50,001 matches
-
de a revela iubirea pe care o simți într-o singură imagine. Istoria se îneacă la mal Parisul trăiește sub vraja marelui Nord de cîțiva ani, de cînd s-a lăsat pradă unei noi mode literare și a primit cu brațele deschise literaturile scandinave, ilustrînd îndeosebi subgenuri ca romanul polițist, "negru", sau thriller-ul de o factură specială, în care ritmul lent, sumbru, melancolic se combină cu un umor decalat, pișcător și cu o autoironie remarcabilă. Totul înscris în magia povestirii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
N-am mîncat niciodată altceva decît rahat. În armată, cel puțin mănînc bine din cînd în cînd. Patrula se îndepărtează. Spunem: Da-i drumul, Tată. Avem douăzeci de minute pînă la sosirea patrulei următoare. Tata ia cele două scînduri sub braț, înaintează, sprijină una din scînduri de barieră, se cațără. Ne întindem pe burtă în spatele copacului înalt, ne astupăm urechile cu mîinile, deschidem gura. Are loc o explozie. Alergăm la sîrma ghimpată cu celelalte două scînduri și cu sacul de pînză
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și retractez cu toată inima. Nu cer mai bine, fiți siguri, decât ca dumneavoastră să fi găsit într-adevăr, înafară de noi, o ființă binefăcătoare și inepuizabilă, numindu-se stat, care să aibă pâine pentru toate gurile, muncă pentru toate brațele, capitaluri pentru toate întreprinderile, credite pentru toate proiectele, untdelemn pentru toate plăgile, balsam pentru toate suferințele, sfaturi pentru toate perplexitățile, soluții pentru toate îndoielile, adevăruri pentru toate inteligențele, distracții pentru toate plictiselile, lapte pentru copii, vin pentru bătrâni, care să
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
vedeți că a arunca astfel o sută de mii de lucrători pe piață înseamnă a arunca, în același timp, cele o sută de milioane de franci destinate să plătească munca lor; că, prin urmare, aceeași măsură care crește oferta de brațe de muncă crește de asemenea și cererea; de unde urmează că scăderea de salarii despre care vorbiți dumneavoastră este iluzorie. Nu vedeți că și înainte, și după demobilizare există în țară o sută de milioane de franci corespunzând unui număr de
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din pierdere, adăugând-o celei pe care trebuie să o suporte compatrioții lor. Există un articol în Constituție care afirmă: Societatea favorizează și încurajează dezvoltarea muncii... prin crearea de către stat, departamente și comune a unor lucrări publice capabile să angajeze brațele neocupate. Ca o măsură temporară, la vreme de criză, într-o iarnă dură, această intervenție a contribuabilului poate avea efecte bune. Ea acționează în același sens ca și asigurările. Ea nu adaugă nimic nici muncii nici salariului, dar ia din
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ale acestei economisiri. Căci, ca urmare a invenției sale, Jacques Bonhomme nu mai cheltuie decât un franc cu forța de muncă, îi rămâne un franc pentru urmărirea unei alte satisfacții. Deci dacă există în lume un lucrător care își oferă brațele neocupate, există de asemenea în lume un capitalist care își oferă francul său neocupat. Aceste două elemente se întâlnesc și se combină. Și este clar ca lumina zilei că între oferta și cererea de forță de muncă, între oferta și
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în planul acestui opuscul de a rezolva toate aceste obiecții. Singurul său scop este de a combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și foarte răspândită. Am vrut să dovedesc că o nouă mașinărie nu face disponibil un anumit număr de brațe decât făcând, în mod necesar, disponibilă și remunerația care le salarizează. Aceste brațe și această remunerație se combină pentru a produce ceea ce era imposibil de produs înainte de invenție; de unde urmează că aceasta are ca rezultat definitiv o creștere a satisfacției
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
este de a combate o prejudecată vulgară, foarte periculoasă și foarte răspândită. Am vrut să dovedesc că o nouă mașinărie nu face disponibil un anumit număr de brațe decât făcând, în mod necesar, disponibilă și remunerația care le salarizează. Aceste brațe și această remunerație se combină pentru a produce ceea ce era imposibil de produs înainte de invenție; de unde urmează că aceasta are ca rezultat definitiv o creștere a satisfacției la o muncă egală. Cine culege acest excedent de satisfacții? Cine? În primul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în aceasta este recompensa geniului și îndrăznelii sale. În acest caz, așa cum tocmai am văzut, el realizează o economisire la capitolul cheltuieli de producție, care, în orice manieră va fi cheltuită (și ea este întotdeauna cheltuită), ocupă exact tot atâtea brațe câte a înlocuit mașina. Dar curând concurența îl va forța să scadă prețul său de vânzare pe măsura acestei economisiri însăși. Și atunci nu inventatorul este cel care culege beneficiile inveției; cumpărătorul produsului, consumatorul, publicul, inclusiv lucrătorii, într-un cuvânt
