7,044 matches
-
fost puse în evidență încă din secolul al XIX-lea prin palparea sau ascultația inimii, crezându-se la început că ar fi vorba de fenomene diferite. Abia ulterior, Wiggers (1921) și mai apoi Luisada (1957) demonstrează originea comună a tuturor vibrațiilor precordiale, determinate de vibrațiile pereților cardiaci, marilor vase și coloanei de sânge sub acțiunea forțelor dezvoltate în timpul fazelor ciclului cardiac. Energia acestor structuri formând un adevărat complex cardio-vasculo-hemic se transferă în timpul activității mecanice a inimii de la una la cealaltă: astfel
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
încă din secolul al XIX-lea prin palparea sau ascultația inimii, crezându-se la început că ar fi vorba de fenomene diferite. Abia ulterior, Wiggers (1921) și mai apoi Luisada (1957) demonstrează originea comună a tuturor vibrațiilor precordiale, determinate de vibrațiile pereților cardiaci, marilor vase și coloanei de sânge sub acțiunea forțelor dezvoltate în timpul fazelor ciclului cardiac. Energia acestor structuri formând un adevărat complex cardio-vasculo-hemic se transferă în timpul activității mecanice a inimii de la una la cealaltă: astfel, energia contractilă a ventriculilor
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
astfel, energia contractilă a ventriculilor este transferată sub formă de energie cinetică sângelui și apoi cedată sub formă de energie elastică pereților arteriali; o parte din această energie se pierde sub formă de căldură sau se transmite sub formă de vibrații mecanice structurilor înconjurătoare. Aceste vibrații pot fi înregistrate grafic cu ajutorul unor microfoane plasate în regiunea precordială sau pot fi ascultate atunci când îndeplinesc condițiile pentru a determina o senzație auditivă (fig. 5.47) [67]. Determinarea debitului cardiac prin metoda termodiluției. 10
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
este transferată sub formă de energie cinetică sângelui și apoi cedată sub formă de energie elastică pereților arteriali; o parte din această energie se pierde sub formă de căldură sau se transmite sub formă de vibrații mecanice structurilor înconjurătoare. Aceste vibrații pot fi înregistrate grafic cu ajutorul unor microfoane plasate în regiunea precordială sau pot fi ascultate atunci când îndeplinesc condițiile pentru a determina o senzație auditivă (fig. 5.47) [67]. Determinarea debitului cardiac prin metoda termodiluției. 10 mL de ser fiziologic la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de ser fiziologic la temperatura de 15° C sunt injectați prin orificiul cateterului de la nivelul AD, iar termistorul plasat la nivelul arterei pulmonare înregistrează variația de temperatură a sângelui, măsurând prin planimetrie aria de sub curba temperatură-timp modificat după [66]). Caracterizarea vibrațiilor cardiace din punctul de vedere al proprietăților fizice; pentru a putea fi percepută ca și sunet este necesar ca o vibrație să aibă o frecvență cuprinsă între 16-20 000 Hz și o intensitate mai mare decât pragul minim audibil. Sensibilitatea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
arterei pulmonare înregistrează variația de temperatură a sângelui, măsurând prin planimetrie aria de sub curba temperatură-timp modificat după [66]). Caracterizarea vibrațiilor cardiace din punctul de vedere al proprietăților fizice; pentru a putea fi percepută ca și sunet este necesar ca o vibrație să aibă o frecvență cuprinsă între 16-20 000 Hz și o intensitate mai mare decât pragul minim audibil. Sensibilitatea urechii umane variază cu frecvența, fiind maximă pentru vibrațiile din domeniul 200-5 000 Hz, corespunzătoare domeniului vocii vorbite. Așa se explică
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
pentru a putea fi percepută ca și sunet este necesar ca o vibrație să aibă o frecvență cuprinsă între 16-20 000 Hz și o intensitate mai mare decât pragul minim audibil. Sensibilitatea urechii umane variază cu frecvența, fiind maximă pentru vibrațiile din domeniul 200-5 000 Hz, corespunzătoare domeniului vocii vorbite. Așa se explică de ce numai o mică parte din vibrațiile produse de activitatea inimii pot fi auzite (după [60]). Frecvența vibrațiilor generate de un sistem elastic depinde de masa sistemului în raport cu
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
16-20 000 Hz și o intensitate mai mare decât pragul minim audibil. Sensibilitatea urechii umane variază cu frecvența, fiind maximă pentru vibrațiile din domeniul 200-5 000 Hz, corespunzătoare domeniului vocii vorbite. Așa se explică de ce numai o mică parte din vibrațiile produse de activitatea inimii pot fi auzite (după [60]). Frecvența vibrațiilor generate de un sistem elastic depinde de masa sistemului în raport cu elasticitatea sa. În cazul inimii care are o masă mare față de elasticitatea mai redusă, vibrațiile generate vor avea o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
