6,584 matches
-
una mecanică, relativă la comunitatea tradițională, și alta organică, relativă la societățile moderne caracterizate prin diviziunea complexă a muncii sociale. Spre deosebire de teoriile liberale utilitariste și contractualiste care defineau societatea prin agregarea rațională a intereselor individuale, teoria lui Durkheim pune la temelia societății relațiile sociale. " Interesul este lucrul cel mai puțin constant de pe lume"1, spune Durkheim, referindu-se la Adam Smith care reducea diviziunea muncii la mecanismele de piață și explica solidaritatea prin interdependența cererii și a ofertei. Pentru Durkheim, "diviziunea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în creația culturală din epocă. Totuși, la un moment dat, capitalismul se instalează cu drepturi depline și începe o adevărată "revoluție sufletească [...] desprinderea limpede, deplin conștientă a elementelor burgheze ale sufletului nostru și prefacerea lor în principiu de gândire și temelie a edificiului culturii"26. Rezultatul instaurării capitalismului "va fi marea misiune istorică a culturii noi de a da acestei națiuni [...] încrederea în ea însăși și în viitor"27. Urmărind apariția regulilor capitalismului, ajungem să parcurgem istoria apariției României moderne. Începută
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acestei iubiri, coroborează viabilitatea lor. Dimensiunea edificatoare a iubirii aproapelui Creștinismul este, după fericita formulare a lui Marcel Gauchet 25, religia ieșirii din religie. Sintagma are o multitudine de semnificații acoperitoare. Printre cele mai spectaculoase se află așezarea creștinismului la temelia orientării moderne empirice a cunoașterii, ca agresivă paradigmă alternativă la chiar cunoașterea religioasă. În varianta lui Denis de Rougemont 26, Întruparea a mărit prestigiul corporalului, materiei ca receptacul, sanctificându-le, adică făcându-le demne de interes cunoscător. În varianta lui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trăsătură umană constitutivă 29, chiar în varianta proiectării ei în viitor, ca speranță asumată, la Rorty. Dar este religiozitatea occidentală contemporană în mod necesar canonic creștină? Așa par a sugera mai sus menționatele bune practici de coeziune socială, recunoscute ca temelie a Occidentului democratic și revendicate ca expresii ale iubirii aproapelui. Creștinismul este în primul rând o religie a iubirii. Totuși, în cel mai generos (pentru că atotcuprinzător) dintre demersurile prezentate, cel al lui Vattimo, prin accepțiunea kenotică a secularizării se deschide
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
trebuie înlocuită printr-o direcțiune integrală; integrală nu numai prin constantă unire a peritezei cu anateza, ci mai ales prin aceea că studiul dialectelor moderne, pline de viață și avute în tot felul de material, câtă să ne serve că temelie, de unde să ne urcăm apoi din treaptă în treaptă, intru cât ne vor permite mijloacele, până la punctul cel mai îndepărtat al anticității, constatând pretutindeni după putință, în întregul unei familie linguistice, iar nu într-un singur segment, cele două atributuri
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
fiecare știință corespunzând cu o treaptă bine definită pe scara civilizațiunii, astfel că se întemeiază pe o știință anterioară fără concursul căriia nu poate să se nască, si prepară o știință ulterioară, căriia la rândul sau îi va servi de temelie. Peste tot șanț șase clase: matematică, astronomia, fizică, chimia, biologia și sociologia. Cu fiecare clasă în sus descrește generalitatea și crește complicațiunea. Cea mai generală din toate, matematică, serva de bază astronomiei, deja mai complicată și mai puțin generală, care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sau filosofia limbei; 30. Glosografie, altfel Linguistica descriptiva sau clasificațiunea limbilor. Glotica sau Linguistica pozitivă vine cea de'ntâi, iar nu cea de pe urma, ca în Heyse și-n Steinthal; căci misiunea glosologiei sau Linguisticei transcendentale nu este a servi drept temelie pentru Glotica, ci numai a indica sau a umple lacunele între faptele cele concrete, câri astfel umplute sau indicate ni se presintă apoi într-o perspectivă totală, cu planuri luminoase și cu planuri umbrițe, în glosografie sau Linguistica descriptiva. Deocamdată
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
in ce mod și până la ce punct teoria sonului nearticulat ar putea constitui o doctrină separată în sfera Gloticei; cel putin d'ocamdată, până ce se va întemeia studiul evoluțiunii fonetice a graiului omenesc din țipetele animalelor[13]21. Fonologia dara, temelia cea materială a Linguisticei întregi, rămâne pentru noi una. Dar, pornind de la aceeasi triada, mai există încă o altă deduplicare. Din cimentare între son, forma și sens se plăzmuiește cuvântul, câri ni se presintă de asemenea sub două aspecturi: sub
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
