5,147 matches
-
orașului și au fost obligați să rămână acolo în condiții foarte grele timp de aproape două săptămâni. Evacuarea sistematică a grecilor de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul navelor turcești care au intrat în port sub protecția distrugătoarelor aliaților . Au fost evacuați între 150.000 și 200.000 de greci. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean al orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpăt practic
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
Housepian folosește surse de informații selectate preferențial. Lowry și McCarthy sunt mebri ai fundației „Institute of Turkish Studies” și sunt la rândul lor puternic criticați de diferiți cercetători pentru negarea Genocidului Armean și sunt descriși ca fiind susținători ai variantei turcești. Jurnalistul turc Falih Rifki Atay, care trăia în acea perioadă în Smirna, și profesorul turc Biray Kolluoğlu Kırlı se numără printre cei care au acceptat faptul că armata turcă este responsabilă pentru distrugerea Smirnei în 1922. Pe de altă parte
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
El clarifică de asemenea, odată pentru totdeauna, cine a incendiat Smirna, aducând dovezi de netăgăduit conform cărora armata turcă a adus mii de butoaei de la Petroleum Company of Smyrna și le-a turnat pe toate străzile și casele cu excepția cartierului turcesc.” Philip Mansel descria cartea în ziarul "Spectator" drept „o punere sub acuzație a naționalismului...” El mai adaugă: „Milton s-a dus acolo unde biografii lui Atatürk și istoricii Turciei, care au dorit sprijinul oficial turc, s-au temut să se
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
alt motiv pentru agravarea nenorocirii evreilor și altor refugiați.” Johannes Kolmodin, un orientalist suedez, se afla în Smirna în acele momente. El a scris că armata greacă a fost responsabilă pentru incendiu, ca și pentru incendierea a 250 de sate turcești Un jurnalist francez care s-a ocupat de relatarea evenimentelor din cursul Războiului de Independență a sosit în Smirna la scurtă vreme după ce incendiul a fost stins și a relatat: Prima înfrângere a naționaliștilor a fost acest foc enorm. De-
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
și armeană și a lăsat fără locuințe două sute de mii de oameni. În aceste pierderi a fost American Board's Collegiate Institute for Girls. Investigarea de către MacLachlan a originii incendiului a dus la convingerea că teroriștii armeni, îmbrăcați în uniforme turcești, au incendiat orașul. Se pare că teroriștii încercau să provoace intervenția occidentală. Trebuie remarcat că acesta este același Alexander Maclachlan din lucrarea lui George Horton, ortografiat însă „Maclachlan”, care a fost jefuit și lovit de soldații turci cu bâtele. O
Marele incendiu din Smirna () [Corola-website/Science/326961_a_328290]
-
Dina Cocea), fiica despotului sârb Gheorghe Brancovici și văduva fostului sultan Murad al II-lea. Oștile otomane urmau să ierneze în Cetatea Camenița din Lehia, iar în primăvara următoare trebuiau să pătrundă în Ungaria și în Polonia. Aflând că oștile turcești se îndreaptă spre Moldova, Ștefan cel Mare face un sfat cu boierii și poruncește ridicarea întregii țări la luptă împotriva năvălitorilor și formarea Oastei cele mari din țărani răzeși, târgoveți și boieri. Domnitorul trimite soli la regii Poloniei și Ungariei
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
pe conducătorii apuseni că turcii nu se vor mulțumi numai cu ocuparea Moldovei, ci vor ataca apoi și statele din Apus. Comisul Ionuț Jder (Sebastian Papaiani) este trimis ca spion în Rumelia pentru a afla secretul de fabricație al tunurilor turcești. Postelnicul Simion Jder (Iurie Darie) și neguțătorul Damian Jder (George Motoi) sunt trimiși în Polonia cu o carte de iertare către boierii pribegi care unelteau împotriva domnitorului: logofătul Mihu de la Volcineț (Manu Nedeianu) și vărul său, Agapie Ciornohuz. Între timp
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
Emanoil Petruț), care renunțase la viața călugărească și redevenise oșteanul Nicoară Jder. Vistiernicul Cristea sosește din Italia doar cu făgăduieli, dar solul venețian Guido Solari (George Paul Avram) decide să lupte de unul singur alături de moldoveni. Pentru a atrage oștile turcești către Vaslui, unde Ștefan găsise un loc prielnic pentru luptă, sunt pustiite și incendiate satele din drumul otomanilor, fiind lăsate întregi doar cele dinspre Vaslui. Hărțuite și înfometate, oștile lui Soliman-Pașa se îndreaptă astfel înspre locul de luptă dorit de
