6,137 matches
-
care anticipa Primăvara de la Praga și se simțea în aer relaxarea ideologică. Atunci a venit un nou redactor-șef la ziar, un om pe care îl remarcasem, îl admirasem, dar despre care nu știam mai nimic, pe nume Dumitru Popescu zis "Dumnezeu". Dumitru Popescu avea o foarte bună pricepere în a face o gazetă, cu toate că în scris nu era la fel de strălucit. Avea experiență, doar fusese multă vreme la "Agerpres", văzuse ziare și reviste străine, și de aceea știa să conducă o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
actuală, în toată lumea. Și mă gândesc acum la critica foiletonistă, critica de revistă, un mediator între un editor și autor pe de o parte, și eventual, cititor, pe de altă parte. O funcție de publicitate implicită. Într-un fel, critica așa-zisă curentă face loc literaturii la ora aceasta și încă nu am găsit calea cea mai adecvată de a ajunge la cititor. Încă se face un fel de critică adresată autorului, după modelul vechi, criticul încă se consideră concurent cu autorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Teichert, cum se poate trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
special viața țărănimii noastre. Lipsită de binefacerile tehnicii și civilizației americane, luptând din greu cu natura, cu trecutul ei plin de incursiuni dușmane, cu ceea ce reprezenta la data când America era abia descoperită, cu spontaneitatea ei, cu lipsa de așa zisă cultură, dar cu bogatul ei tezaur folcloric, grupul de americani m-au ascultat și și-au dat seama că oamenii de la noi și-au creat o viață spirituală și materială, care le-a dat posibilitatea să rămână o țară omogenă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Hays mi se arată o parcelă pe care se cultivă de 20 de ani numai grâu cu bune rezultate. Se experimentează de asemenea diferite soiuri. În Kansas sunt două soiuri recomandate. În vest se seamănă cel mai bun grâu, așa zisul grâu turcesc Kanred de foarte bună calitate. Altă varietate, mai productivă, dar de slabă calitate e varietatea Blackhull. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 100 Ce e dry-farmingul și sistemul Lister Dry-farming. Să rezervăm câteva pagini acestui
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
noi sunt folosiți pentru Încălzit. Aici, pentru hrana vitelor În anii de secetă, sunt recoltați Însă verzi. Și eu am salvat Într-o primăvară secetoasă vitele prin pășunatul ciurlanilor. Față de acestă situație, fermierii de aici au Început să aplice așa zisa metodă dry-farming. Practic, metoda ar consta În obținerea producției de grâu o dată la doi ani, cu apa a doi ani. Deci, un an ogor sterp, necultivat, păstrând umezeala solului. Se obține astfel o recoltă mult mai sigură, mai mare, și
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
americane, În orice stat, Îți dă impresia unei pânze de păianjen. Fiecare șosea este numerotată, oricât de modeste ar fi comunitățile pe care le leagă. Sunt Întâi șosele de mare viteză - Highway - trasate cu roșu, cele mai numeroase; urmează așa zisele șosele pavate - Paved roads - apoi cele Îmbunătățite Improved roads - și la urmă cele de ultimă calitate, dar permanent Întreținute, curățite și numerotate. Kilometrajul e notat pentru cea mai modestă localitate. Cea mai mică curbă e marcată. Trecem prin Hull City
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
tânăr originar din Irlanda, cu averea câștigată, a construit, unul din cele mai mari hoteluri din Texas, În orașul Fort Worth. El a botezat hotelul cu numele satului natal al tatălui său. La inaugurarea hotelului a fost invitată toată lumea așa zisă selectă, cu un lux neîntrecut. Stelele din Hollywood n-au lipsit nici una. N-au lipsit Însă, după inaugurare, criticile și ironiile la adresa miliardarilor. A fost, În schimb, replica interesantă a unor oameni modești, publicată În ziare sub titlul „Miliardarii noștri
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
stat în anchetă cincisprezece ore pentru un interogatoriu transcris în doar patru pagini. Ca urmare directă a faptului că anchetatorii scriau procesele-verbale, limbajul uzitat este unul tipic comunist: documentele abundă în referiri la 'ajutor legionar', 'activitate legionară', 'comandament legionar', 'așa-zisa reeducare'. Toate declarațiile urmează același tipar și urmăresc să conducă anchetatul spre o anumită idee. În aceste condiții, declarațiile deținuților din anchetă trebuie privite cu maximă mefiență, unele fiind adevărate materiale de propagandă comunistă (este cazul declarațiilor lui Aristotel Popescu
