11,661 matches
-
piețele financiare Tot ceea ce am spus până acum este foarte abstract și, ca atare, sunt necesare câteva exemplificări. în The Alchemy of Finance, am citat multe exemple din domeniul piețelor financiare. Fiecare caz implica un fel de scurtcircuit între aspectele subiective și cele obiective ale realității, care se manifestă, de obicei, ca o conexiune circulară între entități și valoarea atribuită acestora. De aici rezultă procese de tip expansiune-recesiune care, inițial, se autoconsolidează, după care își dăunează. Unul dintre primele mele succese
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
percepții și realitate poate deveni o adevărată prăpastie. A început să mă preocupe această problemă. Dezvoltând conceptul de reflexivitate, am ajuns să văd erorile și alte concepții greșite drept factori cauzali în modelarea istoriei. Am supraestimat, într-adevăr, rolul interpretărilor subiective și distorsionate în influențarea evenimentelor. Am afirmat că ele dau istoriei un caracter unic, ireversibil; dar și acestea constituie, fără îndoială, o viziune deformată, pentru că, pe lângă reflexivitate, sunt în joc mulți alți factori. Dar s-a dovedit a fi o
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
postulatul înțelegerii imperfecte sau al failibilității - nu doar cel al failibilității radicale pe care l-am conceput eu, ci și argumentul mai modest al lui Karl Popper că putem greși. Ca participant, eu nu pot să nu îmi exprim părerile subiective. Dacă aș pretinde faptul că opiniile mele sunt etern valabile, precum cadrul conceptual, atunci acesta din urmă nu ar mai fi valid. Mai mult, schema mea nu se vrea a fi atotcuprinzătoare. De exemplu, nu ia în considerare deloc relațiile
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
reales pentru că eu să devin conștient de acest lucru. în orice caz, m-am dedicat cu pasiune căutării adevărului și m-am așteptat ca și ceilalți să-l prețuiască la fel de mult ca mine. Dar acesta rămâne punctul meu de vedere subiectiv, și nu o așteptare rațională. Acum, că am pus întrebarea, voi expune un argument rațional în favoarea importanței adevărului, care sună chiar așa: realitatea poate fi manipulată numind adevăruri anumite afirmații independente, dar rezultatele vor diferi, probabil, de expectanțe. Pentru ca divergența
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
analizate separat. Europa este o societate deschisă și criza prin care trece e contemporană cu cea a societății deschise americane, dar diferită de aceasta. Aceasta nu se vrea a fi o examinare geopolitică atotcuprinzătoare a lumii. Selectarea faptelor este voit subiectivă, împotriva administrației Bush. Nu am menționat, de exemplu, convertirea lui Mu’ammar al-Gadaffi din Libia, îmbunătățirea relațiilor cu India sau faptul că John Howard devine o copie a lui George W. Bush în Australia. însă am amintit destule evenimente pentru
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
abordăm indivizi precum Saddam Hussein? Cum putem aborda proliferarea armelor nucleare sau încălzirea globală? Cum putem soluționa problema resurselor? Cum putem menține economia globală stabilă, reducând inegalitățile? După cum am menționat anterior, selectarea acestor probleme deja reflectă punctul meu de vedere subiectiv. Le voi analiza pe rând. Promovarea democrației Abordarea lui Bush în al doilea discurs inaugural, președintele Bush a prezentat promovarea democrației pretutindeni în lume ca fiind esența programului său. După cum știți, posed o rețea de fundații dedicate promovării societăților deschise
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
și deformată. Și avantajele, și dezavantajele devin evidente atunci când luăm în considerare probleme de epistemologie. Relația dintre gândire și realitate nu pare o problemă. Nu există o lume a ideilor separată de cea a faptelor; și, mai important, neexistând nimic subiectiv sau personal în gândire: ea este bine înrădăcinată în tradiția transmisă din generație în generație, a cărei validitate e indiscutabilă. Ideile dominante sunt acceptate ca fiind realitatea însăși ori, mai exact, pur și simplu nu există distincție între idei și
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
realitate prezentarea eronată a î de către administrația Bush, î ca dependentă de decizii, î în perioada Iluminismului, failibilitatea din î, eroarea fertilă separând gândirea de î, prăpastia dintre percepții și î, incertitudinea inerentă î, cunoașterea î, manipularea î, aspecte obiective/subiective ale î, cum se produce reflexivitatea în segmentul î, cunoașterea î drept condiție a succesului, gândirea ca parte din î, gândirea separată de î, rațiune abandonarea î sub influența fricii legătura emoției cu î, î în Iluminism, reflexivitate conceptul de
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Zoellick, Robert, ∗ Observați diferența în modul în care utilizez termenii cunoaștere și înțelegere. Nu doresc să dau o definiție, pentru că nu ar soluționa problema - așa că mă mulțumesc doar să o indic. Cunoașterea trebuie să fie obiectivă, iar înțelegerea e evident subiectivă. Cunoașterea este legată de teoria adevărului-corespondență și de metoda științifică; înțelegerea e mai personală și mai subiectivă. Spun mai subiectivă, pentru că nici cunoașterea nu poate fi complet obiectivă. Dacă aceasta din urmă e deficitară, trebuie să apelăm la înțelegere. ∗ în
