10,104 matches
-
de selective, în care formele organizaționale ce supraviețuiesc sunt produsul unei istorii eficiente. În mod similar, argumentele instituționaliste prevăd un rol pentru transformarea identității pentru că opțiunea oricărui actor ce-și urmărește propriul interes este întotdeauna întipărită într-un set mai vast de practici și identități sociale. Actele succesive de cooperare pot, prin retroacțiune, să creeze efecte care ar fi inexplicabile dacă interesele ar rămâne constante. În loc să traseze o demarcație rigidă între cele două logici, opțiunea "constă în explicarea cooperării comportamentale pe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituțiilor. Acolo unde angajamentul față de instituții creează costuri semnificative pentru state, ele vor respinge opțiunile instituționale. Astfel, tipul de comportament prezis de instituționalism ar fi susținerea din partea Germaniei fie a unei forme de "Europă-nucleu", fie, alternativ, a unei "Europe mai vaste" (Gutjahr, 1994; Hellmann, 1996). Europa-nucleu se referă la un grup de state vest-europene care susțin progresul către uniunea monetară și politică, așa cum se prevede prin Tratatul de la Maastricht. "Europa mai vastă" presupune extinderea UE către est ca zonă de liber
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
forme de "Europă-nucleu", fie, alternativ, a unei "Europe mai vaste" (Gutjahr, 1994; Hellmann, 1996). Europa-nucleu se referă la un grup de state vest-europene care susțin progresul către uniunea monetară și politică, așa cum se prevede prin Tratatul de la Maastricht. "Europa mai vastă" presupune extinderea UE către est ca zonă de liber schimb. Prin urmare, logica fundamentală a analizei instituționaliste presupune că Germania ar trebui să facă alegeri mai clare între lărgirea UE și adâncirea UE. În general, modelul instituționalist oferă explicații plauzibile
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la introducerea reformei, cât la cum să i se facă față" (Fewsmith, 1995, p. 635). Neoconservatorismul împărtășește orientarea conservatorismului tradițional față de menținerea coeziunii în societatea chineză. Totuși, el se caracterizează prin acceptarea unui rol mult mai important și mult mai vast pentru forțele pieței decât a prevăzut vreodată gândirea conservatoare tradițională. În mod similar, neoconservatorismul sugerează că apelul la patriotism ar fi mai eficient decât ideologia socialistă tradițională pentru realizarea integrării sociale. Totuși, neoconservatorismul are limitări importante ca direcție politică viabilă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
noi sinteze a intuițiilor lor. Această nouă sinteză a urmărit atât să integreze prăbușirea Uniunii Sovietice într-o concepție asupra tendințelor istorice generale din sistemul internațional, cât și să genereze o agendă de cercetare asupra naturii ordinii post-Război Rece, mai vastă decât cea produsă în urma dezbaterilor dintre neorealiști și instituționaliști. Apoi am examinat studiile de caz ale politicii externe a unor state importante în perioada dintre 1989 și 1999, în lumina modelelor teoretice. Studierea reacțiilor acestor țări față de sfârșitul Războiului Rece
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a traiectoriei generale a socializării generate de sistemul internațional. Această reorientare afectează structura relațiilor dintre toate marile puteri, și modifică radical perspectivele schimbării pașnice la scară globală din sistemul internațional. Prin urmare, ea cere o agendă de cercetare mult mai vastă decât cea propusă de teoriile existente. Punctul de plecare al acestei abordări alternative este punerea sub semnul întrebării a interpretării neorealismului de către instituționalism. Instituționaliști de marcă au elaborat argumentul că neorealismul se bazează pe asumpțiile potrivit cărora statele acționează rațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
hegemonia militară a Americii. Astfel, calitatea sau tipul instituționalizării din sistemul internațional este tot mai simetric. Împreună, aceste două tendințe evidențiază faptul că anomaliile pentru neorealism și instituționalism sunt compatibile cu predicțiile teoriei liberale. Mecanismele cauzale din spatele acestui tipar sunt vaste și variază pe o axă între nucleu și periferie. Există o serie puternică de stimulente materiale pentru ca principalele state să își stabilească relațiile cu alte mari puteri pe un fundament pașnic. Dintre cazurile analizate, China pare că răspunde cel mai
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
truism să afirmăm că atât 11 septembrie, cât și sfârșitul Războiului Rece au însemnat eșecuri majore ale majorității analiștilor și comentatorilor, din punct de vedere predictiv, chestiunea mai profundă și mai interesantă este dacă aceste evoluții intră în seriile mai vaste de comportament ce pot fi asociate cu concepțiile întipărite despre sistemul internațional. În cazul primului eveniment, există precedente clare în dezbateri consacrate din domeniu. Această afirmație nu este valabilă și pentru al doilea eveniment. Așadar, este mai convingător să se
