KorAP: Find »[drukola/base=unificare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...192 193 194 ...288 >

7,183 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

comunicare. Prin raportarea la România și la situația particulară a unei minorități catolice într-o țară majoritar ortodoxă sub aspect confesional, autorul își înscrie demersul în orizontul istoriei relațiilor internaționale, descriind mecanismele intervenției Bisericii de la Roma în finanțarea, controlul și unificarea presei catolice din România, dar și analizând mobilurile profunde ale unei astfel de acțiuni. După cum, mai ales la nivelul capitolului al treilea, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
istoriei relațiilor internaționale, descriind mecanismele intervenției Bisericii de la Roma în finanțarea, controlul și unificarea presei catolice din România, dar și analizând mobilurile profunde ale unei astfel de acțiuni. După cum, mai ales la nivelul capitolului al treilea, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea situațiilor de putere din interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Iași, chiar dacă domnul Iulian Ghercă propune și o analiză comparativă a publicațiilor din cele două dieceze (din punct de vedere tehnic, cum se menționează). Așa cum am precizat mai sus, în capitolul al III-lea, legat de modalități și încercări de unificare a presei catolice românești, autorul își propune să treacă dincolo de liniaritatea descrierii, fie ea cu importante valențe recuperative, înspre o analiză a motivețiilor unui demers de presă în spațiul românesc, ca și a jocurilor de putere și de recunoaștere simbolică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lor de bază, dar și publicul cărora li se adresau, difuzarea acestor ziare și reviste, selectarea redactorilor etc. d. În raport cu subiectul, cu lucrarea în general, autorul excelează sub raport istoriografic mai ales la nivelul capitolului III, Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești. Calitatea analizei istorice merită subliniată la acest nivel, atât prin ineditul și corelarea informațiilor, despre participarea catolicilor români la Congresul Presei Catolice și la Expoziția Mondială a Presei Catolice, despre cotidanul Albina, institutul Presa Bună, cât

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
impune anumite norme, principii și direcții de acțiune comune și specifice Bisericii în cadrul presei catolice, influența nunțiului apostolic în finanțarea și apariția unor publicații catolice, în rolul pe care aceste tipărituri urmau să-l aibă. Autorul arată și cauzele eșecului unificării presei catolice din România, plecând de la incapacitatea de comunicare și colaborare în domeniul presei a uniților și latinilor (dar chiar și acest caz avem ordine misionare diferite, cu o mare autonomie), chiar în contextul presiunilor Vaticanului. Subcapitolul despre proiectul unui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existentă în state cu o puternică tradiție catolică: Spania, Italia și Franța); a doua prezintă situația publicațiilor catolice din România, având în centrul cercetării tipăriturile din diecezele de București și Iași; a treia surprinde, într-un mod analitic, încercările de unificare a presei catolice românești care au menirea de a întregi tabloul asupra presei catolice din România și a rolului și locului acesteia în Biserică și societate. În acestă lucrare ne-am propus realizarea unei cercetări (unitare) asupra presei catolice din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România (în contextul social-politic din statul român), insistând pe prezentarea publicațiilor catolice din diecezele de București și Iași. Ultimul capitol al lucrării este dedicat identificării ideii centrale a dezvoltării presei catolice românești și anume surprinderea modalităților și a încercărilor de unificare a publicațiilor din România (menită să aducă o omogenizare a modului de exprimare a comunității catolice, care era divizată și care a acționat diferit în funcție de viziunea specifică celor două rituri, de etniile existente și de ordinele misionare de pe teritoriul statului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Cărți și reviste catolice românești în Moldova (2002), Emil Dumea; ambele au însă un pronunțat caracter de crestomație, fără a se intra în analiza rolului, scopului sau a contextului apariției acestor publicații. În ceea ce privește studiul istoriografic al modalităților și încercărilor de unificare a presei catolice românești (și implicit a catolicismului din România) temă abordată în capitolul al treilea putem afirma că nu există, în momentul de față, lucrări referitoare la această direcție de cercetare (demersul nostru deschide acest drum). Sursele care au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Vatican); 4. explicația prin definiție (am definit mai exact în subcapiolul Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic ce presupunea o publicație catolică, conform ierarhiei bisericești și Papei); 5. explicația cauzală (am identificat cauzele care au stat la baza încercării de unificare a presei catolice românești și a eșecului parțial al acestui demers). Baza metodologică a investigațiilor întreprinse s-a aflat în concordanță cu principiile fundamentale ale istoriografiei moderne 20. Exegeza a fost elaborată analizându-se un număr reprezentativ de documente de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicații catolice, dar și rolul și locul acesteia în cadrul Bisericii și a societății moderne (lucrarea la care facem referire a fost girată de Sfântul Părinte, fapt ce a legitimat-o și i-a dat caracter oficial). Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice surprinde miza avută de Sfântul Scaun în raport cu mijloacele de comunicare (aceea de a unifica și coordona întreaga presă catolică prin instituții și evenimente special create și aflate sub controlul Vaticanului) și punctul în care s-a ajuns

