49,516 matches
-
comunitățile sărace și cele dezvoltate. De asemenea, prin strategiile și programele naționale prezentate mai sus, au fost introduse în structura sistemului educațional principiile europene atât în ceea ce privește accesul la educație, cât și calitatea învățământului. Rapoartele elaborate de Comisia Europeană privind starea reformelor în sistemul educațional arată în fiecare an că progrese au fost făcute în sensul elaborării unor strategii și al stabilirii unor obiective, însă acestea sunt îngreunate, în principal, de subfinanțarea sistemului și de lipsa resurselor financiare necesare pentru implementarea lor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru susținerea sistemelor social-protective. În felul acesta, cei formând grupa „bogaților” s-au simțit folosiți, și nu parte a societății, motiv în plus pentru a se retrage în sisteme și spații private. Sfârșitul anilor ’70 a fost primul moment de reformă semnificativă în sistemele de protecție socială. Ulterior, acestea au suferit ajustări aproape continue, în sensul restricționării suportului social prin restrângerea condițiilor de eligibilitate la un tip de beneficiu sau altul, reducerea cuantumurilor în cazul celor de tip financiar, impulsionarea dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
100 de milioane de persoane care trăiau cu mai puțin de 2 USD/zi, cifră ce reprezintă triplul valorii de la debutul decadei. Cele mai mari creșteri ale inegalității s-au înregistrat, în general, în țări cu un ritm lent al reformelor. Între cauzele acestui fenomen, anumite rapoarte ale UNICEF (2001), ale Băncii Mondiale (2000), dar și alte surse (Schmögnerová, 2003) au identificat manifestarea unor factori favorizanți cum sunt: intensificarea relației dintre calificarea profesională și nivelul câștigurilor dobândite, urmare a orientării spre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de dezvoltare rurală au depășit suma de șapte miliarde (peste 40%), comparativ cu numai cinci miliarde pentru anul fiscal 2002 (Jellinek, Ebro, 2004). În elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare rurală sunt luați în considerare factori cum ar fi: progresul reformelor, mărimea și rolul economiei rurale, cauzele sărăciei în mediul rural, accesul comunităților la piață și credite. Un alt organism important în promovarea dezvoltării la nivel global este Programul pentru Dezvoltare al Națiunilor Unite (UNDP), care este o rețea de promovare
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a dezvoltării rurale sustenabile (SARD). Principalele obiective sunt asigurarea securității alimentare, în paralel cu managementul rațional al resurselor naturale și protecția mediului. Prioritatea o reprezintă îmbunătățirea potențialului agricol din perspectiva creșterii populației. Instrumentele de implementare a acestor obiective sunt: reformele agrare, îmbunătățirea participării, diversificarea activităților din mediul rural, conservarea pământului și îmbunătățirea managementului agricol. Programul de dezvoltare rurală cuprins în Agenda 21 face referire la revizuirea politicilor agricole și la planificarea și integrarea programelor de dezvoltare din perspectiva agriculturii multifuncționale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Strategy Focuses on Improving Lives of Rural Poor, World Bank, Washington, DC. Mcnamara, Robert S., 1973, The World Bank Group Joint Annual Meetings, Nairobi. Wolfensohn, James D., 2001, The World Bank Group: Rural Development Strategy Regional Consultations. Zaman, Gheorghe, 2003, Reforma instituțională a Uniunii Europene extinse, INCE, Institutul de Economie Națională, Studii și cercetări economice, București. *** 1992, Conferinta Națiunilor Unite privind problematica mediului și a dezvoltării, United Nations Organization. *** 1997, From Vision to Action, World Bank, Washington, DC. *** 1999, Rural Development
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
l’homme, Paris. Diminescu, Dana; Berthomiere, William, 2003, „La saison prochaine a Jerusalem”, în Dana Diminescu (coord.), Visible mais peu nombreux, Editions de la Maison des sciences de l’homme, Paris. Dumitru, Mihail; Diminescu, Dana; Lazea, Valentin, 2004, Dezvoltarea rurală și reforma agriculturii românești, CEROPE. Durand, Jorge; Parrado, Emilio; Massey, Douglas, 1996, „Migradollars and development: A reconsideration of the Mexican case”, International Migration Review, 30 (2). Kearney, Michael, 1986, „From the Invisible Hand to Visible Feet: Anthropological Studies of Migration and Development
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
