4,948 matches
-
în sensul evoluției spre un proces decizional complet, de tip analitic. Decidentul va avea în acest caz de înfruntat întrebări de genul: nu cumva există și alte soluții posibile care ar putea fi mai bune decât prima soluție satisfăcătoare identificată? Vulnerabilitatea la incertitudine a strategiei satisfăcătorului este agravată de faptul că ea nu dispune de mecanisme cognitive de reducere a acesteia pentru fazele eliminate. În mod special, ea se caracterizează printr-o accentuată inabilitate de a explora alternativele și de a
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
parte, din cauza lipsei mijloacelor cognitive de reducere a incertitudinii, aceasta tinde să aibă un caracter predominant ireductibil. În consecință, pentru strategia satisfăcătorului, incertitudinea are mai mult o semnificație disfuncțională, paralizantă. Sistemele care practică o asemenea strategie, datorită gradului ridicat de vulnerabilitate, vor manifesta totodată o ridicată intoleranță la incertitudine. PROPOZIȚIA 2.9.: Strategia satisfăcătorului este stabilă doar în măsura în care recurge la absorbția artificială a incertitudinii. Pentru strategia satisfăcătorului există un risc chiar în acumularea de cunoștințe. Oprirea la prima soluție satisfăcătoare tinde
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incertitudine subiectivă, considerată însă a fi reductibilă printr-un proces iterativ. Incertitudinea asociată cu strategia satisfăcătorului este mai mult de tip ireductibil și, din această cauză, prezintă consecințe distructive mai pronunțate decât incertitudinea predominant reductibilă asociată cu strategia optimalității tendențiale. Vulnerabilitatea acestei din urmă strategii la incertitudine este semnificativ mai redusă deoarece deține mijloacele cognitive care promit o reducere sistematică a ei. Caracterul deschis, iterativ al procesului decizional face mai ușor suportabilă incertitudinea. Se poate afirma, în concluzie, că cele două
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1997 În Thailanda, apoi În alte țări ale Asiei de Sud-Est, ajungând până În Coreea de Sud, iar apoi efecte ale acesteia sau propagat și În Europa, sau recesiunea din SUA cu rezonanțe În Întreaga lume. Asemenea fenomene sunt de natură să demonstreze vulnerabilitatea sporită a economiilor interdependente, concretizată cel mai pregnant În sfera relațiilor financiare, incluzând și paradisurile fiscale. Alte domenii cu potențial de impact conflictual intern În condițiile globalizării vizează ecologia, utilizarea potențialului mărilor și oceanelor, poluarea atmosferei, etc., fiind destul de controversată
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
empirism excesiv: culegerea minuțioasă a datelor sociale și un deficit de teoretizare a lor. Metodologia culegerii datelor, masiv preluată din sociologia occidentală, a fost centrală. Un asemenea empirism s-a constituit, probabil, și ca mijloc de apărare. Teoretizările creșteau, inevitabil, vulnerabilitatea politică a sociologiei. Al cincilea argument: orientarea reformatoare, incrementalistă, de „jos În sus” „Marxism-leninismul” conține o teorie a schimbării sociale prin revoluție și prin promovarea, cu instrumentele statului, „de sus În jos”, a modelului comunist de societate. Ipoteza 7: Orientarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită declanșarea violenței asupra lor, sau victime slabe sub raport fizic, biologic sau psihic, având un grad sporit de vulnerabilitate victimală (copii, minori și tineri, bătrâni, persoane cu dizabilități fizice sau mentale etc.). Utilizând, În mare parte, datele și informațiile statistice obținute de la Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității de pe lângă Inspectoratul General al Poliției, studiul de față Încearcă să demonstreze
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la aproximativ 13 procente. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea persoanelor care au fost supuse unor acte de violență și agresiune au fost bărbați (16 548 de persoane), În timp ce numărul de femei victime ale acelorași delicte a fost de 7 726 de persoane (figura 2). Fig. 2. Dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violente comise În mediul familial, În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Având pe ansamblul victimelor violenței domestice ponderea de 57,4%, minorii sub vârsta de 14 ani constituie categoria cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate victimală, comparativ cu ponderea de 42,6% deținută de minorii aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire și alte violențe, precum și În cele de viol (46,0% dintre victime), ceea ce atestă, Încă o dată, vulnerabilitatea lor victimală ridicată, În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă ale copiilor sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
