6,447 matches
-
C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezintă câteva date statistice interesante privind compoziția națională, socială și profesională (gradul de școlarizare) al participanților la Congresul al V-lea de la Gorikovo, astfel: COMPOZIȚIA NAȚIONALĂ: Români 10 (dintre care unul evreu); unguri 8 (4 evrei); bulgari 2; ucrainieni 3; evrei 1. NIVELUL DE STUDII: cu o școală superioară (facultate) 2; cu liceu 2; cu patru clase 20; (restul participanților nu și-au declarat studiile). COMPOZIȚIA SOCIALĂ: muncitori 18(75%); intelectuali 2; revoluționari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
îndeplinind, totodată, însărcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina și Banatul și supun unei asupriri naționale nemaipomenite și unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, ruși, ucraineni, bulgari, nemți, turci și alții." (Bibliotecă Academiei Romine, Arhiva Istorică, Cota Ab XIII-3). Conform însă recensământului din 1930, România prezenta următoarea structura minoritara, raportată la un număr total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
București, reprezentanții acesteia, au respins pretențiile revizioniste ale Bulgariei față de România. între 4 și 6 martie 1939 are loc vizita la Varșovia a ministrului Gafencu, ca să participe la tratativele polono-ungareromâne, cu privire la ocuparea Ucrainei subcarpatice; reprezentantul României refuză această acțiune, dar ungurii nu se dau în lături și intră pe teritoriul Ucrainei subcarpatice la 14 martie 1939. La 8 martie 1939 regele Carol al II -lea, l-a numit pe Armand Călinescu succesor la președenția consiliului de miniștri, în locul decedatului Miron Cristea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Germania lui Hitler și Rusia se vor încleșta întrun nimicitor război care nu ne va ocoli nici pe noi, românii; mai ales că avem vecini care gândesc să ne cotropească și să smulgă „hălci” din trupul țării. Mă gândesc la unguri și de ce nu, și la ruși care, de când Stalin al lor a scăpat de dușmanii lui din țară, nutrește și dânsul gânduri de cucerire a Basarabiei. − Nu am de unde să știu eu aceste fapte, dumneavoastră citiți ziare, vă întâlniți cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
altfel nici nu aveam cum să rezistăm, Hitler și Stalin s-au înțeles în secret și au hotărât ca rușii să înainteze spre vest. N-au trecut nici două luni și Germania ne-a obligat să cedăm Ardealul de nord ungurilor. Am pierdut, Gheorghiță, a treia parte din țară, pentru care ne -am vărsat sângele în războiul din 1916; − Domnu’ învățător, dar eu nu pot să înțeleg cum maiestatea sa regele și guvernul s-au împăcat cu fărădelegile astea? − Ce știi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
niciodată. Nici măcar la pregătire. S. B.: Știți de ce tot întreb? Mi-aduc aminte că, după ce a fost alarma, după ce s-a dat indicativul "Radu cel Frumos", a venit locotenent-major Iancu, cel de la Transmisiuni, și ne-a spus: Aveți grijă cu ungurii!" Noi aveam camarazi unguri, cu care eram în relații foarte bune. Acolo nu conta etnia. Erau niște oameni normali, ca fiecare. M. M.: Eu sunt trăit în Ardeal, mulți dintre unguri sunt mult mai buni decât românii, domnule. S. B.
