KorAP: Find »[drukola/base=zeiță & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...192 193 194 ...206 >

5,128 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

zei mari, cum ar fi zeul sumerian Anxe "An" din Uruk. În plus, Iștar este identificată cu steaua dimineții (dar și serii) Venusxe "Venus". Figura lui Inanna/Iștarxe "Iștar" este foarte venerată. Este numită, de exemplu „Zeiță măreață”, „Stăpâna popoarelor”, „Zeița/Regina/Stăpâna oamenilor”, „Cârmuitoarea cerului și a pământului”, „Prima Între zei”. Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe "Iștar" are

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și a pământului”, „Prima Între zei”. Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe "Iștar" are o dublă fizionomie: cea de zeiță a războiului și cea de zeiță a iubirii și fecundității. Ca zeiță a războiului, Inanna/Iștar Îi protejează pe oameni Împotriva adversarilor lor: cu acest titlu este venerată mai ales de asirieni. Ca zeiță a iubirii (și a plăcerii) și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Titlurile sale sunt multe și variate și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe "Iștar" are o dublă fizionomie: cea de zeiță a războiului și cea de zeiță a iubirii și fecundității. Ca zeiță a războiului, Inanna/Iștar Îi protejează pe oameni Împotriva adversarilor lor: cu acest titlu este venerată mai ales de asirieni. Ca zeiță a iubirii (și a plăcerii) și fertilității, este venerată mai ales În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și o desemnează participantă, Într-un mod distinct și deplin, la toate calitățile divine compatibile cu natura sa feminină. Inanna/Iștarxe "Iștar" are o dublă fizionomie: cea de zeiță a războiului și cea de zeiță a iubirii și fecundității. Ca zeiță a războiului, Inanna/Iștar Îi protejează pe oameni Împotriva adversarilor lor: cu acest titlu este venerată mai ales de asirieni. Ca zeiță a iubirii (și a plăcerii) și fertilității, este venerată mai ales În Uruk, unde există informații (poemele lui

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
are o dublă fizionomie: cea de zeiță a războiului și cea de zeiță a iubirii și fecundității. Ca zeiță a războiului, Inanna/Iștar Îi protejează pe oameni Împotriva adversarilor lor: cu acest titlu este venerată mai ales de asirieni. Ca zeiță a iubirii (și a plăcerii) și fertilității, este venerată mai ales În Uruk, unde există informații (poemele lui Ghilgameșxe "Ghilgameș" și Erraxe "Erra") că ar fi existat o formă clară de prostituție sacră feminină și masculină și alte rituri asemănătoare

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
povestește că Iștar se Îndrăgostește de eroul Ghilgameș, care Însă o disprețuiește și o „blestemă”, considerând-o prea dezinvoltă În iubirile ei: Într-adevăr, Întotdeauna ajunge să-și renege iubiții și să se poarte urât cu ei. Când, aproape isterică, zeița merge să se lamenteze tatălui ei Anuxe "Anu"(m) pentru refuzul lui Ghilgameș, i se răspunde că eroul nu a făcut decât să „enumere faptele tale Înjositoare și rușinoase”. Inanna/Iștarxe "Iștar" este considerată fiică a zeului cerului Anuxe "Anu

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", În alte părți. Este venerată mai ales În Uruk, Împreună cu Anu(m), În templul Eanna; la fel, În toate cetățile din Sumer și Akkad, la Mari, precum și În alte părți. În perioada babiloniană antică, zeița a devenit protectoarea cetății Isin, cu numele de Nininsina. Despre Inanna/Iștarxe "Iștar" mai vorbesc și alte opere mitologice, pe lângă cele citate deja: Inanna și Enkixe "Enki" (sumeriană); Înălțarea lui Inanna (bilingvă); Coborârea lui Inanna/Iștar În Infernxe "Infern" (bilingvă

