KorAP: Find »[drukola/base=moral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...1932 1933 1934 ...1961 >

49,017 matches

Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255

decât a ideilor. Persoanele cu această palmă sunt deficitare în ceea ce privește perseverența, spiritul de prevedere, de ordine și decență. O palmă relativ mare, cu degete netede, degetul mare moale, cu falange conice, semnifică o persoană dominată de plăceri, cu o frână morală slabă, spirit incapabil de a se elibera de supremația simțurilor. Persoanele cu această palmă îmbrățișează cu ușurință credința, deoarece sunt scutite de reținere, fără să fie împiedicate de la simțire; arată OAMENI TOLERANȚI ȘI PRIETONOȘI. Amprentele palmei în timp, oferă o

CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
încâlcită, linia solară arată răutate; LINIA LUI MERCUR linia lui Mercur 6 pleacă de la degetul mic, paralel cu palma, indică starea sănătății; LINIA LUI MARTE este rară; se găsește la baza de sus a policelui (putere de a rezista, principii morale solide, prag înalt de sensibilitate la durere); LINIA NOROCULUI, DESTINULUI linia norocului 7 se termină la degetul mijlociu și începe la încheietură (semnul destinului, dacă este pronunțat la plecare, noroc în tinerețe, dacă este pronunțat la sosire, noroc la bătrânețe

CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
persoană prosperă); dacă degetul mijlociu e mai lung (cu atât mai bine); dacă degetul mijlociu este foarte lung (un grad ridicat de responsabilitate). Degetul lui Apolo: inelarul, degetul lui Apolo (calități și defecte ale zeului Apolo, talente, ridicare socială și morală). Inelarul trebuie să fie mai scurt decât cele două degete menționate mai sus. Altfel, e vorba de o persoană orgolioasă, dacă inelarul este deformat (persoană vicioasă); dacă inelarul este prea mare (persoană extravagantă): Îngerii norilor îmi coborau pe șira spinării

CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
Nodul plasat la prima falangă indică aptitudine filozofică. Degetele ASCUȚITE anunță sentimente poetice, imaginație, entuziasm, plăcere pentru ordine, exactitate. Degetele PĂTRATE indică persoana pasionată pentru ordine, metodă, pentru ca totul să fie făcut repede, minuțios. Degetul SPATULAT indică atașament pentru activități morale, independență, plăcere pentru sporturi, aptitudini pentru invenții. Adesea sunt obsedați de idei negre. Degetele au forme în funcție de vârfurile degetelor: pătrate = gândire metodică, creativitate scăzută; ascuțite = fragilitate, sensibilitate (proprie artiștilor); conice = persoane flexibile, diplomate; în formă de spatulă = energie, inventivitate, persoane

CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
excese); dacă numărul de linii ce brăzdează muntele lui Venus sunt dese (rafinament sexual). MUNTELE LUI MARTE SUPERIOR muntele lui Marte superior (e plasat deasupra muntelui Lunii): dacă muntele lui Marte superior este bine dezvoltat (putere de a rezista, principii morale solide, prag înalt de sensibilitate la durere); MUNTELE MARTE, INFERIOR muntele Marte inferior (e plasat deasupra muntelui lui Venus), dezvoltă indicii cu privire la curajul fizic: dacă muntele lui Marte inferior este bine dezvoltat (curaj, luptător); MUNTELE LUI NEPTUN muntele lui Neptun

CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
Venus arată o personalitate cu șarm și infidelă; pe muntele lui Jupiter, arată perseverență; pe al lui Saturn, arată fatalitate; pe muntele lui Mercur, o carieră de negustor; pe muntele lui Marte, o configurație militară. O insulă reprezintă o cădere morală; adulter, pe muntele lui Venus; pe muntele Lunii, arată presentimente. Punctele albicioase și găurile sunt de rău augur; linii pe muntele lui Venus indică boli; pe muntele lui Jupiter, riscuri în serviciu, orgoliu; pe muntele lui Saturn, indică dificultăți în

CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

intervențiile Magisteriului în aria mijloacelor de comunicare nu au fost plănuite, ci au ținut mai degrabă de conjunctură; ele erau legate mai ales de felul în care se țineau predicile și de publicarea și răspândirea cărților cu teme religioase și morale. Dezvoltarea substanțială a mijloacelor media în secolele al XIX-lea și al XX-lea a determinat Magisteriul Pontifical să le acorde o mai mare atenție 104. I.2.1. Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X Documentele menționate anterior au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prindă contur prin aplicarea planurilor pastorale pentru realizarea comunicării sociale 150. Inter mirifica era un document ce aborda tema referitoare la mass-media. El viza mijloacele de comunicare și principiile care trebuiau respectate: "utilizarea mijloacelor de comunicare să se conformeze ordinii morale 151, iar membrii Bisericii să folosească aceste mijloace în serviciul apostolatului"152. Aceste două norme sintetizau concepțiile exprimate încă de la începutul secolului al XX-lea, care au enunțat nevoia de apostolat prin toate mijloacele și pe cea de obligativitate a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce privea comunicarea se referea la faptul că mass-media trebuia să respecte legea morală, să se formeze specialiști și să se realizeze un apostolat prin presă și prin toate mijloacele de comunicare, să se organizeze oficii naționale (aflate sub supravegherea unei comisii episcopale) și asociații internaționale (înființate doar cu acordul Sfântului Scaun și care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de comunicare socială pentru evanghelizare; de aceea acționa în toate modurile permise pentru folosirea lor corectă de către instituțiile publice și private 162. Grație influenței pe care acestea o au asupra moravurilor, mentalității, formării opiniei publice și a conștiinței civice și morale a cetățenilor, Biserica a fost și este încă foarte interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale conform unor criterii sigure și oneste ale

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
interesată de mijloacele de comunicare socială 163. Importanța lor constă în faptul de a-i ajuta pe credincioși să evalueze faptele și ideile actuale conform unor criterii sigure și oneste ale conștiinței personale, educată și susținută de un autentic magisteriu moral, civil și religios. Ele aveau rolul de a concilia în felul acesta libertatea de gândire și de alegere cu exigențele adevărului și corectitudinii 164. Dintre toate mijloacele de comunicare, Biserica a acordat o importanță majoră tiparului în speță presei scrise

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dar a fost reluată mai târziu, în 1891, din inițiativa iezuitului Francisco de P. Garzón, care i-a dat o orientare socială ce îi viza în principal pe muncitori. Între 1892 și 1908 s-au publicat opuscule lunare cu teme morale și religioase, adunate într-o bibliotecă populară. Câteva dintre titluri erau: Las libertades de perdición, Las relaciones entre la Iglesia y el estado, La Iglesia y la civilización180. Începând cu 1894 a fost publicat săptămânalul La Lectura Dominical. Inițiative asemănătoare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rolul social al femeii, actualitatea, dogma catolică, dezbaterile moral-religioase "pentru doamnele din toată lumea", femeile exemplare ale societății; mai conținea rubrica Movimento Femminile Cristiano, rezumatul presei italiene și străine, economie domestică și igienă, rubrica de artă, probleme de educație și conduită morală a familiei 229. În 1915, Papa Benedict XV a fondat Opera Nazionale della Buona Stampa (Roma), care a început să publice lunar Lettere aperte. Acest ziar a avut două inițiative importante: în 1919 un concurs de articole despre Ziua Papei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest domeniu au fost punctuale, limitându-se, de exemplu, la a semnala abaterile anumitor publicații de la normele morale, așa cum se proceda și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale erau legate de probleme morale sau doctrinare întâlnite

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicații de la normele morale, așa cum se proceda și față de alte domenii importante, precum medicina sau politica. Și în aceste medii existau asociații catolice, însă Magisteriul nu făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale erau legate de probleme morale sau doctrinare întâlnite în articolele de presă. În întrunirile episcopale, s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, dar dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
făcea o analiză amplă a profesiei în sine; atenționările sale erau legate de probleme morale sau doctrinare întâlnite în articolele de presă. În întrunirile episcopale, s-au stabilit norme de conduită pentru ziariștii și scriitorii catolici, dar dintr-o perspectivă morală 252. În secolul al XX-lea, importanța mijloacelor media a devenit tot mai evidentă, motiv pentru care imixtiunile pontificale s-au înmulțit, ajungându-se la întocmirea unor documente precum enciclicele Vigilante cura și Miranda prorsus sau decretul Inter mirifica, dezvoltat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fost și cazul României). Ofensiva diplomatică a Sfântului Scaun în perioada interbelică a fost fără precedent în istorie. Papalitatea a reușit să se adapteze rapid la noua situație politico-teritorială de după război și să-și apere poziția în lume. Creșterea prestigiului moral și politic al Vaticanului s-a datorat, în mare măsură, politicii conservatoare promovate de Papa Pius XI, strategie prin care Biserica Catolică și-a asigurat deplina libertate de manifestare, atât în lumea catolică cât și în spațiul ortodox și protestant