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de la Transmisiuni, și ne-a spus: Aveți grijă cu ungurii!" Noi aveam camarazi unguri, cu care eram în relații foarte bune. Acolo nu conta etnia. Erau niște oameni normali, ca fiecare. M. M.: Eu sunt trăit în Ardeal, mulți dintre unguri sunt mult mai buni decât românii, domnule. S. B.: " Aveți grijă că ăștia s-ar putea să aibă misiune!", ne-a avertizat acel ofițer. A fost prima dată când am auzit că ar trebui să mă uit lung la un
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Aveți grijă că ăștia s-ar putea să aibă misiune!", ne-a avertizat acel ofițer. A fost prima dată când am auzit că ar trebui să mă uit lung la un camarad de-al meu numai pentru faptul că e ungur și că, dacă e ungur, ar avea nu știu ce intenții. "Să vedeți să nu plece cu aramamentul, să vedeți să nu vă facă vreo boacănă!", sunau avertismentele. Deci, plecând de la experințele pe care le-am avut eu, de asta vă întreb
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
ar putea să aibă misiune!", ne-a avertizat acel ofițer. A fost prima dată când am auzit că ar trebui să mă uit lung la un camarad de-al meu numai pentru faptul că e ungur și că, dacă e ungur, ar avea nu știu ce intenții. "Să vedeți să nu plece cu aramamentul, să vedeți să nu vă facă vreo boacănă!", sunau avertismentele. Deci, plecând de la experințele pe care le-am avut eu, de asta vă întreb dacă exista vreun soi de
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
din Jimbolia, Nuber Hantzi (dar noi îi spuneam "Sasu"), care a venit și a zis: "No, bă, că dac-ați ști ce-i în Timișoara...! Să știți că a intrat armata peste oameni". "Cum adică, băi, Sasule?" Păi este un ungur, bă, un pastor ungur, iar oamenii au sărit să-l apere pe ăla". "Și ce-i acolo?" Băi, s-au călcat în picioare, că mie mi-o spus un văr care a fost acolo. Am vrut să mă duc și
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dar noi îi spuneam "Sasu"), care a venit și a zis: "No, bă, că dac-ați ști ce-i în Timișoara...! Să știți că a intrat armata peste oameni". "Cum adică, băi, Sasule?" Păi este un ungur, bă, un pastor ungur, iar oamenii au sărit să-l apere pe ăla". "Și ce-i acolo?" Băi, s-au călcat în picioare, că mie mi-o spus un văr care a fost acolo. Am vrut să mă duc și eu acolo, dar am
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
foarte frumoasă, cu munți, mare, deltă, istorie, cultură etc. Toate astea le au și alte zeci de destinații turistice. Pentru a atrage turiștii străini mai trebuie să oferi servicii de calitate. Ori acestea, spre deosebire de cei din "zonă" bulgarii, turcii, grecii, ungurii, sârbii (cu occidentalii nu ne comparăm) noi nu le puteam asigura: baza de cazare era veche și neîngrijită, apa caldă și uneori chiar și cea rece erau cu program, masa pe sponci datorita lipsei multora din produsele necesare unor rețete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
se rezolve situația din Orient, chinezii și rușii și-au soluționat problemele teritoriale fără "bunele noastre oficii", Marea Neagra tot lighean rusesc, Tezaurul e tot la Moscova, bunurile românești de la Muntele Athos tot la greci, cele ale lui Gojdu tot la unguri, sabia lui Ștefan tot la turci, ucrainenii tot pe Bâstroe, cubanezii și alții tot nu-și achită datoriile, Corneliu Mănescu tot singurul român ajuns președinte al Adunării Generale ONU și Nicolae Titulescu tot singurul ministru de externe român cunoscut "Urbi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
banii și mașinile sale, fericit) cu posibilitatea de a c)l)tori și de a face cump)r)turi, cu oportunit)țile sale sexuale și cu distracțiile, America l-a l)sat pe Stalin s) pun) mâna pe polonezi, pe unguri, pe români, pe cehi. Acuzația const) În faptul c) am pl)țiț dictaturile comuniste că s) ne lase În pace și c) facem acest lucru În continuare, sub forma concilierii pe care o numim destindere. Soljenițîn acuz) Occidentul c) apreciaz
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Curtea de Apel. Acolo s-a născut tata. Această strămutare În Ungaria a produs multe frustrări Întregii familii, din cauza atmosferei naționaliste meschine, care se manifestă din păcate peste tot la fel. De câte ori a refuzat judecătorul Șerban, bunicul meu, să devină ungur, nelăsându-se intimidat de presiunile la care era supus, nu știu. Nici de câte ori mi-a spus Papago (căci așa Îl poreclisem pe tata, și mulți din prietenii lui au preluat bucuros porecla): „Orice, dar cu o unguroaică să nu aud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lui au preluat bucuros porecla): „Orice, dar cu o unguroaică să nu aud că te Însori!