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
alte opere mitologice, pe lângă cele citate deja: Inanna și Enkixe "Enki" (sumeriană); Înălțarea lui Inanna (bilingvă); Coborârea lui Inanna/Iștar În Infernxe "Infern" (bilingvă: cf. subcapitolul 3.5c); Inanna și Bilulu (sumeriană); Inanna și Șukaletuda (sumeriană) etc. Este hotărâtor rolul zeiței În textele privind Căsătoria sacră și Ciclul mitologic al lui Dumuzixe "Dumuzi". Inanna/Iștarxe "Iștar" a fost preamărită În multe imnuri, În care se simte o devoțiune realmente afectuoasă pentru zeiță. 7. Alți zei de seamă sau foarte venerațitc "7

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
sumeriană); Inanna și Șukaletuda (sumeriană) etc. Este hotărâtor rolul zeiței În textele privind Căsătoria sacră și Ciclul mitologic al lui Dumuzixe "Dumuzi". Inanna/Iștarxe "Iștar" a fost preamărită În multe imnuri, În care se simte o devoțiune realmente afectuoasă pentru zeiță. 7. Alți zei de seamă sau foarte venerațitc "7. Alți zei de seamă sau foarte venerați" În speculația și/sau practica religioasă un rol important l-au avut și divinități ca Erișkigal, Ninurtaxe "Ninurta", Nergalxe "Nergal" (sau Erraxe "Erra") și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
avem informații sigure despre originea sa. Nabû este totuși una dintre divinitățile cele mai frecvent menționate În textele mesopotamiene mai ales În mileniul I Î.Hr. Este considerat fiul lui Mardukxe "Marduk" și al soției sale ßarpanștu(m); soț al zeiței Tașm¶tu(m), Împreună cu care este foarte venerat mai ales În Borisppa, În templul Ezida. Nabû mai are Însă o soție, pe Nanâxe "Nanâ", sau pe Nisabaxe "Nisaba", zeița cerealelor. În Asiria, Nabûxe "Nabû" are centre cultuale În Ninive și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lui Mardukxe "Marduk" și al soției sale ßarpanștu(m); soț al zeiței Tașm¶tu(m), Împreună cu care este foarte venerat mai ales În Borisppa, În templul Ezida. Nabû mai are Însă o soție, pe Nanâxe "Nanâ", sau pe Nisabaxe "Nisaba", zeița cerealelor. În Asiria, Nabûxe "Nabû" are centre cultuale În Ninive și Kal¿u/Kala¿ (Nimrud). A avut parte peste tot de multă venerație, În special În Babilon În perioada antică, dar și mai târziu. Pe o statuie din secolul al

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Heilgottheiten”). Unele dintre aceste divinități sunt masculine: Damuxe "Damu", numit și „Marele preot descântător”; Ninazuxe "Ninazu", „Stăpânul medic”; Ninghizida și Sataranxe "Sataran". Și mai numeroase sunt divinitățile vindecătoare feminine, ale căror nume sunt toate sumeriene: Babaxe "Baba" (sau Ba’u), zeița din Lagaș, menționată adesea În textele regelui Gudea (2143-2124 Î.Hr.), dar și În alte texte, numită cu titlul „Tămăduitoarea oamenilor” („capetele negre”); Gulaxe "Gula" „Cea Mare”, considerată patroană grijulie a sănătății omului, al cărei simbol era câinele; Nininsina „Stăpâna

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
lui Enlilxe "Enlil" și este invocat adesea Înaintea lui. În capitală, zeul Assur Înlocuiește cultul lui Enlil luându-i acestuia și soția, Ninlilxe "Ninlil". În mod obișnuit, soția lui Assurxe "Assur" este Însă Iștarxe "Iștar", care la asirieni este o zeiță mai ales războinică. Acesta este și caracterul fundamental al zeului Assur, de altfel, asemănător cu cel al Întregului popor asirian. În secolul al IX-lea Î.Hr., Assurxe "Assur" este echivalat cu zeul Anșarxe "Anșar", tatăl lui Anuxe "Anu" (En