audibil. Sensibilitatea urechii umane variază cu frecvența, fiind maximă pentru vibrațiile din domeniul 200-5 000 Hz, corespunzătoare domeniului vocii vorbite. Așa se explică de ce numai o mică parte din vibrațiile produse de activitatea inimii pot fi auzite (după [60]). Frecvența vibrațiilor generate de un sistem elastic depinde de masa sistemului în raport cu elasticitatea sa. În cazul inimii care are o masă mare față de elasticitatea mai redusă, vibrațiile generate vor avea o frecvență joasă, în timp ce pereții arteriali datorită elasticității mari vor genera vibrații
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
o mică parte din vibrațiile produse de activitatea inimii pot fi auzite (după [60]). Frecvența vibrațiilor generate de un sistem elastic depinde de masa sistemului în raport cu elasticitatea sa. În cazul inimii care are o masă mare față de elasticitatea mai redusă, vibrațiile generate vor avea o frecvență joasă, în timp ce pereții arteriali datorită elasticității mari vor genera vibrații cu frecvență înaltă. Folosirea de microfoane speciale plasate în vârful unor catetere a permis înregistrarea zgomotelor cardiace simultan cu presiunile intracavitare, precizându-se cu exactitate
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
vibrațiilor generate de un sistem elastic depinde de masa sistemului în raport cu elasticitatea sa. În cazul inimii care are o masă mare față de elasticitatea mai redusă, vibrațiile generate vor avea o frecvență joasă, în timp ce pereții arteriali datorită elasticității mari vor genera vibrații cu frecvență înaltă. Folosirea de microfoane speciale plasate în vârful unor catetere a permis înregistrarea zgomotelor cardiace simultan cu presiunile intracavitare, precizându-se cu exactitate momentul apariției acestora în funcție de fazele ciclului cardiac. Rolul închiderii valvelor cardiace în geneza zgomotelor cardiace
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
are o frecvență 30-40 Hz și durată 120-150 ms, ascultându-se cel mai bine în spațiul intercostal 2-3 parasternal stâng. El debutează după închiderea valvei mitrale la un interval de timp de 30-35 secunde numit interval mecano-acustico sistolic, fiind datorat vibrațiilor pereților ventriculari și coloanei de sânge din timpul sistolei ventriculare; corespunzător acestora se disting trei componente distincte ale Z1 (fig. 5.50). Zgomotul II (Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
Z2) are o frecvență de 50-70 Hz și durată de 80 100 ms, ascultându-se cel mai bine parasternal la nivelul spațiului intercostal II. El debutează la aproximativ 5 msec după închiderea valvelor semilunare (interval mecano-acustico diastolic) fiind determinat de vibrațiile coloanei de sânge în momentul închiderii valvelor sigmoide, când sângele are tendința de a se întoarce spre ventriculi. Datorită asincronismului de închidere al valvelor sigmoide aortice și pulmonare, Z2 prezintă două componente: aortică (A) și pulmonară (P), separate între ele
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
a celor două componente face ca Z2 să poată fi perceput dedublat chiar și în mod normal; dedublarea este mai evidentă în condițiile unei hipertensiuni pulmonare, când ejecția VD este mult alungită. Zgomotul III (Z3) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă care durează în jur de 40 ms și apare în diastolă la aproximativ 100-150 ms după Z2. Corespunde umplerii ventriculare rapide și se datorește vibrațiilor pereților ventriculari și ale coloanei de sânge care apar la trecerea de la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
VD este mult alungită. Zgomotul III (Z3) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă care durează în jur de 40 ms și apare în diastolă la aproximativ 100-150 ms după Z2. Corespunde umplerii ventriculare rapide și se datorește vibrațiilor pereților ventriculari și ale coloanei de sânge care apar la trecerea de la relaxarea activă la distensia ventriculară. Zgomotul IV (Z4) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă și amplitudine redusă, care precede Z1, fiind determinat de accelerarea suplimentară
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
diastolă la aproximativ 100-150 ms după Z2. Corespunde umplerii ventriculare rapide și se datorește vibrațiilor pereților ventriculari și ale coloanei de sânge care apar la trecerea de la relaxarea activă la distensia ventriculară. Zgomotul IV (Z4) apare ca un grup de vibrații de frecvență joasă și amplitudine redusă, care precede Z1, fiind determinat de accelerarea suplimentară a coloanei de sânge datorită sistolei atriale. Zgomotele III și IV pot fi înregistrate grafic dar nu pot fi auzite în mod normal, ritmul cardiac normal
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de posibilitatea ascultării în situații patologice a Z3 (galop protodiastolic) sau Z4 (galop presistolic). Zgomotele patologice care pot fi înregistrate fonocardiografic se împart după durata lor în clicuri sau sufluri. - clicurile sau clacmentele sunt zgomote cardiace suplimentare sub forma unor vibrații de frecvență mijlocie sau înaltă și durată foarte scurtă; - suflurile cardiace sunt vibrații de frecvență variabilă și durată peste 150 ms. Se produc datorită circulației turbulente, la traversarea unor orificii valvulare cu diametrul redus sau la creșterea vitezei de circulație
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