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
o definiție, pentru că nu ar soluționa problema - așa că mă mulțumesc doar să o indic. Cunoașterea trebuie să fie obiectivă, iar înțelegerea e evident subiectivă. Cunoașterea este legată de teoria adevărului-corespondență și de metoda științifică; înțelegerea e mai personală și mai subiectivă. Spun mai subiectivă, pentru că nici cunoașterea nu poate fi complet obiectivă. Dacă aceasta din urmă e deficitară, trebuie să apelăm la înțelegere. ∗ în această discuție voi folosi noțiunea de echilibru în diverse sensuri. Aici mă refer la „echilibrul așteptărilor raționale
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nu ar soluționa problema - așa că mă mulțumesc doar să o indic. Cunoașterea trebuie să fie obiectivă, iar înțelegerea e evident subiectivă. Cunoașterea este legată de teoria adevărului-corespondență și de metoda științifică; înțelegerea e mai personală și mai subiectivă. Spun mai subiectivă, pentru că nici cunoașterea nu poate fi complet obiectivă. Dacă aceasta din urmă e deficitară, trebuie să apelăm la înțelegere. ∗ în această discuție voi folosi noțiunea de echilibru în diverse sensuri. Aici mă refer la „echilibrul așteptărilor raționale”, care presupune că
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
drept sau într-un interes legitim de o autoritate publică, este realizată de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În afară de persoanele fizice sau juridice cărora li se recunoaște dreptul de a introduce acțiuni în justiție în vederea protejării drepturilor lor subiective sau a intereselor legitime, atât Constituția României, cât și Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului conferă acestuia atribuția de a „ataca în fața instanței de contencios administrativ, un act al consiliului județean, al celui local sau al primarului
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
contencios administrativ pot proceda atât la anularea actului sau la obligarea autorității publice să elibereze un anumit act, cât și la plata de despăgubiri. A șasea caracteristică a contenciosului administrativ român constă în aceea că legea reglementează atât un contencios subiectiv, cât și unul obiectiv. Contenciosul subiectiv este reglementat de Legea nr. 554/2004, care urmărește apărarea prin acțiunea în contencios, a dreptului subiectiv sau a interesului legitim ce aparține persoanei fizice sau juridice. În acest caz, instanța verifică dacă reclamantul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
anularea actului sau la obligarea autorității publice să elibereze un anumit act, cât și la plata de despăgubiri. A șasea caracteristică a contenciosului administrativ român constă în aceea că legea reglementează atât un contencios subiectiv, cât și unul obiectiv. Contenciosul subiectiv este reglementat de Legea nr. 554/2004, care urmărește apărarea prin acțiunea în contencios, a dreptului subiectiv sau a interesului legitim ce aparține persoanei fizice sau juridice. În acest caz, instanța verifică dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
despăgubiri. A șasea caracteristică a contenciosului administrativ român constă în aceea că legea reglementează atât un contencios subiectiv, cât și unul obiectiv. Contenciosul subiectiv este reglementat de Legea nr. 554/2004, care urmărește apărarea prin acțiunea în contencios, a dreptului subiectiv sau a interesului legitim ce aparține persoanei fizice sau juridice. În acest caz, instanța verifică dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau a unui interes legitim și dacă acesta a fost vătămat printr-un act administrativ. Contenciosul obiectiv își
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Contenciosul subiectiv este reglementat de Legea nr. 554/2004, care urmărește apărarea prin acțiunea în contencios, a dreptului subiectiv sau a interesului legitim ce aparține persoanei fizice sau juridice. În acest caz, instanța verifică dacă reclamantul este titularul unui drept subiectiv sau a unui interes legitim și dacă acesta a fost vătămat printr-un act administrativ. Contenciosul obiectiv își are sorgintea în Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și în textele precizate de Constituție, în acest caz instanța
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
340/2004 privind prefectul și instituția prefectului și în textele precizate de Constituție, în acest caz instanța putând să pronunțe anularea actului pe baza constatării neconcordanței dintre dreptul obiectiv și conținutul actului administrativ. Condițiile de admisibilitate a acțiunii în contenciosul subiectiv sunt următoarele: 1. Caracterul de act administrativ al actului a cărui anulare se cere. 2. Reclamantul să invoce vătămarea unui drept sau a unui interes legitim. Dreptul vătămat este orice drept prevăzut de Constituție, de lege sau de alt act
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