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
sacristia. Absida de sud se desparte printr-un zid de restul bisericii, absida fiind transformată astfel în trezorerie. În ea s-a păstrat renumitul "Tezaur de la Cisnădie", care din anul 1915 se află la Muzeul Brukenthal din Sibiu. După atacul turcesc din 1493 biserica a fost fortificată prin supraînălțarea și dotarea cu metereze a turnului central, supraînălțarea absidei și construirea deasupra portalurilor laterale a altor două bastioane. Biserica a fost înconjurată de trei centuri de ziduri prevăzute cu coridoare de apărare
Biserica fortificată din Cisnădie () [Corola-website/Science/326479_a_327808]
-
de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și "Centaurea rutifolia"), sipică ("Cephalaria uralensis"), rușcuță de
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
fost adaptată pentru scenariu de către Oliver Stone. Rolurile principale sunt interpretate de Brad Davis, Irene Miracle, Bo Hopkins, Paolo Bonacelli, Paul L. Smith, Randy Quaid, Norbert Weisser și John Hurt. Hayes era un tânăr student american trimis într-o închisoare turcească pentru tentativă de contrabandă cu hașiș din Turcia. Filmul se abate de la relatarea din carte - în special în ceea ce privește portretizarea turcilor - iar unii au criticat filmul, inclusiv Billy Hayes însuși. Mai târziu, Hayes și Stone și-au exprimat regretul cu privire la modul
Expresul de la miezul nopții (film) () [Corola-website/Science/326500_a_327829]
-
n. 1903 - d. 1938) a fost un legionar care a participat, alături de Doru Belimace și Nicolae Constantinescu, la asasinarea primului ministru al României Ion Gheorghe Duca în 1933. s-a născut în orașul Veria din Grecia, aflat atunci sub stăpânire turcească. A studiat la Școala Comercială din Salonic, apoi la Academia Comercială din București. A aderat la Mișcarea Legionară în 1930, imediat după ce l-a cunoscut pe Corneliu Zelea Codreanu în închisoarea Văcărești. În 1932 a fondat, împreună cu Constantin Papanace, publicația
Ion Caranica () [Corola-website/Science/323696_a_325025]
-
unele rânduri, să desființeze cafenele, dar acest lucru prejudicia strângerea taxelor obținute din comerțul cu cafea. În scurt timp, cafenelele au devenit un lucru comun în întreaga Turcie, dar și în teritoriile cucerite de aceștia. În Europa Apuseană, aceste localuri turcești au intrat prin filiera austro-ungară, imperiu care era un mediator între Sfântul Imperiu Roman și Imperiul Otoman. Una dintre primele cafenele turcești din Europa Apuseană a fost "La Bottega del Caffé" care a ființat în Veneția după anul 1624. În
Cafenea () [Corola-website/Science/323748_a_325077]
-
un lucru comun în întreaga Turcie, dar și în teritoriile cucerite de aceștia. În Europa Apuseană, aceste localuri turcești au intrat prin filiera austro-ungară, imperiu care era un mediator între Sfântul Imperiu Roman și Imperiul Otoman. Una dintre primele cafenele turcești din Europa Apuseană a fost "La Bottega del Caffé" care a ființat în Veneția după anul 1624. În multe țări europene, precum Olanda, Austria, Danemarca, Germania, Norvegia, Suedia, Portugalia etc., termenul "café" se referă la servirea cafelei, de obicei însoțită
Cafenea () [Corola-website/Science/323748_a_325077]
-
Lepanto a fost ultima mare bătălie navală dusă aproape în întregime de galere cu vâsle. După ce au cucerit Constantinopolul în 1453, turcii au invadat Peninsula Balcanică, avansând spre centrul Europei, amenințând statele creștine. Au transformat Marea Mediteraneană într-un "lac turcesc" prin cuceriri navale. Diverși papi au propus de mai multe ori suveranilor creștini să se unească împotriva inamicului comun, dar fără succes. În 1570 papă Pius al V-lea a reușit să adune forțele creștine pentru a elibera Ciprul, atacat
Bătălia de la Lepanto () [Corola-website/Science/323759_a_325088]
-
comandant suprem al flotei Ligii Sfinte. În toamna anului 1571, flotă creștină condusă de Ioan de Austria a ridicat ancorele din portul Messina.Flota turcă, sub comanda lui Mehmed Ali Pasă, a primit vestea abia pe 5 octombrie.În tabăra turcească, mulți soldați turci erau încă înarmați cu arcuri cu săgeți, pe când Liga utiliza deja archebuzele. La bătălie au participat câteva galioane, nave cu patru catarge și mai multe punți.Acestea erau folosite pentru a întări atacul galerelor.Vaslasii erau simpli
Bătălia de la Lepanto () [Corola-website/Science/323759_a_325088]
-