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
a fost obligat să își facă demascarea din interior și exterior, și în prezent se găsește și el în aceeași situație cu mine prin faptul că și el a fost un element care a participat în mod activ la așa-zisele demascări. A fost torturat la începutul lui ianuarie 1950 în camera 4-spital de către un 'comitet' din care făceau parte Țurcanu, Roșca, Pușcașu, Popa, Mărtinuș, Bogos, Pătrășcanu, Gherman și alții. Unul dintre cei care sufereau alături de el în cameră își aduce
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
în Băcești, județul Iași. În momentul arestării era student la Drept în Iași. Țurcanu îi face două caracterizări interesante în anchetă: Pușcașu Vasile nu a fost atras în organizația legionară pe baza unor convingeri serioase, că în acțiunea de așa-zisă reeducare a avut o comportare net împotriva legionarilor, că pușcăria îl învățase minte de a mai activa ca legionar. Știa de frica organelor de stat, era un om realist, lipsit de misticismul legionar și trăirea vieții legionare, avea oarecari vicii
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
infirmeria din Gherla, în iunie 1955 a fost transferat la Aiud, apoi la Jilava, pentru a fi martor într-un proces. Profitând de prezența soției și a copilului de 7 ani în sală, a izbucnit: Sînt unul din supraviețuitorii așa-zisei reeducări, sunt unul din cei care au trecut prin camera morții și camera chinezească, dumneavoastră nu știți prin ce chinuri trec deținuții, sunt chinuiți și omorâți. Am scăpat din camera morții, dar acum sunt supus la alte mijloace de exterminare
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Dumneata consideri aceste crime din penitenciarul Gherla întâmplătoare sau ca un rezultat al acțiunii duse aici de legionari? Răspuns: Nu, aceste crime nu le consider întâmplătoare, ci ele sunt rezultatul acțiunii legionare dusă în penitenciarul Gherla în cadrul acțiunei de așa-zisă reeducare, la care am participat și eu. Octavian Voinea Student la Politehnică în București, Octavian Voinea s-a născut la 23 aprilie 1922, în comuna Panciu, fiind fiu de legionar. A fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
măi, nu mă mai chinui și spune-mi care-i secretul purificării prin foc! - Este la fel de simplă ca și celelalte! Folosești o lumânare aprinsă pe care o plimbi de-a lungul canalului stâng, cel care este un canal rece, așa-zisul canal lunar. Prin încălzirea acestui canal, scăpăm de o problemă majoră și tare răspândită la oameni: aceea a letargiei! - O să te rog să-mi arăți practic această metodă. Asta ca să elimin riscul de a deveni un martir în Sahaja Yoga
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
de Securitate. De exemplu, ei interceptaseră toate scrisorile lui private cu diverse doamne din Occident cunoscute de el în timpul doctoratului lui de la Oxford, dar le scăpa‑ seră cam jumătate din numărul oamenilor care veniseră la el cu misiune din așa-zisul grup de la Oxford, care transmiteau informații, scrisori la Europa Liberă. Unul dintre ei, negăsindu-i casa, că și spionii Ăștia erau destul de nepricepuți, erau intelectuali voluntari, în disperare de cauză, l-a întrebat pe milițianul de la ambasada libiană, vecină, care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
A. : Dar Cataramă în ce calitate dădea telefon ? A.M.P. : Era senator. El n-avea dreptul la telefonul cu fir scurt, dar se ducea la un prieten al lui care era șef de comisie și care avea drept la așa-zisul telefon interoperațional, ce se găsea în cabinetul directorului general și în cabinetul meu. V.A. : Da, era de pe vremea CC-ului, al Partidului, tele‑ fonul scurt. A.M.P. : Bun, hai să zicem că era o justificare, siguranța națională, dar nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
circumstanțele internaționale ne-au salvat. Când spun ne-au salvat, vreau să spun că ne-au salvat ca țară. Ce s-a întâmplat ? Cele trei țări de succes din Europa Centrală - Cehoslovacia, Polonia și Ungaria -, care erau aliate în așa-zisul grup de la Visegrád, au cerut, în mod repetat, începând cu 1994, să li se deschidă posi‑ bilitatea de a aplica la Uniunea Europeană. Am vorbit cu negociatorii lor care s-au dus ani de zile la toate summiturile astea europene de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
