuu bântuiți de bănuiala că nevoia noastră de sens nu este decât un produs derivat al evoluției, născut în umbra intenționalității ce vizează perpetuarea speciei, care în mod ciudat a trecut drept elementul principal. Altfel spus, ne vom întreba continuu dacă nevoia noastră de sens al existenței nu constituie cumva o mutație accidentală, fiind de fapt un epifenomen. Problema teoriei evoluționiste este că riscă să îngroape cultura în explicații ce nu sunt pe placul unor ființe
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
disputei evoluționism versus creaționism stă tot în orizontul utilității, deoarece în funcție de interpretarea la care aderăm va fi orientată intenționalitatea noastră, urmărind a acționa fie pentru îndestularea în această lume, fie pentru salvarea sufletului prin pregătirea lui pentru lumea cealaltă. Altfel spus, raportarea ustensilică trebuie gândită atât la nivel individual, cât și la scara umanității: legătura oamenilor între ei, care dă naștere conceptului de umanitate, are drept principal liant o mai eficientă utilizare a tot ceea ce există în interesul omului; este deci
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]