8,399 matches
-
cu ce nume te numești, căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Vânătorul Da. Bujor Eu sunt Bujor, îngrozitorul, care-n lume fac omorul, dar tu cine ești, voinice, de-ai îndrăznit să vii aice. Vânătorul Eu sunt un soldat vânător, trimis de-al nostru căpitan ca să te arestez. Bujor Să vină al nostru căpitan, că n-o fi Bogdan! Și Bogdan de-o fi, noi aici tot vom ieși. Vânătorul(cântă) Iată căpitanul vine-înarmat (bis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
căci pe loc te nimicesc! Bujor Să-ți spun ție cine sunt? Vânătorul Da. Bujor Eu sunt Bujor, îngrozitorul, care-n lume fac omorul, dar tu cine ești, voinice, de-ai îndrăznit să vii aice. Vânătorul Eu sunt un soldat vânător, trimis de-al nostru căpitan ca să te arestez. Bujor Să vină al nostru căpitan, că n-o fi Bogdan! Și Bogdan de-o fi, noi aici tot vom ieși. Vânătorul(cântă) Iată căpitanul vine-înarmat (bis) Prinde pe Bujor între hoți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ai îndrăznit să vii aice. Vânătorul Eu sunt un soldat vânător, trimis de-al nostru căpitan ca să te arestez. Bujor Să vină al nostru căpitan, că n-o fi Bogdan! Și Bogdan de-o fi, noi aici tot vom ieși. Vânătorul(cântă) Iată căpitanul vine-înarmat (bis) Prinde pe Bujor între hoți băgat. Căpitanul Drepți! Un pas să nu mișcați, căci sunteți toți arestați. Haiducii cântă Moartea ne vine dar nu ne pasă Moartea haiducă este mult frumoasă Jurăm, jurăm, cu toți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu, într-o vară, n-am ce bea cu armata mea într-o seară. Căpitanul Măi soldate vânător, ia în pază pe acest hoț îngrozitor, că eu mă duc cu turcul la o cafenea să servim căte-o cafea. Haiducii cântă Rândunică fie-ți milă Și la a lui maică zboară Și spune-i că-n închisoare Fiul ei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mâna ta voi da și din lanțuri vei scăpa. Bujor Îți mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până acest soldat vânător ne va deschide cale liberă. Stând sub paza acestui soldat vânător mi-a venit un gândișor, măi soldate, vânător, uite c-am un gândișor. Ce să-ți dau să fiu scăpat și din lanțuri dezlegat? Îți dau bani de iernat
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mulțumesc, măi dragă, Codrene, că te văd că ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până acest soldat vânător ne va deschide cale liberă. Stând sub paza acestui soldat vânător mi-a venit un gândișor, măi soldate, vânător, uite c-am un gândișor. Ce să-ți dau să fiu scăpat și din lanțuri dezlegat? Îți dau bani de iernat și de toamnat și densurat, îți dau bani mulți și mărunți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ții la viața mea! I-a ridică arma ta și a mea, că de aici nu vom scăpa, până acest soldat vânător ne va deschide cale liberă. Stând sub paza acestui soldat vânător mi-a venit un gândișor, măi soldate, vânător, uite c-am un gândișor. Ce să-ți dau să fiu scăpat și din lanțuri dezlegat? Îți dau bani de iernat și de toamnat și densurat, îți dau bani mulți și mărunți să-mi dai drumul iar la munți! Vânătorul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
vânător, uite c-am un gândișor. Ce să-ți dau să fiu scăpat și din lanțuri dezlegat? Îți dau bani de iernat și de toamnat și densurat, îți dau bani mulți și mărunți să-mi dai drumul iar la munți! Vânătorul Dă banii ce vei avea și liber vei fi din partea mea. Bujor Bagă mâna-ntre pistoale și vei găsi o pungă mare, plină, goală cu parale. Ia-o și să fiu scăpat și din lanțuri dezlegat! Ia ridică banii acum
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ascăpat Tra, la, la, la, la, la, la Ihai, tra , ihai tra, ei tra la, la, la, Voi de cei de prin oraș Tremurând în pieptul lor C-a scăpat, c-a scăpat, (bis) Intimul Bujor (bis) Căpitanul Măi, soldate vânător, ce-ai dat drumul la acest hoț îngrozitor, căci de-oi mai face vreo greșeală, pe tine te pun în locul lui la închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan, că dacă mai faci vreo greșeală