ani de la Marea Unire”, iar dedesubt un titlu explicit: „Ca pe timpul fostului regim...”, iar în articolul care urmează T. Vasile își clarifică gândurile: „La începutul acestei luni, în ziua de 3 noiembrie, s-au împlinit 85 de ani de la așa zisa Vece Bucovineană, la care câteva mii de ucraineni au cerut unirea Bucovinei cu Ucraina. ... cele câteva mitinguri organizate în perioada destrămării fostului imperiu austriac, la Cernăuți, precum și în alte localități, au căpătat, cu timpul, mai ales în cuvintele vorbitorilor de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
D. Cudlă, secretar de redacție Julius Plumbeanu. În ziarul Tribuna nr.81 din 9 februarie 1930,mai întâi Traian Chelariu, apoi A. Velicu-Adam, Dragoș Vitencu, Sigy Bejan și Nicolae Roșca fac publică poziția lor că „nu fac parte din așa zisa grupare a revistei Munca Intelectuală”. La rubrica Revista revistelor, din același ziar, Neculai Roșca scrie o recenzie despre noul periodic, acuzând agramatisme, inexactități de ordin grafic, declarându-se „profund deprimat” și adăugând că ”ceilalți cititori au întâmpinat nu numai o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încetează să-i mai obsedeze... În urmă cu aproximativ două decenii, mai mulți scriitori, pe atunci foarte tineri și ei, D.R. Popescu, T. Mazilu, N. Velea, Fănuș Neagu, C. Țoiu, Radu Cosașu, Sorin Titel, spărgeau clișeele cu care lucra așa-zisul realism socialist, silind proza noastră scurtă să primească o infuzie salutară de viață concretă, observată la fața locului, fără ochelari, împrumutați. Oamenii adevărați, reacțiile lor imprevizibile, făceau derizorii clasificările maniheiste ca și comportările dictate de niște generalități socio-politice abstracte, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al frontului român antiotoman, în secolele XIV-XV. Un fals susținut prin minciuni și exagerări, dar care cădea bine mai ales în "epoca de aur" a "marelui cîrmaci". În culegerea sa, Patru decenii de agitație și propagandă, Eugen Negrici adună așa-zisa poezie după cîteva tematici ce necesită a fi enumerate: "Profeți, Apostoli" Lenin, Stalin, Gheorghe Gheorghiu-Dej, "Martirii credinței" Glorie soldatului sovietic eliberator, Recunoștință eroilor martiri comuniști, " Omul nou" (Drept credinciosul, Convertitul, Cel ce a înțeles, Izbăvitul, Mîntuitul etc.) Început de viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
esențială drept un fapt divers, exegeții lor, fără diferență (față de situație) și fără deferență (față de o țară captivă), lasă impresia că și totalitarismul comunist a fost un fapt divers". În cadrul aceleiași anchete sînt supuse unui amplu rechizitoriu apelurile la așa-zisele "apolitisme" și "autonomia estetică" practicate de cei interesați abuziv și cu aplomb: ""Apoliticii" noștri sînt mai politici decît "politicienii"; pe cînd aceștia din urmă se străduiesc să contribuie la o rînduială democratică și la o înfiripare a societății civile, primii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
se pretinsese uneori și fusese o citadelă a opoziției "estetice", nu a făcut nimic din 1990 încoace pentru a obține același lucru". O mare spaimă pare a fi, după căderea regimurilor comuniste, deschiderea arhivelor și, implicit, aflarea adevărului despre așa-zișii eroi comuniști (mai toți spioni în slujba Moscovei) idolatrizați de comuniștii și simpatizanții occidentali. Demascarea derutează, ei vor să creadă în visurile lor asupra unui comunism care, în fapt, n-a existat niciodată. Cum remarcă în "Le Monde" (28 dec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
această oră, putem constata că a cam reușit. Aflăm de la trimisul CC al PMR care este rolul realismului socialist: a asigura cea mai deplină respectare a adevărului obiectiv, fapt cu totul diferit de atitudinea obiectivist-burgheză față de realitate, ce cultivă așa-zisa teorie a "adevărului integral". Altfel spus, nu există decît adevărul vehiculat de orwellianul Minister al Adevărului. Tovarășul Miron Constantinescu, în nu prea multe fraze, comunică misiunea partidului și cerințele la care trebuia să se alinieze scriitorul nou: "Partidul educă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
luptă împotriva ideologiei burgheze reacționare, criticul de la "Gazeta literară" (titlu preluat de la sovietica "Literaturnaia Gazeta" și care se va schimba, în a doua parte a deceniului VI din secolul trecut în "România literară") atenționează asupra teoriilor diversioniste despre o așa-zisă pauză în lupta ideologică. Grijuliu cu adevărata libertate de creație, care implică eliberarea de lăcomia editorului burghez, Paul Georgescu crede că arta nu este o marfă, ci o misiune; misiune ce rezultă din înțelegerea necesității istorice de a lupta pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]