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
mai sus. b) Mitul sumerian Enkixe "Enki" și Ninma¿xe "Ninmah~" În rândurile 22-24 ale acestui important mit sumerian, care a avut la origine 141 de rânduri și care aparține Începutului mileniului al II-lea Î.Hr., se povestește că zeița mamă Nammuxe "Nammu" Îi cere fiului său Enkixe "Enki", zeul Înțelepciunii, să creeze omul adică să Îi conceapă un model. Enki Îl alcătuiește și o trimite pe Nammu să meargă Împreună cu Ninma¿xe "Ninmah~" (aici considerată probabil soția lui Enki

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ea; textul mitic bilingv KAR-4. Conform narațiunii din Atra¿asșsxe "Atrah~asșs", tab. I, 194-243, ideea de a crea omul pentru a-i substitui pe zei În muncă a aparținut zeului Înțelepciunii Enkixe "Enki"/Ea. El i se adresează astfel zeiței creatoare Nintuxe "Nintu" (rândurile 194-197): Tu ești „sânul matern”, creatoare șaleasăț a umanității: Creează primul om șlullûxe "lullû"ț pentru ca acesta să poarte povara: șdaț, să poarte povara care le-a fost destinată șzeilorț de Enlilxe "Enlil": omul șawșlumț să

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
p³șișu(m) (În sumeriană ișib), care se ocupau cu ungerile rituale; kallû(m), răspunzători de bocete etc. Tot de personalul sacru țineau și assinu(m), care erau efeminați (dar nu eunuci) și kurgarru(m), care se dedicau și ei cultului zeiței Inanna/Iștarxe "Iștar". De obicei, preoții mesopotamieni se căsătoreau și aveau fii care rămâneau și ei În mediul sacerdotal. Preotului en/enu(m) Îi corespundeau preotesele lui Enkixe "Enki", la Eridu, ale lui Nannaxe "Nanna", la Ur, ale lui Utuxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
practicate frecvent. Erau duse În procesiune statui și alte simboluri divine, În timp ce preoții, cântăreții și poporul aduceau laude divinității În diferite moduri. În Babilon era vestită procesiunea pe „calea sfântă”, care ducea până la marele arc de triumf ridicat În cinstea zeiței Iștarxe "Iștar". Multe procesiuni pentru sărbătorirea divinității se făceau de la un templu la altul sau de la o cetate la alta, pe râuri. f) Rituri pentru eliberarea de păcat Pe lângă „păcatul originar” (cf. subcapitolul 5.3b), mesopotamienii admiteau existența „păcatului actual

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Sin" din Akkad (2254-2218 Î.Hr.), legat de un contract, conține numele a 35 de divinități elamite, invocate pentru a garanta contractul respectiv; se află aici nume precum: Pinikirxe "Pinikir", Huban, Ninșușinakxe "Ninșușinak" etc. Împreună cu acestea sunt invocate și două zeițe babiloniene: Nink și Așhara. Vestita culegere de descântece numită Șurpu conține câteva corespondențe Între divinități elamite și babiloniene: Iabru este Anuxe "Anu" din Elam; Humaban este Enlilxe "Enlil" etc. 2. Mențiuni despre religia hurrițilortc "2. Mențiuni despre religia hurriților" După

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
În cuneiformă, provenite de la Nuzi, datate În a doua jumătate a mileniului al II-lea Î.Hr. Acestea conțin nume din panteonul hurrit pe care le raportează, În unele cazuri, la zeitățile din panteonul mesopotamian. De exemplu, se pare că zeița Îalaxe "S#ala", cunoscută ca soție a zeului akkadian al fenomenelor atmosferice Adadxe "Adad" (Ișkurxe "Ișkur"), precum și a zeului semit occidental Daganxe "Dagan", ar fi de origine hurrită. Zeița hurrită Naparbixe "Naparbi" era venerată În Assurxe "Assur"; Șaușka, În schimb