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce se vede, portul săpat în Barbaria este ceea ce se vede, munca creată în Barbaria este ceea ce se vede, câteva brațe mai puțin în Franța reprezintă ceea ce se vede; o mișcare mare de mărfuri în Marsilia este de asemenea ceea ce se vede. Dar există un alt lucru care nu se vede. Cele cincizeci de milioane nu mai pot fi cheltuite, cum
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atenția cititorului. Într-o țară ca Statele Unite, unde dreptul de Proprietate este plasat deasupra Legii, unde forța opiniei publice nu are ca misiune decât a impune respectul față de acest drept natural, fiecare își poate consacra cu toată încrederea capitalul și brațele sale producției. Nu trebuie să se teamă că planurile sale vor fi dintr-o clipă într-alta bulversate de puterea legislativă. Dar când, dimpotrivă, declarând ca principiu că nu munca, ci Legea este fundamentul Proprietății și se admite ca toți
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a întrebat pe ce cale mergem. Capitalurile s-au înspăimântat, creditele au fugit, munca a fost suspendată, fierăstrăul și ciocanul s-au oprit la mijlocul operei lor, ca și cum un curent electric funest și universal ar fi paralizat dintr-o dată inteligențele și brațele. Și de ce? Pentru că principiul proprietății, deja compromis, în esență, de către regimul protecționist, a resimțit noi zguduiri, consecințe ale celei dintâi; pentru că intervenția Legii în materie de industrie, și ca mijloc de a pondera valorile și de a echilibra avuțiile, intervenție
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Sunt un meșteșugar, tâmplar, de pildă. Am un mic atelier, unelte, câteva materiale. Toate acestea îmi aparțin incontestabil mie, căci eu am făcut aceste lucruri sau, ceea ce înseamnă același lucru, le-am cumpărat și le-am plătit. În plus, am brațe viguroase, un pic de inteligență și multă bunăvoință. Cu aceste fonduri trebuie să câștig cele necesare nevoilor mele și ale familiei mele. Remarcați că nu aș putea produce în mod direct nimic din ceea ce îmi este necesar, nici fier, nici
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
unor oameni numiți funcționari, deoarece le cerem funcția specială de a garanta munca noastră și roadele ei împotriva oricărei atingeri, fie că vine dinăuntru, fie că vine din afară. Lucrurile aranjate astfel, mă grăbesc să îmi pun în activitate inteligența, brațele, fierăstrăul și rindeaua. Firește, am întotdeauna ochii fixați asupra lucrurilor care sunt necesare existenței mele. Acestea sunt lucrurile pe care trebuie să le produc în mod indirect, creând valoare cu munca și uneltele mele. Problema mea este cum să le
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care se cer cunoscute la perfecție. Alegerea procedeului respectiv depinde de posesorul mingii; judecând rapid faza de joc, el alege procedeul de pasare cel mai potrivit cu situația respectivă. Având în vedere diferențele care există în aspectul mișcării si al acțiunii brațului aruncător, am sistematizat procedeele de pasare în următoarele grupe: - prin zvârlire; - prin împingere; - prin lansare; - prin preluare din zbor. Vom prezenta câteva cerințe ce trebuie respectate în efectuarea paselor: - traiectoria impusă de situația de joc trebuie fie în raport cu poziția adversarului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
care poate utiliza ambele mâini. Jucătorul nu trebuie să scape mingea în apă. De însușirea corectă a tehnicii prinderii mingii depinde și aceea a aruncărilor. În cazul când mingea nu poate fi prinsă din aer, în momentul atingerii se îndoaie brațul energic, lăsând-o să cadă pe apă, în dreptul jucătorului; apoi se reia în vederea unei noi acțiuni. Siguranța în prindere se dobândește prin antrenamente sistematice, în care se va exersa prinderea în condițiile luptei cu adversarul. Factorii favorizanți ai prinderii într-
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
conducerea mingii se înțelege deplasarea în teren a unui jucător cu mingea, lucru realizabil practic prin mai multe procedee: a) Așezarea mingii pe apă în fața capului: înotând craul jucătorul având umerii și capul mult ridicați, privirea ce controlează suprafața apei, brațele efectuând mișcări mai scurte, în ritm accelerat, în așa fel încât să nu împingă mingea dintr-o parte în alta sau să o scape de sub control. Ca o variantă a acestui procedeu întâlnim, destul de rar, conducerea mingii în timpul înotului craul