“. Nu am Îndrăznit nicicând să-l contrazic. Într-un fel Îl Înțelegeam. Impresiile copilăriei nu se șterg ușor. Dar mie mi-au plăcut Întotdeauna ungurii. Cultura și rafinamentul, delicatețea și bunul-gust, Îmi pare bine s-o constat, Îi caracterizează pe mulți. La Paris sau New York, departe de mentalitatea Îngustă a stereotipiei naționaliste, care nu onorează pe nimeni, am cunoscut câțiva reprezentanți remarcabili ai diasporei lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pacea Europei în pericol. Dimensiunea europeană a lui Ștefan este dezvăluită și prin aprecierea și relațiile cu principii Europei, cu Papa de Roma, cu Dogele Veneției; cu Șahul Persiei; despre el au scris în termeni elogioși cronicari contemporani lui: polonezi, unguri, ruși, germani și chiar turci, care, mărturisind excepționalele lui calități, îl recomandau ca cel mai vrednic comandant în fruntea oștilor creștine în lupta împotriva otomanilor. Cronicarii străini l-au prețuit pe Ștefan cel Mare (vezi Addenda), mai mult chiar decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și-n cur și-n cap: Ce ți-i scris, în frunte ți-i pus". De-o hi să nu pierim, nu pierim! Ei și?! Că doar nu de florile merișorului, pierim... De pildă, pe mine, m-or crestat și ungurii, m-or străpuns și tatarii, m-or pălit și turcii... Și, iaca, sunt sănătos-tun! Numa' sabie leșască n-o apucat, încă, să mă însemne. Vorba ceea: "Soiu' rău nu piere!" hâhâie el. Și-apoi, decât întins pe crivat, afumat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
parcă cu barda dintr-un trunchi de stejar cioturos. Ce palmă! Am plesnit-o! spune Ștefan. Să recunoaștem că ne-au ajutat și vecinii, nu pe cât am sperat -, oricum, cinci mii de secui, două mii de lehi și aproape două mii de unguri, e ceva. Altă dată și mai vârtos. O să ne coste palma aiasta, mormăie Stanciu în barbă. De fapt, și-au apărat pielea, căci de cădea Moldova, urmau la rând Polonia, Ungaria, "Creștinătatea", lămurește Tăutu, tânărul "Mare logofăt" fost grămătic al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cumpănită ce știe să aleagă clipa și locul? "Ștefan Vodă, cu capul lui, cu brațul lui, cu inima lui, dacă s-ar fi născut în mijlocul unui popor mare, ar fi ajuns aidoma lui Alexandru Machedon"... sunt cuvintele cronicarilor polonezi, și unguri, și moscoviți, ce recunosc cinstit, deși, nu o dată, i-a usturat pe propria lor piele ascuțișul săbiei Măriei sale. E mare! Înaintea lui, deși e mic de stat, tu ești cel ce te simți mic. Unchiule, îngână cu ironie Alexandru, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strigăte de durere, ocărând, sictirind, blestemând pe răzvrătitul ghiaur Ștefan, diavolul acela afurisit și răufăcător, care, în privința diabolicei viclenii și răutăți, întrece pe toți dracii. Lui și "porcilor lui de moldoveni, răi din fire -, pentru că au biruit pe tătari, pe unguri, pe lehi, pe munteni, li s-a urcat la cap și, în obrăznicia lor fără seamăn, se pretind cum că ar fi liberi și neatârnați..." De prea multă inimă rea, Măritul Padișah s-a închis în odăile lui și trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
când va avea a-l înfrunta pe însuși Mahomed sultan! Ba la toți le-a venit de hac! strigă Voichița îmbujorată până-n lobii urechilor. Mulți au simțit pe spinarea lor ascuțișul săbiei Măriei sale! Și turcii! Și lehii! Și tătarii! Și ungurii! Și, urmează ea încetișor, cu vocea frântă, și... și chiar muntenii lui taica. Că toți au strâmbat din nas: "Oaste de opincari", ridică ea din nou glasul. Da' numai ce și-a slobozit Măria sa "opincarii" în luptă, că le-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Rău îmi pare... Și, totuși... Acu, să fie uitată vechea ură. Să ne iertăm unul pre celălalt. Amândoi am greșit. De ne-a înveninat săgeata, să ne unească "pericolul turcesc" ce ne paște deopotrivă. Să ne strângem mâinile. "Românii și ungurii, uniți, fac o mare putere", a recunoscut-o însuși Mahomed. Și, ca să fim și mai puternici, mă bate gândul să mai poruncesc la Brașov să-mi făurească încă două mii de săbii. Vistiernicul Juga sare, foc și pară: Dumnezeule! De unde bani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
stătea împotrivă cu sabia, erau, doar "eliberatori". Moldova devenise o treanță, "Țara Nimănui". Și, pe deasupra haraciului, culmea umilinței, domnii netrebnici își cumpărau "protecția" vecinilor cu tot felul de peșcheșuri și plocoane; că atunci am pierdut și Chilia oferită în dar ungurilor, drept mulțămire pentru ajutor. Moldova era numai jale, sărăcie, moarte. Nu-i de mirare că vecinii o jinduiau, îi puseseră gând rău, s-o sfâșie, să și-o împartă aidoma însângeratei cămăși a lui Hristos. Cazimir Crai își făcuse socoteala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de mirare că vecinii o jinduiau, îi puseseră gând rău, s-o sfâșie, să și-o împartă aidoma însângeratei cămăși a lui Hristos. Cazimir Crai își făcuse socoteala să aburce în tronul Moldovei un principe litvan. Mai rău, un general ungur, Csupor, venit cu oaste ca "să ajute" pe nu știu care pretendent, s-a aburcat cu de la sine putere în Scaun și nu se mai îndura să coboare; că prostimea în batjocură îl poreclise "Ciubăr-Vodă". Cine nu se amesteca în treburile țării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]