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
în pieptul lor C-a scăpat, c-a scăpat, (bis) Intimul Bujor (bis) Căpitanul Măi, soldate vânător, ce-ai dat drumul la acest hoț îngrozitor, căci de-oi mai face vreo greșeală, pe tine te pun în locul lui la închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan, că dacă mai faci vreo greșeală, eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mai face vreo greșeală, pe tine te pun în locul lui la închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan, că dacă mai faci vreo greșeală, eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
tine te pun în locul lui la închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan, că dacă mai faci vreo greșeală, eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
închisore! Vânătorul I-auzi, măi dragă Bujor, ce spune al nostru căpitan, că dacă mai faci vreo greșeală, eu în locul tău voi sta. Bujor Nu-i nimic, mai dragă vânător, mai bine cânți cântecul. Vânătorul cântă Câtă-i România mare Vânătorul stă-n picioare N-are teamă de nimc Și se simte că-i voinic Pune pușca și ochește Glonțul vâjâie prin vânt Pe dușman în piept lovește Și-l doboară la pământ. Codrean Dar tu, măi, cu sflinta-n spate, dracul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu fața rotundă, obrajii roșii, barbă albă, lungă, mantie tivită cu blană și o cunună de stejar pe cap. În SUA, Moș Crăciun (Santa Claus) a evoluat de la un personaj sălbatic, venit din fundul pădurii, îmbrăcat uneori în costum de vânător, la bătrânul cu fața blândă, ce călătorește cu sanie trasă de reni. El ar fi apărut prima oară în 1823, într-un poem al lui Clark Moore. Mai târziu, un caricaturist de la o revistă a imaginat un Santa Claus gras
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
atent, orice știre (primită de dincolo de frontieră) despre atrocități antimaghiare, fie ea adevărată sau neadevărată. După cum am văzut, în zilele premergătoare intrării trupelor, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, dar, în același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri, nu fuseseră torturați. În Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
premergătoare intrării trupelor, au avut loc atrocități împotriva maghiarilor, dar, în același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri, nu fuseseră torturați. În Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul i-a rugat pe localnicii ieșiți să-i întâmpine să nu arunce militarilor buchete de flori pentru că nu se putea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ca fapt înscris în contul formațiunilor armatei ungare. Totuși, după unele mărturii din documente, un număr de 86, iar după altele 91, ba chiar 93 de persoane au căzut victime represaliilor comise de armată, mai exact de ostașii batalionului 22 Vânători de munte din subordinea Corpului de armată VI (în ziua de 9 septembrie). Pare de neînțeles ce căutau vânătorii de munte la Treznea (Ördögkút), un sat-fundătură pierdut printre dealuri, la distanță de patru kilometri de șoseaua Zalău-Cluj (Zilah-Kolozsvár). Înțelegerea întâmplării
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
după altele 91, ba chiar 93 de persoane au căzut victime represaliilor comise de armată, mai exact de ostașii batalionului 22 Vânători de munte din subordinea Corpului de armată VI (în ziua de 9 septembrie). Pare de neînțeles ce căutau vânătorii de munte la Treznea (Ördögkút), un sat-fundătură pierdut printre dealuri, la distanță de patru kilometri de șoseaua Zalău-Cluj (Zilah-Kolozsvár). Înțelegerea întâmplării este îngreunată de faptul că publicul cititor maghiar, pentru aflarea amănuntelor, nu se poate baza decât pe amintirile neobișnuit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la fel de îngăduitoare cu populația minoritară. Cauza discriminării a fost generată, în parte, de nerecunpașterea unanimă a calității de român bun și loial. În armată, de pildă, românii nu puteau să facă parte din formațiuni "protejate" (aviația, unitățile blindate, de trasmisie, vânătorii de munte). De regulă, ei erau distribuiți în unități militare care lucrau la defrișări de păduri, unde aveau parte de un regim extrem de dur. Nu este deci de mirare că, în timpul războiului, 70% din dezertorii corpului de armată XI Cluj