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Manuscrisele economico-politice, cunoscute ca "Manuscrisele din 1844", autorii disting economia materială de suprastructurile ideale (religie, drept, filozofie, ideologie...). Cei doi nu vor să spună că elementele materiale ale culturii prevalează asupra elementelor simbolice, ci consideră că aceasta ține de un vast ansamblu simbolic, de o lume a reprezentărilor (Isabelle Garo, Marx, une critique de la philosophie, Seuil, Paris, 2000) care depinde direct de condițiile materiale de existență și de organizarea economică. În această teorie (ea însăși o reprezentare simbolică!), fenomenele culturale trimit
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se pot mobiliza argumentele și grupurile (1991). Această pistă a fost urmată și aprofundată în domeniul artei de Heinich (Heinich, 1998b), care s-a specializat în identificarea valorilor mobilizate de indivizii care reacționează la opere. Rațiuni sau valori? Există un vast program de reflecție (sociologică sau filozofică?) pentru a determina ce le permite indivizilor și colectivelor să acționeze și să se pună de acord: valorile sau rațiunile? O soluție, printre altele, constă în a arăta că valorile sunt fondate pe rațiune
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
diferențiere. Acestea slăbesc toate: culturile țărănești dispar, limbile regionale la fel, educația religioasă este marginalizată, cinematograful popular a dispărut... Clasa conducătoare nu mai este în măsură să difuzeze, de una singură, cultura dominantă, iar legitimitatea elitistă este contestată. Inovatorii aparțin vastei "constelații centrale" (Mendras, 1988). Această perspectivă se înscrie în linia lui Tocqueville, care insista pe nivelarea culturală asociată cu dezvoltarea democrației; sau a lui Simmel, care anticipa rolul hegemonic al unei largi "clase mijlocii", criticând astfel schemele bipolare ale lui
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în termen de CSP rămâne eficace, la scara populației franceze, pentru a evidenția puternicele disparități care continuă să marcheze accesul la marile opere de artă și de spirit". Olivier Donnat, 1999, pp. 115-116. În aceeași ordine de idei, la capătul vastei anchete despre sociabilitatea francezilor (ancheta "Contacte" a INSEE), François Héran (1988) asimilează sociabilitatea practicilor culturale prin faptul că este ierarhizată social ca și acestea. La fel cum capitalul trage la capital, relațiile sociale trag la relații. În fine, trebuie să
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
rețelele editoriale și universitare ale sociologilor care susțin paradigma pieței. De exemplu, Menger a prefațat cartea lui Becker (1988) în colecția "Artă, istorie, societate" pe care o coordonează la Flammarion; la rândul ei, Moulin l-a asociat pe Becker la vastul colocviu de sociologia artei (1986); iar Becker, Strauss și Freidson au participat la volumul redactat în onoarea lui Moulin (1994). Motivele acestor apropieri sunt obiective: cele două teorii împărtășesc o poziție funciarmente antideterministă (Menger, 1997, sau articolul lui Moulin "Artă
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
pentru a primi mai multe jurnale, altul pentru a se hrăni mai bine, un al treilea pentru a se îmbrăca mai bine, un al patrulea pentru a-și mobila mai bine casa. Astfel industriile sunt solidare. Ele formează un ansamblu vast ale cărui părți comunică toate prin canale secrete. Ceea ce s-a economisit într-una este în profitul tuturor. Important este să se înțeleagă bine că niciodată, absolut niciodată, economisirile nu au loc în detrimentul muncii și salariilor. Credit Din toate timpurile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
devotamentul, nici sacrificiul, nu poate cu atât mai mult să decreteze ceea ce le rezumă pe toate, Fraternitatea, înseamnă oare a nimici sau a nega aceste nobile atribute ale naturii noastre? Cu siguranță, nu; înseamnă a spune că societatea este mai vastă decât legea; că un mare număr de acte că o mulțime de sentimente se îndeplinesc înafara și deasupra legii. În ceea ce mă privește, protestez din toate puterile în numele științei împotriva acestei interpretări mizerabile conform căreia, deoarece recunoaștem legii o limită
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a acumula parale? Departe de mine acest lucru, găsesc că acționează înțelept, și aș dori ca teoria să nu fie altceva decât imaginea fidelă a acestei practici universale. Dar să presupunem acum că dumneavoastră sunteți legislatorul, regele absolut al unui vast imperiu în care nu există mine de aur. Îmi place destul de mult ficțiunea. Să mai presupunem că sunteți perfect convins de următoarele: bogăția constă, de manieră unică și exclusivă, în numerar; ce concluzie trageți din acest lucru? Aș trage concluzia
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