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mizei urmărite, a diferențelor și asemănărilor cu publicațiile catolice din Occident, a identificării caracteristicilor de bază, a publicului căruia se adresau, a difuzării lor, a existenței specialiștilor și a asociațiilor de presă. Partea finală a lucrării Modalități și încercări de unificare a presei catolice românești reprezintă firul roșu, ideea centrală și noutatea absolută a cercetării noastre. Crearea unor instituții și a unor evenimente care au avut scopul de a organiza și controla mass-media (și implicit presa catolică) din toate zonele geografice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
supraveghere și încurajare a Papei și au concentrat toate forțele Bisericii Catolice. Participarea României la Congresele și la Expoziția mondială a presei catolice a reprezentat un moment important în procesul de dezvoltare a presei catolice românești și pentru încercările de unificare a catolicismului din țara noastră. În cadrul acestor tentative, un element constant a fost dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională. Importanța acordată publicării unui

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
trebuia să răspundă provocărilor și unor atacuri îndreptate împotriva instituției bisericești. Această dorință a fost dublată de viziunea Vaticanului care includea crearea unui ziar exponențial pentru comunitatea catolică din România; publicația urma să fie un factor de coeziune și de unificare a catolicilor prin presă (ținând cont de diversitatea acestor credincioși în România, mai ales după 1918, când au existat mai multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei astfel de publicații a fost înțeleasă și au existat numeroase proiecte în acest sens, care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Iași; mai exact, a fost opera și inițiativa mai degrabă personală a monseniorului Anton Gabor, ce a încercat să înființeze instituții de presă care să aibă o reprezentativitate cât mai mare la nivel național. Deși au mai existat încercări de unificare și dezvoltare (după model occidental) a presei catolice românești în prima jumătate a secolului al XX-lea (multe din acestea fiind inițiative venite de la Vatican și având finanțare externă) nu s-a reușit acest lucru decât în mică măsură, cauzele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
motiv, reacția catolicilor față de acest tip de jurnalism a fost uneori una destul de dură, mai ales în țările cu o politică anticlericală, unde era sprijinită de ziarele liberale cu o mai mare răspândire. I.1.3. Instituții și acțiuni de unificare a presei catolice Analiza intervențiilor papale în domeniul mass-media, înființarea unui întreg aparat de comunicare în masă cu instituții centralizate la nivel național dar și la nivelul întregii Bisericii, profesionalizarea și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și organizării fenomenului media de către Biserică, la care s-a ajuns după numeroase măsuri luate mai ales în a doua jumătate a secolului al XIX-le și prima jumătate a secolului al XX-lea; ele au avut ca scop fundamental unificarea presei catolice din întreaga lume. Oficiile naționale aveau ca misiune principală vegherea asupra formării corecte a conștiinței credincioșilor cu privire la folosirea mijloacelor media; tot ele trebuiau să promoveze și să coordoneze inițiativele catolice în acest domeniu. Conducerea acestor instituții era încredințată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
În oficiile respective trebuiau cooptați și laici experți în doctrina catolică și specialiști în domeniul media. Pentru că principalul obiectiv final era unitatea presei catolice din toată lumea, se prevedea și existența și funcționarea unor Asociații internaționale 95. Urmând aceeași idee de unificare și coordonare a presei catolice, în perioada interbelică au fost organizate două evenimente de mare amploare și cu o participare a tuturor forțelor de presă catolică; ambele fuseseră inițiate cu acordul și sprijinul Papei Pius XI, anume: un Congres general