avea comportamente preprogramate, așa-numitele „scurtături”, ce sunt necesare din cauza complexității mediului Înconjurător mereu aflat În schimbare. Din experiența proprie, oamenii au putut constata faptul că automatismele funcționează bine În majoritatea timpului. Trebuie subliniată existența unui dezavantaj major, și anume vulnerabilitatea față de oricine cunoaște modul de funcționare al comportamentului uman. Așadar, cei mai mulți agenți ai persuasiunii și-au dezvolat posibilitățile de a manipula, fără să pară că manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Este, de asemenea „un fapt determinant și ireversibil”, „un ansamblu de minciuni (...) care au făcut să se transforme În mit și să devină un simbol al catastrofei, În general” (pp. 131-132). Capcana atomică, surprinsă În concluzie, aduce În prim-plan vulnerabilitatea civilizației noastre, În care oricine poate produce ireparabilul: un terorist sau un tehnician. Luând aceste amenințări În serios, ne supunem logicii „temerii” și „precauției”. Gilles Ferréol, Universitatea din Poitiers Traducere română, Loredana Ivan Gilles Ferréol Dicționar de Științe Sociale, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Comparându-i pe Cárdenas și pe López Obrador, acest capitol sugerează că personalitatea liderului populist este un element care contează. Ideologia rarefiată a populismului conduce la un stil personalizat de politică. Dacă populismul operează în marginea instituțiilor politice, poate spori vulnerabilitatea țării la acțiunea unor populiști lipsiți de măsură. De asemenea, politica populistă devine, în mod structural, impredictibilă: partidele populiste sunt vulnerabile la schimbarea de atitudine a liderului. Aceste partide ajung să fie expuse la oscilații mari de poziție prin contrast
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau o atitudine agresivă, în sensul pozitiv al termenului, de influențare a comportamentului unor factori ai mediului ambiant în direcția dorită, prin planuri judicios întocmite, care să țină cont atât de necesitățile și oportunitățile acestuia, cât și de constrângerile și vulnerabilitățile sale. Mediul ambiant influențează organizația printr-o multitudine de factori - economici, de management, tehnici și tehnologici, politici, sociologici, socioculturali etc. - fiecare dintre aceștia având impact asupra funcționalității, eficienței și eficacității agentului economic. Managerul său trebuie să fie conștient de existența
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
terapie, dintre recăderi se datorează faptului că nu s-a lucrat după scheme. Este important să consacrăm acestora un timp oarecare în cadrul terapiei, de exemplu, în cazul fobiei sociale, pentru a ținti agorafobia și TOC putem lucra cu schemele: „excludere”, „vulnerabilitate”, „imperfecțiune”, „eșec”, și „constrângere”. Medicamentele Ar fi multe de spus în privința utilizării medicamentelor psihotrope. Ne propunem să ne referim la două dintre aspectele fundamentale ale utilizării lor: medicamentul este o cârjă în tulburările anxioase și un stâlp de susținere în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
dispărut sau nu funcționează bine; - reglarea emoțiilor; - integrarea ideii că anxietatea și teama sunt fenomene normale pe care le cunoaște fiecare și că este imposibil, chiar periculos, ca aceste stări să nu fie trăite; - să se accepte în mod obligatoriu vulnerabilitatea psihologică, tot așa cum alte persoane au tendința de a suferi de astm sau de diabet; - să se continue în mod obligatoriu expunerea și să se evite evitarea. 3. Viața după terapie Această a treia parte a studiului se adresează, în
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
-și continue eforturile și exercițiile; - să-i ajute să nu repună totul în discuție în caz de recăderi punctuale; - să se asigure că exercițiile învățate în TCC sunt însușite și utilizabile în orice moment; - să-i ajute să accepte o vulnerabilitate definitivă; - să-i împiedice să se izoleze și să le permită să învețe împreună cu alți pacienți; - să-i ajute să păstreze și să amelioreze competențele lor sociale. Asociațiile de pacienți sunt parteneri independenți, un anume fel de coterapeut care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de depersonalizare, derealizare, dezechilibru sau instabilitate, de distorsiuni perceptive diverse... - o componentă cognitivă caracterizată de cogniții catastrofice; incapacitatea de a domina această teamă antrenează un sentiment de eșec și o pierdere a încrederii în sine care antrenează un sentiment de vulnerabilitate; - o componentă comportamentală ce conține ansamblul de comportamente de retragere, de evitare, de evadare dar și ansamblul de atitudini preventive organizate de către persoana suferindă pentru a camufla răspunsul de angoasă; și disperarea asociată acestei tulburări de panică cu agorafobie poate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