tristă maximă a lui Bacon: Ceea ce un popor câștigă, celălalt pierde în mod necesar; maximă exprimată într-o manieră și mai dezolantă de către Montaigne în acești termeni: Profitul unuia este paguba celuilalt. Când Sem, Ham și Iafet 41 își împart vastele solitudini ale acestui pământ, în mod sigur fiecare dintre ei a putut să construiască, să dreneze, să semene, să recolteze, să se adăpostească mai bine, să se hrănească mai bine, să se înveșmânteze mai bine, să se instruiască mai bine
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de guvernământ regulat, eu nu cred că se poate contesta individualităților dreptul de apărare, dreptul de a-și apăra persoanele, facultățile și bunurile lor. Fără a avea pretenția de a filosofa aici asupra originii și întinderii drepturilor guvernelor, un subiect vast în stare să îngrozească slăbiciunea mea, permiteți-mi să vă supun atenției o idee. Îmi pare că drepturile statului nu pot fi decât o regularizare a drepturilor personale preexistente. Nu pot, în ceea ce mă privește, concepe un drept colectiv care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mărginea, în acest prim eseu ieșit de sub pana sa, să combată sofismele electorale; el emitea deja asupra guvernului și asupra atribuțiilor sale naturale considerații în care se găsește întreaga doctrină liberală, al cărei campion neobosit a devenit mai târziu. Dacă vasta mașinărie guvernamentală s-ar închide întotdeauna în cercul atribuțiilor sale, o reprezentare electivă ar fi superfluă; dar guvernământul este în mijlocul națiunii un corp în viață, care, ca toate ființele organizate, tinde cu forță să își conserve existența, să își crească
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atât de mult de dreptul la vizită sau de Tahiti și că nu dădea nicio atenție unui fapt pe care îl considera pe bună dreptate ca fiind cel mai considerabil din timpurile moderne. Era convins că jurnaliștii parizieni organizaseră o vastă conspirație a tăcerii împotriva acestei Asociații, care se străduia să ruineze industria denunțătorilor cotidieni ai perfidului Albion, întinzând în mod cordial Franței mâna poporului englez, și ne-am ostenit foarte mult să-i înlăturăm această idee. Oricum ar sta lucrurile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
națunea de impozitul opresiv și oneros care apasă asupra uneia dintre consumațiile sale cele mai uzuale, dar înțelegea perfect că acest lucru nu se putea face fără a reduce în mod sensibil bugetul cheltuielilor. A propus de asemenea Adunării un vast plan de reforme financiare, cuprinzând ansamblul serviciilor publice. Un astfel de plan nu putea fi pe gustul Adunării, dar publicat sub formă de broșură 74 el a recrutat și recrutează în fiecare zi numeroși partizani ai cauzei reformelor economice. În
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
capacitatea de a-i ajuta pe ceilalți. George Soros și Bill Gates sunt două astfel de exemple; ei câștigă foarte mulți bani, în parte, cel puțin, cu scopul de a-și mări capacitatea de a-i ajuta pe ceilalți prin vastele lor activități caritabile. O persoană precum Maica Tereza dorește să folosească avuția care îi este disponibilă pentru a hrăni, îmbrăca și alina cel mai mare număr de oameni. Piețele îi permit să găsească cel mai mic preț pentru pături, pentru
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de președintele Franklin Delano Roosevelt pentru a combate efectele Marii Crize, care autoriza executivul SUA să reglementeze și să cartelizeze industria, printr-un așa-numit "cod de bună conduită", și relațiile de muncă. El a autorizat, de asemenea, inițierea unor vaste lucrări publice cu scopul de a crea locuri de muncă pentru lucrătorii șomeri (n. tr.). 79 Ronald Coase, "The Nature of The Firm", Economica 4 (16), 1937, pp. 386-405 (n. tr.). 80 Piețe în care marfa se livrează efectiv contra
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
agresivității. Pare curios, la prima vedere, faptul că acordul cu hotarele proprii poate lua forma agresivă a excluderii: excluderea a tot ce cade în afara determinațiilor mele. Pentru că tot ce cade în afara acestor determinații continuă să rămână în perimetrul identității mai vaste numite "om". Oricât aș fi de diferit prin constelația celor douăsprezece elemente ale fondului intim-străin, nu pot să mă împiedic să constat că oricine altcineva participă, la rândul lui, la aceleași douăsprezece determinații, fiind în felul acesta, ca și mine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
devină unul al excluderii și agresivității? Cum poate altul identic să se transforme în altul diferit, de vreme ce a fi om înseamnă a participa la cele douăsprezece elemente ale fondului intim-străin și de vreme ce participarea la cele douăsprezece elemente ne cufundă în vasta identitate a calității de om? Unde apare diferența, ca sursă a excluderii și agresivității, înlăuntrul acestei identități? S-ar părea că nici o identitate nu e îndeajuns de puternică pentru a estompa diferența și alteritatea existente în sânul ei. Desigur, altul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]