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
s-a adresat ziariștilor, intelectualilor și scriitorilor, în egală măsură. El privea libertatea presei ca fiind echivalentă libertății de publicare a cărților 110. Pontificatul Papei Pius IX (1846-1878) a fost marcat de neajunsurile secularizării și de pierderea Statelor Papale odată cu unificarea Italiei. Vaticanul a monitorizat difuziunea cărților dăunătoare spiritului. În enciclica Nostis et nobiscum 111 Papa a caracterizat mijloacele de comunicare ca fiind propagatoare de idei noi: " Între numeroasele capcane de care se folosesc șireții dușmani ai Bisericii și ai societății

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu ar fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice, unitare în privința coordonării, care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale. Centralizarea concentrată în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
motiv pentru care crearea unei ierarhii catolice românești a fost sprijinită de autoritățile statului. Noua organizare a Bisericii Catolice corespundea statului român independent și împreună cu Provincia greco-catolică română de Făgăraș și Alba-Iulia, a constituit o veritabilă Romania Catholica, care anticipa unificarea teritoriilor românești după Primul Război Mondial 272. După realizarea Unirii Principatelor, în cadrul eforturilor pentru recunoașterea acesteia pe plan internațional, autoritățile de la București au încercat să stabilească relații diplomatice cu Sfântului Scaun și chiar să negocieze încheierea unui concordat pentru reglementarea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și armonizarea instituțional-administrativă a țării (printr-un sistem juridic menit să promoveze și să asigure aplicarea tuturor dispozițiilor constituționale în materie), s-au încadrat și acțiunile care au urmărit reglementarea relațiilor dintre stat și Biserică. Modificările produse după Primul Război

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
promovat și mediatizat mesajele transmise de autoritățile ierarhice și de diferitele instituții clericale sau laice, coordonate de autoritatea bisericească. Una din mizele pe care le-a avut Biserica Catolică (nu doar în România) referitor la presă, a fost încercarea de unificare a catolicismului și de manifestare unitară a acestuia în diverse state și la nivel mondial. Ziarele au fost motorul acestei acțiuni. Istoria presei poate fi privită ca un domeniu complementar al istoriei generale, presa reprezentând o sursă pentru cercetarea istorică

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și cea din statele catolice occidentale, dar și față de alte țări precum Ungaria, Polonia etc. Deși modelul a fost preluat din Occident, presa românească nu a reușit să se dezvolte considerabil și să împlinescă unul din principalele scopuri: acela de unificare a catolicismului prin presă, decât în mică măsură. Presa religioasă s-a integrat și s-a numărat și ea printre diferitele tipuri și specii ale presei ca fenomen general. Aceasta a fost împărțită în mai multe categorii, în funcție de frecvența apariției

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
organizațiile catolice care urmau să formeze noua asociație își păstrau vechiul statut și scopurile pentru care se înființaseră; aceleași drepturi le erau garantate și membrilor (care deveneau și membri ai noii grupări). Practic, s-a urmărit o centralizare și o unificare a acestor organizații. Statutul asociației a fost publicat la 7 decembrie 1913445 și a cuprins zece puncte; el prevedea existența a doua comitete: unul lărgit, format din membri ai tuturor asociațiilor și unul executiv, care să conducă "de facto". Una

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]