presistolic). Zgomotele patologice care pot fi înregistrate fonocardiografic se împart după durata lor în clicuri sau sufluri. - clicurile sau clacmentele sunt zgomote cardiace suplimentare sub forma unor vibrații de frecvență mijlocie sau înaltă și durată foarte scurtă; - suflurile cardiace sunt vibrații de frecvență variabilă și durată peste 150 ms. Se produc datorită circulației turbulente, la traversarea unor orificii valvulare cu diametrul redus sau la creșterea vitezei de circulație a sângelui. După localizarea lor în cadrul ciclului cardiac, se disting sufluri sistolice situate
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
clinică este în funcție de rapiditatea instalării, de volumul de aer acumulat în cavitatea pleurală, starea cavității pleurale (liberă sau simfizată), starea funcției respiratorii, vârstă, tarele organice asociate. Diagnosticul clinic se bazează pe triada clasică Gaillard: timpanism, absența murmurului vezicular și a vibrațiilor vocale [5]. Dispneea este unul din simptomele cele mai comune; poate să lipsească dacă acumularea de aer între cele două foițe pleurale este în cantitate mică. Se accentuează la eforturile fizice. Uneori se poate asocia cu cianoză, tahipnee, când pneumotoraxul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
singur sens, dinspre căile aeriene spre pleură, cu acumularea acestuia sub tensiune (20-30 cm H2O) [23] - mecanism de „chake-valve”. Apar fenomene de insuficiență cardiorespiratorie acută, cu dispnee severă, cianoză generalizată, tahipnee, tahicardie, turgescența jugularelor, hipotensiune arterială. Murmurul vezicular este abolit, vibrațiile vocale absente, deplasare controlaterală a mediastinului cu matitate cardiacă deplasată. Pneumotoraxul limitat apare în cazul unei cavități pleurale simfizate, secundare unui proces inflamator. Poate fi asimptomatic sau se poate prezenta sub forma unui emfizem subcutanat sau mediastinal. Pneumotoraxul interlobar apare
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
este examinat pacientul și cu vârsta sa (copil, bătrân), cu prezența complicațiilor evolutive, cu tratamentul antibiotic administrat pentru maladia primară. Astfel, bolnavul prezintă febră, dispnee, tuse, durere toracică. Examenul fizic poate pune în evidență: matitate la baza hemitoracelui, diminuarea transmisiei vibrațiilor vocale, asurzirea murmurului vezicular și frecătură pleurală (se pot ausculta raluri bronșice sibilante și ronflante dacă boala primară este pulmonară). Atenția asupra bolii primare pulmonare, cum ar fi pneumonia, este atrasă de preexistența unui tablou clinic precedent: tuse, expectorație purulentă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
este marcat de afecțiunea primară sau putem asista la o reeditare a afecțiunii cauzale. Debutul însă poate fi complet atipic la persoanele în vârstă. Diagnosticul este sprijinit de examenul fizic al toracelui, ce pune în evidență diminuarea excursiilor respiratorii, abolirea vibrațiilor vocale și murmurului vezicular, matitate lemnoasă. La semnele clinice enunțate se adaugă opacitatea omogenă, cu caracter lichidian, situată decliv și posterior, evidențiată pe radiografia de față și profil, care mai poate releva pneumopatia subiacentă. Date suplimentare diagnostice sunt oferite de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
TERAPIA COAGULATIVĂ PERCUTANĂ CU MICROUNDE (TCM) A fost pentru prima dată descrisă de Seki în 1994 ca și modalitate de tratament în CHC . Un generator de microunde generează și transmite energie la un electrod monopolar care este introdus în tumoră. Vibrațiile moleculelor determină creșterea temperaturii și apoi coagularea termică în jurul electrodului ce a fost in prealabil introdus in tumoră printr-un ac de 14 G [38]. Limitele acestei metode sunt similare cu cele ale ARF. Primele studii comparative au arătat faptul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
accidentare, care pot fi evitate prin respectarea normelor de tehnica securității muncii. Principalii factori de periculozitate care pot genera accidente sau îmbolnăviri sunt: * operațiile cu lichide agresive ce provoacă arsuri; * degajările de substanțe inflamabile; * acțiunea curentului electric; * acțiunea căldurii; * zgomotul; * vibrațiile; * degajările de substanțe toxice sub formă de vapori, praf, fum; * exploziile datorate unor materiale explozive, unor amestecuri ce devin explozive sau presiunilor înalte. Deoarece aparatul respirator este cel mai vulnerabil, în special la acțiunea substanțelor toxice, este necesar să se
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
pentru domenii mai largi sau mai restrânse de pH, pentru imprimarea cărora se folosesc diferite soluții de indicatori acido-bazici. Metode polarimetrice de analiză Aceste metode se bazează pe măsurarea unghiului de deviere a planului luminii polarizate. Radiația luminoasă ale cărei vibrații au loc doar într-un singur plan se numește rază polarizată iar planul de vibrație, planul luminii polarizate. La trecerea unei raze de lumină naturală printr-o prismă specială (nicol confecționat din spat de Islanda), ea se descompune într-o
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]