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cazuri, la zeitățile din panteonul mesopotamian. De exemplu, se pare că zeița Îalaxe "S#ala", cunoscută ca soție a zeului akkadian al fenomenelor atmosferice Adadxe "Adad" (Ișkurxe "Ișkur"), precum și a zeului semit occidental Daganxe "Dagan", ar fi de origine hurrită. Zeița hurrită Naparbixe "Naparbi" era venerată În Assurxe "Assur"; Șaușka, În schimb, era venerată la Ninive. Iar dacă ne referim la mitul sumerian Ghilgameșxe "Ghilgameș" și ¾uwawaxe " H~uwawa", se pare că monstrul ¾uwawa (cf. subcapitolul 4.9c) este legat de

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și teriomorfe, apar În neoliticul târziu: de la Çatal Hüyük - cca 6500-5500 Î.Hr. - Mellaart, 1970 -, până la limita sudică a câmpiei Konya, și de la Hacilar - cca 5400-4800 Î.Hr. - Mellaart, 1970 - până la lacul Burdur, provin statuete feminine de lut reprezentând nuduri („zeiță mamă”), uneori cu un copil În pântece, Însoțite de feline. Craniile de bou și frescele cu scene de vânătoare de la Çatal Hüyük atestă și existența unui cult al unei divinități masculine, reprezentată În formă de taur. Mormintele princiare de la sfârșitul

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
nu avem posibilitatea de a cunoaște cultul acestor divinități, nici de a da aceste nume statuetelor descoperite sau reprezentărilor divine de pe sigilii. Acestea din urmă prezintă două modele iconografice principale, constituite de un zeu călare pe taur și de o zeiță nudă, uneori Îmbinate. Statuile din plumb cu trei figuri umane unite, descoperite și În cadrul săpăturilor de la Acemhüyük, Alișar, Boghazköy, Cahgar Bazar, atestă, conform unor cercetători (Balkan, 1992), cultul unei triade divine, venerate În Anatolia Înainte de afirmarea populațiilor indo-europene. Nu poate

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Neșa capitala sa) sunt menționate unele divinități: zeul furtuniixe "zeul furtunii", zeul cerului, Tar¿un(t)axe "Tarh~un(t)a"1, protectorul tatălui lui Anitta, Pit¿ana, căruia Anitta Îi consacră cetățile cucerite; ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)", zeiță, personificare a tronului, al cărei nume derivat din hatică Înseamnă „cea pe care se stă”; și, În sfârșit, hitita Șiu(n)aș(um)mi, despre interpretarea căreia, ca apelativ (folosit sau nu ca nume propriu) sau nume propriu, s-a

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
o divinitate masculină a luminii (Neu, 1974, pp. 116 sqq.). Acest ultim zeu, căruia Anitta Îi recuperează statuia ce fusese răpită inițial de un suveran din cetatea nord-anatoliană Zalpa, de la Mareaxe "Marea" Neagră, Îi oferă lui Anitta cetatea Hattușaș prin zeița tronului. Cele trei divinități, care Îl ajută pe Anitta În acțiunile sale și cărora Anitta le construiește temple În capitala sa, sunt expresia unor culturi diverse, cu siguranță absorbite și reelaborate la nivelul instituției politice. Apoi, faptul că Anitta Își

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
la formularea epitetului „Soarele (meu)” pentru a-l indica pe regele hatiților (Archi, 1979, p. 38). La fel ca În textul lui Anitta, În multe ritualuri arhaice legate de regalitate, divinitatea solară și zeul furtuniixe "zeul furtunii" sunt Însoțiți de zeița ¾almașuitt(a)xe "H~almașuitt(a)". Trebuie menționat că, alături de această triadă de divinități principale mai apar, Încă de la Începutul documentării, și alți zei, care Își au originea În tradiția hatică: Telipinuxe "Telipinu", zeițele infernale străvechi Iștuștayaxe "Iștuștaya" și Papayaxe

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]