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
împingă mingea dintr-o parte în alta sau să o scape de sub control. Ca o variantă a acestui procedeu întâlnim, destul de rar, conducerea mingii în timpul înotului craul prin împingerea cu palma în direcția de deplasare, alternativ, după fiecare coborâre a brațului în apă. Acest procedeu este lent si nu asigură protejarea mingii. b) Conducerea în palmă este un alt procedeu, folosit numai pe distanțe scurte. Corpul se găsește în poziție verticală, cu trunchiul ridicat din apă, iar mingea se ține în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
asigură protejarea mingii. b) Conducerea în palmă este un alt procedeu, folosit numai pe distanțe scurte. Corpul se găsește în poziție verticală, cu trunchiul ridicat din apă, iar mingea se ține în palmă deasupra apei, înaintându-se prin vâslire cu ajutorul brațului liber și prin mișcarea de forfecare a picioarelor (asemănător exercițiilor de călcare a apei). Acest procedeu este folosit în mod obișnuit în zona porții, în vederea aruncării. 3.3.4.6 Aruncarea la poartă Finalizarea eforturile ofensive ale echipei se concretizează
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
la poartă Finalizarea eforturile ofensive ale echipei se concretizează prin aruncarea la poartă. Ea reprezintă o acțiune individuală de finețe și îndemânare, de cea mai mare răspundere. Procedeele de aruncare la poartă au multe trăsături comune mai ales în ceea ce privește acțiunea brațului în momentul aruncării. Sub aspectul mișcării și acțiunii brațului aruncător, aruncarea la poartă poate fi realizată prin următoarele procedee: - zvârlite; - lansate; - prin împingere; - din zbor. Indiferent de procedeu, aruncarea la poartă poate fi executată de pe loc sau din înot, în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
prin aruncarea la poartă. Ea reprezintă o acțiune individuală de finețe și îndemânare, de cea mai mare răspundere. Procedeele de aruncare la poartă au multe trăsături comune mai ales în ceea ce privește acțiunea brațului în momentul aruncării. Sub aspectul mișcării și acțiunii brațului aruncător, aruncarea la poartă poate fi realizată prin următoarele procedee: - zvârlite; - lansate; - prin împingere; - din zbor. Indiferent de procedeu, aruncarea la poartă poate fi executată de pe loc sau din înot, în mișcare. Tehnici de aruncare la poartă: - aruncarea prin zvârlire
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
la care aceasta a fost dusă înapoi și până în dreptul umărului 2. faza de impulsionare, în care se împinge minge; din dreptul umărului până în clipa pierderii contactului cu ea. În funcție de poziția mingii la începerea aruncării și de poziția și acțiunea brațului oare susține mingea, aruncarea zvârlită poate fi: - de deasupra umărului; - lateral pe lângă umăr; - cu evitare, de deasupra capului, - aruncarea prin lansare este un procedeu mai puțin utilizat. Prin el jucătorul caută să evite blocajul adversarului sau să surprindă portarul, grăbind
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
are posibilitatea să se plaseze în unghiul bun și pe traiectoria mingii; — relația în care se găsește jucătorul față de apărător; marcajul determină în mare măsura alegerea procedeului. Când atacantul care înoată este marcat strâns și adversarul se găsește pe partea brațului de aruncare, nu poate alege decât procedeele prin surprindere, cum ar fi voleibolările, șurubul înainte, „un-doi-ul" etc. Dacă brațul de aruncare este liber se poate trage prin zvârlire de la umăr, prin lansarea din lateral etc. 2. Precizia cu care se
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
apărător; marcajul determină în mare măsura alegerea procedeului. Când atacantul care înoată este marcat strâns și adversarul se găsește pe partea brațului de aruncare, nu poate alege decât procedeele prin surprindere, cum ar fi voleibolările, șurubul înainte, „un-doi-ul" etc. Dacă brațul de aruncare este liber se poate trage prin zvârlire de la umăr, prin lansarea din lateral etc. 2. Precizia cu care se efectuează aruncarea. Înainte de a trage la poartă jucătorului i se cere să calculeze rapid și să observe plasamentul portarului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
a marcajului advers. Din această cauză multe aruncări la poartă nu-și ating ținta. Pentru realizarea unui echilibru mai bun în timpul aruncării, jucătorii se bazează pe sprijinul ș i forța de susținere a . picioarelor, precum ș i pe sprijinul celuilalt braț. 5. Factorii psihologici (concentrarea, atenția și rela xarea). In timpul acțiunii de aruncare la poartă, jucătorul se va concentra si va executa lovitura cu simț de răspundere. In timpul execuției aruncării se va evita încordarea, adoptarea unei atitudini rigide, în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]