îl aprecia pe Bréal "por șu perspicaz y robustă concepción del lenguaje" (Coseriu, 1958, p. 23; vezi și Coseriu, 2000a). 13 Hașdeu o spune răspicat, încă de la început: "Nemic mai social că limba, nodul cel mai puternic, daca nu chiar temelia societății" (Hașdeu, 1881/1984, p. 8). 14 Cu privire la concepția largă a lui Hașdeu despre etimologie, vezi, totuși, opiniile (de mai tarziu) ale unor lingviști precum Th. Hristea (1987, pp. 123-125) și St. Dumistrăcel (2001, p. 20) care, cel puțin pentru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
șu perspicaz y robustă concepción del lenguaje" (Coseriu 1958: 23; see also Coseriu 2000a: 21-43). 5 Hașdeu is determined în saying, from the very beginning, that: "Nemic [nu este] mai social că limba, nodul cel mai puternic, daca nu chiar temelia societății" ["Nothing (is) more social than language, the tightest knot, perhaps the basis of society"] (Hașdeu 1881/1984: 8). 6 However, such interpretation is criticized by R.G. Collingwood, a very subtle philosopher: "All process involves a distinction between the potențial
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
În interiorul poporului, concentrarea elementului bun, Înțelegerea asupra mijloacelor de propășire, asupra mijloacelor de Îndepărtare a dezbinărilor ce ne sfâșie, a relelor materiale și morale ce se lățesc molipsitoare Înlăuntrul nostru - iată, conchidea Xenopol, lucrarea ce este menită a așeza temeliile pe care timpul va rădica odată viitoarea Românie; lucrare Înceată, dară nesfărâmată, ca aceea a polipilor ce rădică insule din sânul oceanului, pe care apoi viața Își așterne covorul său, iar nu ca acea a furtunilor mării ce nalță Într-
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
biserică În satul Doicești (județul Dâmbovița). Împreună cu unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mănăstirea din Râmnicu Sărat, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Închinata mănăstirii Sfântă Ecaterina de la Muntele Sinai. În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatră de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau „Hurezi”), cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elenă. Printre alte biserici și mănăstiri ctitorite sau refăcute de binecredinciosul voievod, trebuie amintite: Mănăstirea Sâmbătă de Sus, Mănăstirea Surpatele, Mănăstirea Polovragiși
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
și putere. Educația implică un sistem instituționalizat de învățământ. În acest sens, desăvârșirea formării intelectuale are loc în cetatea universitară. Majoritatea cercetărilor dedicate mecanismelor de formare, selecție și promovare a intelectualilor sunt strâns legate de istoria universităților. Cu toate acestea, temelia formării educaționale se regăsește în învățământul secundar. Fără absolvirea liceului, accesul la universitate este închis. Evoluția sistemului de învățământ secundar - mai ales teoretic - pare a fi până la Primul Război Mondial chiar mai dinamică decât cea a universităților. Aceasta, desigur, ținând
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de directoarea liceului de fete Doamna Maria din Suceava 167. Efectele s-au resimțit și asupra elevilor ce trebuiau să se adapteze rapid la noile cerințe, mulți înregistrând rezultate slabe la învățătură. În ansamblu, învățământul secundar a așezat piatra de temelie în formarea viitorilor profesioniști intelectuali, fiind sursă primară pentru modelarea unei generații de tineri din care unii se vor înscrie ca nume de referință în elita intelectuală a țării, alții vor deveni vocile provinciei. Trebuie spus însă, că parcurgând istoricul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
un moment definitoriu în istoria națională, dar a implicat apoi desfășurarea unui proces de unificare de o mare complexitate. Chiar dacă soluțiile și politicile propuse nu au avut întotdeauna efectul scontat, învățământul secundar și structura școlară au reușit să confere totuși temelia pentru formarea viitoarei intelectualități. Atmosfera culturală din licee, întreținută atât în cadrul procesului didactic, cât și prin activitățile extrașcolare, s-a dovedit a fi extrem de benefică pentru tinerii elevi, școala reușind să își îndeplinească rolul de formator de cultură generală și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
interbelice, ca rodul unor reprezentări și raporturi (între individ, educație, muncă sau cultură). În acest sens, ei au fost definiți ca grupul socioprofesional creator și distribuitor de cultură, plasat cu preponderență într-un câmp cultural, în care creația intelectuală reprezenta temelia culturii naționale la care provincia își aducea contribuția. Personajul principal al cărții nu este doar intelectualul de la periferie, ci și provincia în sine. Am încercat să pătrund în profunzimile mitului Moldovei de nord ca pepinieră a oamenilor de geniu și
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