sistemul analizat; apariția unor responsabilități conflictuale ale celor implicați în activitatea sistemului; inerția sau rezistența la schimbare a factorilor de decizie; complexitatea problemelor și a situațiilor din sistem, care fac obiectul ADSE. Toate aceste restricții existente în mod obiectiv, sau subiectiv, pot fi reduse sau chiar eliminate de analistul de sisteme, sau de echipa de analiști, având ca misiune realizarea unei ADSE, prin intermediul calităților necesare unei astfel de „meserii”: cunoștințe multidisciplinare și transdisciplinare, un înalt grad de profesionalism, creativitate și inventivitate
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
de mulțimea de elemente al căror comportament este determinat nu numai de cel al elementelor sistemului, ci și de elementele vecine sistemului. Frontiera reprezintă un concept relativ, fiind definită în funcție de obiectivele analizei de sistem și având, de asemenea, un caracter subiectiv, deoarece reflectă punctul de vedere al analistului. Influența mediului asupra sistemului poate fi analizată și din punctul de vedere al cuplării elementelor care alcătuiesc frontiera cu elementele din interiorul sistemului. Se evidențiază astfel sisteme puternic cuplate, dar și altele slab
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
probabilitate este făcută de analist prin luarea în considerare a tuturor perechilor ordonate de tip alternativă stare a naturii. Probabilitățile de realizare a stărilor naturii pot fi total necunoscute, starea sistemului fiind caracterizată de incertitudine, sau pot fi cunoscute/estimate subiectiv, corespunzător stării de risc. Diminuarea incertitudinii poate fi realizată pe baza unor metode și tehnici specifice analizei și diagnozei sistemelor (diagnostic al resurselor umane, diagnostic financiar-contabil, diagnostic al producției etc.) sau pe baza unor studii experimentale care au la bază
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
fi realizată pe baza unor metode și tehnici specifice analizei și diagnozei sistemelor (diagnostic al resurselor umane, diagnostic financiar-contabil, diagnostic al producției etc.) sau pe baza unor studii experimentale care au la bază tehnicile de analiză bayessiană pentru revizuirea probabilităților subiective (apriorice). O sarcină deosebit de importantă îi revine analistului în ceea ce privește investigarea sistemului de valori ale decidentului. Utilizarea unor metode interactive de tip dialog între decident și analist îi permite acestuia din urmă să identifice comportamentul sau atitudinea decidentului față de risc, prin
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
care decidentul validează preferențial alternativele. Ordonarea decidentului are ca scop o abordare multicriterială, iar soluționarea problemei este în mod evident dependentă de alternativele pe care el le ia în considerare. Evaluarea sau valorizarea consecințelor este, în mod natural, o chestiune subiectivă, decidentului individual sau colectiv revenindu-i rolul esențial în adoptarea deciziei finale. Scopul analistului este de a face recomandări pertinente factorilor de decizie, pe baza investigației și a presupunerilor pe care le formulează. În acest mod analistul devine un important
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
general agregate într-un singur index care să permită aprecierea gradului de atingere a unui obiectiv global; preferințele decidentului se pot modifica relativ ușor în timp, în general într-un mod imprevizibil; anumite consecințe pot fi evaluate numai în mod subiectiv; incertitudinea domină stările naturii viitoare. Analistul are aici menirea de a studia problema și de a micșora varietatea consecințelor, rezumându-se doar la cele mai semnificative pentru alternativele avute în vedere, în contextul unei probleme date. Analiza variantelor problemei decizionale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
implică. Dificultatea constă în faptul că obiectivele, deși există în conștiința clientului/ decidentului, acesta nu le poate releva în mod imediat și coerent. Odată definite, ele sunt analizate în conexiune cu restricțiile la care sunt supuse în mod obiectiv sau subiectiv, provenite atât din sistem, cât și din mediul acestuia. De aici pot fi schițate alternativele de atingere a acestor obiective, iar pentru un proces cu autoînvățare are loc o redefinire a obiectivelor formulate inițial. Efectele de tip feedback se repercutează
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
atitudinii decidentului față de risc. Incertitudinea care guvernează activitățile, fenomenele și procesele sistemului analizat și a mediului său poate fi diminuată de analist prin încercările acestuia, în general formalizate, de estimare a probabilităților de realizare a stărilor naturii. Dacă există mărimi subiectiv estimate ale acestora, atunci decidentul poate întreprinde investigații suplimentare, generatoare de informații suplimentare, care stau la baza revizuirii probabilităților apriorice, printr-un demers fundamentat pe analiza bayessiană.<footnote Kraemer F., Hermann P. (eds.), System Analysis and Modeling about Models, Oslo
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]