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
știință, politică, educație). Titlurile editorialelor arătau în mod direct raportarea la problemele cotidiene ale societății românești: Să nu ucizi asasinarea lui I.G. Duca, primul ministru 397, Patriotism și creștinism 398, 24 ianuarie comemorarea unirii ne trebuie un ideal 399, Educația morală în școală 400. Din cuprinsul ziarului putem remarca faptul că existau unele rubrici constante, care apăreau număr de număr, precum: Literatură-Artă Știință Recenzii, Știri de tot felul și de pretutindeni etc. Erau și articole care apăreau în mai multe numere

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și cele mai diverse și abordau o tematică foarte variată: Cristos soluția chestiunii deosebirilor de clasă și de rasă, Falsificarea istoriei prin ridicarea de statui, Cum se contribuie la distrugerea socială, Catehismul diavolului societatea celor fără de Dumnezeu din Moscova, Educația morală în școlă, Iadul roșu în Rusia, Popoare în agonie etc. Maniera profesionistă în care au fost scrise articolele, sursele folosite și tematica vastă abordată au făcut ca Farul nou să fie o publicație catolică importantă din România. În contextul instaurării

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
seminarului "Sf. Duh" din București 543. În 1929 a fost numit rector al Academiei Teologice a Arhiepiscopiei din București. A aprofundat programul de formare umană și spirituală a seminariștilor, integrându-l cu dimensiunea științifică și teologică. Pe lângă cursurile de teologie morală, drept canonic și ascetică specială, A. Durcovici a predat și cursuri de filosofie scolastică 544. Din 1925 și până în 1947545 a ținut prelegeri de logică, cosmologie, psihologie, critică, metafizică și etică. O altă activitate cu un pronunțat caracter formator și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni. Un articol din mai 1915 oferea informații despre modul cum s-a lucrat în tipografie despre efortul depus ca cititorii să primească lunar revista. Numărul colaboratorilor a crescut constant de la an la an. Dacă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
datorită faptului că încă de la înființare Lumina creștinului a fost "Organ al Apostolatului Rugăciunii", așa cum a afirmat întemeietorul ei, Anton Gabor în primul număr al acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acestei publicații. O temă tratată pe parcursul anului 1924 și care s-a încadrat între învățăturile morale publicate în revistă a fost "Curăția". În articolele respective, cititorii erau încurajați, prin multiple pilde, prezentate la finalul fiecărui material, să ducă o viață morală cât mai frumoasă și, în primul rând, cât mai "curată". S-a considerat "Curăția" un rod al convingerii de sine, ca izvor al trăirii sufletești și al unei glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
glorii deosebite în rai593. Materialul "Curăția, izvorul trăirii sufletești''594, a prezentat viziunea Bisericii asupra "Curăției". A fost structurat în trei părți; în prima, s-a enunțat pericolul păcatului necurăției, apoi s-a prezentat "abordarea" corectă, creștinească, a acestei probleme morale ("și totuși înfrânarea este semnul și izvorul trăirii creștinești"); argumentul era lupta pe care trebuie să o poarte creștinul pentru a birui "trupul său, lumea și iadul". A treia parte a articolului oferea un exemplu din natură, în sprijinul statorniciei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Articolele făceau referire la familia Sfântă (Iosif, Iisus și Maria), care trebuia să constituie un exemplu pentru orice familie creștină. Erau expuse apoi valorile acesteia, precum: ascultarea, rugăciunea, munca, răbdarea, supunerea în fața voinței lui Dumnezeu și iubirea. O altă problemă morală abordată în paginele revistei a fost "cumpătarea și echilibrul în toate". Articolul " Toate cu măsură"600 făcea referire la ce se întâmpla mai ales la sate iarna, în perioada dintre Bobotează și Postul Mare, când gospodarii stăteau mai mult pe lângă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]