întărire. Evitând să înfrunte situația fobogenă, pacientul are sentimentul că nu activează răspunsul fiziologic dar, în paralel, sentimentul de neputință și de ineficiență în fața declanșării acestei reacții psihofiziologice perpetuează inacțiunea sau evadarea, amplifică aprehensiunea anxioasă și accentuează sentimentul său de vulnerabilitate. Obiectivul esențial al terapiei constă, deci, în ruperea acestui cerc vicios: - prin propunerea unor instrumente care să controleze reacția emoțională și să amplifice sentimentul de eficiență personală, - ajutând pacientul să facă față amenințării, învățându-l unele comportamente adaptate acestei situații
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
motiv în legătură cu gravitatea simptomelor fizice asociate anxietății, sau cu periculozitatea potențială a stimulilor fobogeni); - a generaliza la toate situațile posibile o experiență de angoasă acută; - a maximaliza pericolele și a minimaliza situațiile securizante; - a personaliza orice eveniment care amintește de vulnerabilitatea individuală și de dependență, sau de agresivitatea și de indiferența celorlalți. Pacientul conștientizează distorsiunile sale cognitive pe parcursul efortului său de auto-observare, analizat împreună cu terapeutul. Experiențele din trecut, care au contribuit la formarea acestor scheme de pericol, sunt discutate, și pacientul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau a unei cărți pe care tocmai a citit-o, a ultimei vacanțe, a unei amintiri din copilărie, a psihologiei părinților.... - Să vorbească despre anxietatea sa socială manifestată în diferite circumstanțe și față de diferiți interlocutori (comming out în legătură cu propria sa vulnerabilitate). - Să-și mărturisească limitele (terapeutul pune întrebări dificile, utilizând o enciclopedie sau un ziar). Efectuate în timpul terapiei de grup: - Să se demachieze și să asculte comentariile în legătură cu înroșirea, concentrându-se pe amplificarea jenei, acceptând-o și apoi observând diminuarea acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
fără să-și manifeste mirarea în mod exagerat, cum se temea Isabelle. N-a putut să vorbească despre acest subiect cu prietenii, dar a putut observa, în timp ce lua masa, că mulți dintre ei vorbeau cu ușurință despre limitele și despre vulnerabilitățile lor... Observații în legătură cu alegerea exercițiilor de efectuat în intervalul dintre ședințe Aceste exerciții sunt importante deoarece permit eroziunea reflexelor de teamă și de rușine. Ele trebuie să fie: - sub controlul pacientului (de exemplu, a răspunde la toate apelurile telefonice este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
O ședință de terapie cognitivă „verbatim” Iată conținutul celei de a noua ședință, înregistrată video. Inregistrarea video prezintă relația terapeutică, cu ezitările sale. Comentarii despre ședință Această ședință este decisivă și constă într-un efort de modificare a schemei de vulnerabilitate și deschiderea unui al doilea canal al memoriei prin care se ajunge la zona traumatică cea mai activă și mai secretă. Pacienta lucrează nu asupra momentului accidentului ci asupra aceluia al anunțului, din partea medicilor, că este vorba despre un hematom
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a performanței Familii tipic supraprotectoare sau neglijente, care nu încurajează încrederea în sine și autonomia în afara familiei. Pacienți cărora în mod caracteristic le lipsesc obiectivele personale și abilitățile necesare. - Dependență/incompetență: sentimentul incapacității de a face față fără ajutorul celorlalți. - Vulnerabilitate: sentimentul existenței unui pericol iminent și de a fi fără apărare. - Fuziune/personalitate atrofiată: sentimentul de a nu putea nici supraviețui și nici de a fi fericit fără celălalt. - Eșec: sentimentul că nu poți decât să eșuezi. Domeniul III: absența
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
la cele care sunt mai degrabă perfecționiste. Acestea reacționează de obicei emoțional și, unele dintre ele, impulsiv în alte situații. Modele explicative Dezvoltarea bulimiei Factori de risc Teoriile explicative ale bulimiei acordă o atenție deosebită unei modelări biopsihosociale de tip „vulnerabilitate (biologică și psihologică)-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care favorizează un regim alimentar. Printre factorii de risc figurează unii factorii biologici (sex feminin, obezitate
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
La sfârșitul acestei faze de angajare în terapie, cei doi semnează un contract în care sunt precizate așteptările terapeutului față de Doamna B. și cele pe care Doamna B. le poate avea de la terapeut. Figura 1. Analiza funcțională a Doamnei B. Vulnerabilitate biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]