variantă mai restrânsă. Indicatorii comuni sunt completați de un set specific național (indicatori de nivel terțiar selectați de statele membre). Începând cu 2001 este utilizat, de asemenea, un set de indicatori structurali, cu domeniile: context economic, ocupare, cercetare și inovație, reformă economică, coeziune socială și mediu. Prin comparație, sistemul de indicatori de incluziune este mai relevant pentru dezvoltarea socială, dimensiunea socială fiind acoperită în mică măsură de indicatorii structurali. În România a fost elaborat un sistem național de indicatori de incluziune
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
multe dintre măsurile dezvoltării se referă încă la caracteristici globale ale sistemelor, greu de interpretat din perspectiva consecințelor asupra condițiilor de viață la nivel individual. „Dezvoltarea e produsă prin creștere economică, productivitate, piața liberă, investiții în educație, servicii de sănătate, reformă legislativă, însă este consumată la nivel individual, accentul căzând pe bunăstarea individuală, calitatea vieții și participarea comunitară, aspecte mai greu abordate prin măsuri numerice.” (Blakemore, 2005, p. 432) Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost în ultimele decenii alimentată de proiectele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
PNAinc Tipul Număr % Program 100 48,3 Program permanent care ține de activitatea curentă a instituției 54 26,1 Proiect 35 16,9 Proiect sau program-pilot 9 4,3 Program de interes național 5 2,4 Program sau proiect de reformă 2 1,0 Program regional 1 0,5 Acord internațional 1 0,5 Total 207 100 Dintre toate subobiectivele PNAinc, două subobiective nu sunt vizate de nici un tip de program sau proiect. Acestea sunt: reducerea numărului de locuințe ce oferă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un fost mare tenisman român, care s-a bucurat de o popularitate uriașă în primii ani ai tranziției. Succesul afacerilor sale românești l-au propulsat la nivelul marelui capital, iar popularitatea i-a mai scăzut. Tratată ideologic, corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine”. Experiența românească confirmă însă interpretarea sociologică ce afirmă: „Capitalul străin produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care s-a bucurat de o popularitate uriașă în primii ani ai tranziției. Succesul afacerilor sale românești l-au propulsat la nivelul marelui capital, iar popularitatea i-a mai scăzut. Tratată ideologic, corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine”. Experiența românească confirmă însă interpretarea sociologică ce afirmă: „Capitalul străin produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sale românești l-au propulsat la nivelul marelui capital, iar popularitatea i-a mai scăzut. Tratată ideologic, corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine”. Experiența românească confirmă însă interpretarea sociologică ce afirmă: „Capitalul străin produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară. Între 1990 și primul trimestru al lui 1992, aportul mediu de capital străin în firmele românești
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
corelația „capital străin - reforme economice” este interpretată cauzal „reformele aduc investiții străine”. Experiența românească confirmă însă interpretarea sociologică ce afirmă: „Capitalul străin produce reformele economice”. Primul vârf al investițiilor străine în România a avut loc în 1997, când încă nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară. Între 1990 și primul trimestru al lui 1992, aportul mediu de capital străin în firmele românești era doar de cca 30 000 de dolari (Friedman, et al., 1993). Cum a fost cel al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
W "" 2 și 3 X "" "" X, Y, Z Odată cu prezentarea vor aduce și următoarele acte: Buletin de înscriere dela Biroul Populației; Actele relative la starea civilă (act de naștere-căsătorie); Actul de studii și profesiunea; Acte militare (livret, certificat de dispensă, reformă, etc.); Acte privitoare la averea sa personală și a părinților săi. Cei care nu vor avea viza de prezentare la Cerc după data de 3 Octombrie 1941, vor fi arestați de către organele de control ale Comenduirii și Prefectura de Poliție
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asupra drepturilor și intereselor economice, aflate în mâinile străinilor de rasă și religie". Acest scop a fost realizat în parte până azi". "Statul trebuie să pășească la organizarea unui sistem de conducere și de control unitar, pentru a pregăti viitoarea reformă de reconstrucție a vieții economice; în același timp el este chemat să înlăture primejdia unui marasm economic în producția națională și în exercițiul comerțului, datorit unei desordonate transferări de fonduri comerciale și industriale. De aceea, în locul comisarilor de românizare am