cu rame și galere cu vâsle utilizate într-o luptă. Coaliția statelor creștine, reunind Spania, Veneția, Genova, Savoia, Neapole, Cavalerii de Malta și Statele Papale aveau de înfruntat o flotă otomană superioară numeric (206 galere creștine contra 300 de vase turcești), condusă de Ali Pasă. Abil condusă de Don Juan de Austria, flotă creștină s-a împărțit în 4 divizii. La capătul nordic, în apropierea coastei, se aflau 53 de galere venețiene, conduse de Agustino Barbarico. Urmau, în centru, 62 de
Bătălia de la Lepanto () [Corola-website/Science/323759_a_325088]
-
o monedă perforată din 1488, un denar perforat bătut între anii 1472 și 1485, precum și o altă monedă neperforată din aceeași perioadă), ceea ce indică ridicarea unui lăcaș de cult înainte de aceste înhumări. În alte morminte s-au găsit o monedă turcească din secolul al XVI-lea și o alta emisă de Ferdinand I în 1546. Informațiile obținute au dus la formularea unei ipoteze asupra existenței unei biserici mai vechi pe locul celei actuale. Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
pe bârnele pereților. Datele din pisanie sunt completate de două însemnări pe un Apostol tipărit la București în 1774, mai întâi despre evenimentele ce frământau locuitorii din zonă: "„La anu 1849, pre când prințipatu era plin de oștirile rusești și turcești, s-au mai liniștit pacea în prințipatu Valahiei, puindu-se domn Țării Rumânești Barbul Dimitrie Știrbei voivod. Și am scris eu, să să țină minte. Dimitrie zugrav ot satu Roata de Jos”", apoi despre zugrăveala bisericii: "„Sfânta biserică din Sărbeni
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
un stâlp pentru economia turcă. În 2007, sectorul agricol reprezintă 8,9 % din GDP, în timp ce sectorul industrial reprezintă 30,8% și sectorul servicii reprezintă 59,3%. Totuși, agricultura reprezintă 27,3% din forță de muncă. Potrivit datei Eurostat, PPS GDP turcesc a fost 45% din media UE în 2008. Sectorul turismului a experimentat rapid creșterea în ultimii 20 ani, și constituie o parte importantă a economiei. În 2008, au fost 30.927.192 vizitatori în țară, care au contribuit cu 21
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
Canada) în ceea ce privește nr mega-iahturilor comandate. În ultimii ani, inflația mare a fost controlată, și aceasta a condus la lansarea unei valute noi, lira nouă turcă; pe 1 ianuarie 2005, a întărit achiziția reformelor economice. În 1 ianuarie 2009, lira noă turcească a fost redenumită încă o dată ca Liră Turcească, cu introducerea unor noi bancnote și monezi. Ca rezultat al continuării reformelor economice inflația a scăzut la 8,2% în 2005, și rata șomajului la 10,3%. În 2004 s-a estimat
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
inflația mare a fost controlată, și aceasta a condus la lansarea unei valute noi, lira nouă turcă; pe 1 ianuarie 2005, a întărit achiziția reformelor economice. În 1 ianuarie 2009, lira noă turcească a fost redenumită încă o dată ca Liră Turcească, cu introducerea unor noi bancnote și monezi. Ca rezultat al continuării reformelor economice inflația a scăzut la 8,2% în 2005, și rata șomajului la 10,3%. În 2004 s-a estimat că 46,2% din totalul de venituri disponibile
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
ridicat la 141,8 miliarde dolari în 2008, în timp ce importurile s-au ridicat la 204,8 miliarde dolari. Din 2003, Rusia este primul partener comercial al Turciei, cu schimburi de 38 de miliarde de dolari în 2007. Sute de firme turcești operează în Rusia, circa două milioane de ruși vin anual în Turcia (un milion conform altei estimări), iar Rusia asigură, prin Blue Stream, 65% din necesarul de gaz al Turciei.
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
1930, cănd Atatürk a decis ca toti compatrioții săi să aibă și un nume de familie. În aceste condiții Ismet a decis să ia numele de Inönü, de la numele unui oraș din centrul Anatoliei, unde el a comandase forțele armate turcești. La 29 octombrie 1914 este avansat la gradul de locotenent-colonel, pentru că la 14 decembrie 1915 să devină colonel. În timpul primului război mondial a luptat pe frontul din Caucaz, devenind comandant de corp de armată, colaborând cu Mustafa Kemal Atatürk (alături de
İsmet İnönü () [Corola-website/Science/323136_a_324465]
-
în Drăcești, în anul 1859. Povestea aducerii bisericii din Cocu a fost transmisă oral de un localnic, Radu Dincă, al cărui bunic a participat la eveniment. Locuitorii din Drăcești au cumpărat biserica și plătit meșterul din Cocu cu 7 lire turcești. În localitate a existat o altă biserică, anterioară, care a ars și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]