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
reprezentată metaforic este cea privind cunoașterea. În cazul acesteia fantasma joacă un rol central, indiferent dacă aceasta are rol mnemotic sau de integrare existențială. Metafora Dianei este una prin care sunt reprezentate raporturile dintre raționalitate și cunoașterea pulsională a lumii. Vânătorul vânat de proprii câini arată neputința și circularitatea cunoașterii ca ansamblu, și faptul că cunoscătorul devine obiectul de cunoscut. În analiza pe care o realizează Ioan Petru Culianu 179 identifică trei imagini distincte pentru zeița vânătorii: natura, luna și regina
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
negustori de lumină"138, cei care, la perioade regulate de timp, călătoresc în alte țări pentru a culege cele mai noi invenții și inovații. Alți trei sunt "răpitori", deoarece adună din cărți experimentele tuturor artelor. Mai există și cei numiți "vânători" sau "tăinuitori", care adună acele experiențe care nu au devenit încă arte. "Săpătorii" sau "minerii" verifică experimentele noi; alții (compilatorii sau falsificatorii) ordonează în tabele experimentele adunate pentru a pune în evidență observațiile și axiomele trase din ele. Alți trei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
biografie; nu au trecut; ele sunt pur și simplu: regele și regina, voinicul, vrăjitoarea, piticul, etc.;cel mai înalt grad de diferențiere de care sunt susceptibile este indicat de funcția lor, uneori prin profesie: regi sau slugi, croitori, țărani, fierari, vânători, etc.; - se creează diferite opoziții umane (cei puternici se opun elor slabi; cei tineri se opun celor bătrâni): 1. regele se opune prințului și prințesei; 2. tatăl- fiului și fiicei; 3. mama vitregăcopiilor din prima căsătorie; etc.; - cei buni sunt
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
de 3 zile exista o creștere semnificativă a sinuciderilor în rândul femeilor din SUA. Autoritățile federale din America au declarat că 28 de persoane s-au sinucis într-o singură săptămână, jucând ruleta rusească, după ce, anterior, urmăriseră la TV filmul Vânătorul de cerbi, film care prezenta o lungă, interminabilă și agonizantă scenă a acestui joc sinucigaș. Bombardați cu această violență care depersonalizează, tinerii, în special, sau adulții noilor generații nu mai percep cu atâta acuitate durerea altor oameni, așa cum se întâmpla
Caleidoscop by Daniela Crăciun () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93512]
-
sale evidente. O stranie imprecizie s-a instalat cînd, bunăoară, intelectualul a fost înțeles ca fiind diferit de tehnocrat, deoarece, la prima vedere, nu doar intelectualul pare a fi caracterizat prin munca spiritului chiar și meșteșugarul își exersează inteligența, iar vînătorul și pescarul trebuie să aibă, și ei, spiritul în stare de alarmă. Dar dacă există un specific al muncii intelectualului, el se află, constată Morin, în efortul exercitat asupra ideilor, nu oricare ci îndeosebi a celor ce contează din punct
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
frământată de dorința săși întâlnească părinții. Prima casă vizitată este a ei. Grupul nu rămâne aici. Aici întâlnește însă o bătrână a cărei involuție ajunsese până la stadiul de devoratoare de carne crudă. Devora (nu se știe prin ce dexterități de vânător orb) găinile și iepurii din curte. Grupul îi împarte puțin din puținul de mâncare ce-i mai rămăsese iar bătrâna simte mica adiere a umanității și, după ce grupul se va fi dus, regretul că nu-l urmează deși ea însăși
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]