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 8 Infanterie (1941); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la 15.09.1955, a fost învinuit de "crime contra umanității-a împușcat 30 de partizani sovietici". A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 13.10.1955
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Pretor al Diviziei 8 Infanterie (1941); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la 15.09.1955, a fost învinuit de "crime contra umanității-a împușcat 30 de partizani sovietici". A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 13.10.1955. Căpitan (din 01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
între pregătirea de specialitate, psihopedagogică și de practică școlară și sfîrșind cu instituții de genul seminariilor pedagogice, care adăugau dimensiunile psihopedagogică și de practică școlară unei pregătiri „de specialitate” inițiale. 1.Am prezentat această instituție în capitolul „Formarea profesorilor și reforma educației - o istorie mai veche decît veacul” (Antonesei, 2005, pp. 108-134). Toate investigațiile prezentate succint pînă acum ne-au oferit o imagine destul de clară a structurii „obiective” a proceselor de formare și perfecționare ale cadrelor didactice. Ne interesa însă și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și a învățămîntului, istoria legislației educa ționale, biografii istorice ale unor mari personalități care au influențat reflecția și practica educațională, devenirea istorică a unor concepte pedagogice fundamentale (de exemplu, finalități, curriculum, evaluare etc.), abordarea istorică a unor instituții educaționale, istoria reformelor educaționale, critici ale unor evoluții actuale ale sistemelor educaționale prin prismă istorică, istoria comparată a educației în spațiul internațional, istoria problemelor contemporane ale educației. Fiecare dintre aceste direcții de valorificare a metodei istorice presupune demersuri elaborate și surse de documentare
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
istorică este, în general, utilizată de cercetători experimentați, care au la dispoziție resursele necesare unui asemenea demers. Sugestii de teme: „Rolul și locul lui J. Dewey în istoria gîndirii pedagogice”; „Schimbări ale legislației educaționale în România secolului XX”; „Ideologii ale reformei educaționale în România”; „Feminismul și impactul său asupra spațiului educațional”; „Imaginea instituției educaționale în mass-media începutului de secol XXI”. 3.4. Metode descriptive 3.4.1. Metode centrate pe analiza conduitei: observația, studiul de caz Observația este o metodă de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cazuri în care sînt implicați minoritari de orice fel, face cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale este complexă). -Validitatea și fidelitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de o comunitate mai largă de persoane, în timp ce interviurile despre probleme actuale colectează informații despre evenimente prezente în sfera socială, economică, educațională și politică. Istoriile orale despre fapte reale încearcă să surprindă aspecte importante ale unor evenimente deja consumate (o reformă educațională, înființarea unor instituții educaționale reprezentative) sau date despre comunități, grupuri de persoane care au influențat o serie de evenimente. Interviurile care vizează colectarea de istorii orale sînt adresate persoanelor direct implicate în evenimentele care îl interesează pe cercetător. Interviurile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
favorizate pentru România: runda a III-a rundă pierdută / 309 Administrația și Moscova / 312 Bucureștiul între Moscova și Washington / 315 Congresul și Moscova / 318 Capitolul XII. Corelații greșite: Amendamentul Jackson-Vanik / 321 Politica externă multilaterală a României / 321 Proiectul legii de reformă comercială din 1973 / 324 Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 329 Amendamentul Jackson / 332 Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington / 335 Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legii de reformă comercială din 1973 / 324 Clauza națiunii celei mai favorizate pentru România / 329 Amendamentul Jackson / 332 Ceaușescu în așteptarea unei invitații la Washington / 335 Congresul, comerțul și Războiul din Yom Kippur / 336 Ceaușescu vizitează Washingtonul / 339 Proiectul Legii reformei comerciale, de la Camera Reprezentanților la Senat / 343 Washington și București, 1974 / 347 Președintele Ford și proiectul Legii reformei comerciale / 352 Capitolul XIII. Un acord comercial româno-american și Clauza națiunii celei mai favorizate / 358 Negocierea acordului comercial / 358 Congresul și acordul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]