întregite. Aspectul confesional și minoritar. Discurs rostit în ședința dela 29 iunie 1924 a Adunării Deputaților cu ocaziunea reformei învățământului primar, Imprimeria statului, București, 1924. Mănciulescu, Alexe, Paradoxa Săcuiască, Institutul de Arte Grafice Viața Românească, Iași, 1927. Mehedinți, S., Profesorul, temelia tuturor reformelor școlare, Editura librăriei Socec & Co., București, 1929. Mihăileanu, M., "În pustiul carierei de profesor secundar", în Revista generală a învățământului, nr. 3-4, 1936. Narly, C., Educație și ideal, București, Editura Casa Școalelor, 1927. Negulescu, P. P., Reforma învățământului
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
învățământului secundar (1928), Legea asupra învățământului particular (1925), Legea învățământului industrial (1936), Legea învățământului comercial (1936). 43 C. Angelescu, "Evoluția învățământului...", p. 200. 44 Ibidem, p. 213. 45 G. G. Antonescu, Educație și cultură, p. 73. 46 S. Mehedinți, Profesorul, temelia tuturor reformelor școlare, Editura Librăriei Socec & Co., București, p. 40. 47 C. Angelescu, "Evoluția învățământului...", p. 247. 48 A. Hermann, "Învățământul nostru secundar", în Revista de Filosofie, vol. XV, nr. 1, 1930, pp. 74, 77. 49 P. P. Negulescu, Reforma
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de către romani cu legiunile V, X, și XV; o legiune avea 6100 de infanteriști și 120 de călăreți. După o lună de asediu, Iotapata, cea mai puternică cetate din Galileea este cucerită la 20 iulie 67 și distrusă pînă la temelii iar masacrarea bărbaților a fost făcută de romani cu mult sîrg fiind iertați numai copii și femeile care au fost vînduți ca sclavi. Josephus Flavius care conducea armata răsculaților din această cetate, cade prizonier și va avea acest statut pînă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pe vechie după ce a fost încătușat, flecarul Saul trece la pocăință și zice plin de umilință la 6,1-4: ,,De aceea să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Cristos, și să mergem spre cele desăvîrșite, fără a mai pune din nou temelia pocăinței de faptele moarte, și a credinței în Elohim, învățătura despre botezuri, despre punerea mîinilor, despre învierea morților și despre judecata veșnică. Căci cei ce au fost luminați odată și au gustat darul ceresc, și s-au făcut părtași Duhului
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
dat pradă focului în anul 417 î.e.n. pentru că ivriții făceau sacrificii cu tauri și berbeci pe rupte sub nasul băștinașilor în religia cărora aceste animale erau considerate sacre. Alexandru Macedon distruge cu sabia imperiul persan ce stăpînea și Egiptul, punînd temeliile orașului Alexandru în anul 331 î.e.n. După moartea viforosului macedonean, imperiul lui se împarte între generali iar diadohul Ptolomeu Lagos primește satrapia Egipt în anul 323 î.e.n. și în 306 î.e.n. se proclamă rege, ținutul Palestinei aparținînd acestui rege. În
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
urechi în Epistola lui Pavel către evrei la 6,1 considerînd că chiar învățăturile lui Cristos erau începă- toare. ,,De aceea să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Cristos și să mergem spre cele desăvîrșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte, și a credinței în Dumnezeu.” Și în Epistola lui Pavel către galateni la 4,3 spune acesto- ra că: ,,Tot așa și noi cînd eram nevîrstnici, eram sub robia învățăturilor începătoare ale lumii.” În continuare precizează
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Hristos și în toată munca lui de evanghelizare desfășurată timp de mai bine 25 de ani pe toate coclaurile: ,,De aceea să lăsăm adevărurile începătoare ale lui Hristos și să mergem spre cele desăvîrșite, fără să mai punem din nou temelia pocăinței de faptele moarte și a credinței în Elohim.” Dacă după atîțea ani de evanghelizare Saul ajunge la asemenea concluzie, aceasta dovedește că iudeo-creștinismul este cea mai mare făcătură și ticăloșie din istoria lumii. Procuratorul Porcius Festus care l-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
secular, fâșâitul de deasupra codrilor, săi străbată cu piciorul reliefurile până înăuntrul cetăților muntoase, și mai ales aci, să cunoască acele capodopere unice săvârșite de arhitecți și zugravi locali necunoscuți, mănăstiri și schituri prizoniere ale pământului, care le ține de temelii eterne, să nu poată fi furate și nici duse temporar, ca poezia, muzica și pictura, prin lumea largă. Clopotele de la Putna, după ce au sunat tot felul de mobilizări de-a lungul istoriei noastre naționale, ar aminti acestui călător de poezia
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
timpuri cam 40% dintre elevii liceului erau abonați la gazetă. Vremurile de atunci se aseamănă oarecum cu cele de azi. Și atunci societatea, învățământul, erau reformate: zece clase obligatorii, majoritatea liceelor au fost transformate în licee industriale, programa schimbată din temelii. Examenele «dure », corecte, pe locurile bune la licee, facultăți era o adevărată bătălie (cel puțin cinci pe loc !), iar rezultatele erau îndelung comentate în comunitate... Profesorul era un bun șahist, de multe ori eu, colegii mei jucam cu « proful » A
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]