49,017 matches
-
a compensa ceea ce nu există. În cazul în care unele caracteristici de personalitate sunt incompatibile cu profesia didactică, autorul recomandă întocmirea unei liste cu calitățile profesiei și selectarea prin testare a unora, evitându-se astfel situațiile de inadaptare profesională; * competența morală presupune ca profesorii să fie infuzați de valorile ce alcătuiesc idealul educativ în toate comportamentele lor public - educative. Profesia didactică, mai mult decât oricare altele cere ca practicantul să joace mereu același rol, cu care să se identifice pe toată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
competența profesională presupune ca profesorul să posede o cultură de specialitate, dar și competența interumană, care să-i permită să lucreze cu clasa de elevi și să coopereze cu ceilalți profesori, capacitatea de a fi un bun manager și competența morală; * capacitatea de a întreține raporturi satisfăcătoare cu eșaloanele ierarhiei superioare: directori, inspectori. Profesorii sunt supuși controalelor permanente, sunt evaluați periodic, iar avansarea nu este posibilă decât în urma unei probe practice susținute în fața unei comisii. Criteriile de evaluare sunt, în egală
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în adolescență, nivelul și ritmul dezvoltării acesteia sunt asincrone și diferite de la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din 1980, I. Dumitrescu prezintă motivele care au o frecvență mai ridicată și se concretizează în atitudini si conduite specifice la adolescenții elevi: motivația atitudinii față de învățare, fată de muncă și orientarea profesională, motivele unor atitudini și aspecte ale conduitei morale. * Motivația atitudinii față de învățătură. Cercetările pe plan mondial au stabilit că există trei mari categorii de motivații în rândul tinerilor care învață: motive cu aspect temporal - se referă atât la aspectul actual componentele situației prezente, cât și la cadrul nemijlocit
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau de meseria pe care o vor urma (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 330). Concluzia care rezultă este că adolescenții au o motivație crescută față de munca intelectuală, dar nu au întotdeauna o percepție realistă asupra propriei cariere profesionale. * Fapt moral și motivație. Dezvoltarea intelectuală nu este o garanție pentru dezvoltarea din punct de vedere moral, dar aceasta din urmă nu se poate realiza în absența primeia. Fiecare societate are propria definiție a binelui și a răului, a ceea ce este acceptat
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Concluzia care rezultă este că adolescenții au o motivație crescută față de munca intelectuală, dar nu au întotdeauna o percepție realistă asupra propriei cariere profesionale. * Fapt moral și motivație. Dezvoltarea intelectuală nu este o garanție pentru dezvoltarea din punct de vedere moral, dar aceasta din urmă nu se poate realiza în absența primeia. Fiecare societate are propria definiție a binelui și a răului, a ceea ce este acceptat și ce nu. Rezultatele cercetărilor efectuate în perioada 1970 - 1972 și publicate de către autorul român
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
are propria definiție a binelui și a răului, a ceea ce este acceptat și ce nu. Rezultatele cercetărilor efectuate în perioada 1970 - 1972 și publicate de către autorul român I. Dumitrescu au arătat că: 59 1. la adolescenți componenta intelectuală a conștiinței morale este unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acceptat și ce nu. Rezultatele cercetărilor efectuate în perioada 1970 - 1972 și publicate de către autorul român I. Dumitrescu au arătat că: 59 1. la adolescenți componenta intelectuală a conștiinței morale este unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a conștiinței morale este unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unul din factorii care condiționează conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
conduita, dar, alături de conduita morală și împreună cu ea acționează negativ și lipsa convingerilor, sub două forme: neînțelegerea semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
semnificației sociale a faptei și a necesității cerinței; 2. slaba dezvoltare a unei concepții morale, neînțelegerea unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unității cerințelor morale în formarea unui profil moral, ceea ce constituie o altă cauză a lipsei de concordanță dintre conștiință și conduită. În ceea ce privește motivele faptelor morale săvârșite de adolescenți, acestea au fost ierarhizate astfel: 1. Este frumos să faci o faptă morală; 2. Dă satisfacții personale; 3. Dă satisfacție profesorilor; 4. Este o datorie socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
socială; 5. Altfel voi suporta consecințe negative; 6. Este o formă de afirmare a personalității; 7. Este o tradiție în scoală, în familie. Concluzia care rezultă este că tendința de afirmare a personalității se manifestă chiar și în motivarea faptelor morale. II. 8 Dificultatea activității educative cu adolescenții Într-o lucrare publicată în 1975, I. Dumitrescu și N. Andrei prezintă câteva repere, originale, am putea spune, privind orientarea activității educative cu adolescenții. Recunoscând complexitatea transformărilor care au loc în această etapă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
setea crescută a adolescenților de responsabilități și de autonomie, pe de o parte, să i ajute să exercite aceste responsabilități și autonomia, pe de altă parte și sprijinindu-i tot timpul să depășească dificultățile, mai ales pe cele de ordin moral. Rezumând, putem spune că baza procesului de dezvoltare în adolescență o constituie schimbările permanente pe care le suferă indivizii. Când aceste schimbări, de ordin biologic, psihologic, sociocultural acționează simultan, crește riscul apariției unor probleme de dezvoltare. În această etapă de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
din interiorizarea regulilor și valorilor care urmează unui proces de negociere personală cu diferite sisteme normative de interdependență și constrângere socială“ (R. Doron, F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile de conduită și de evaluare morală sunt impuse de celălalt și îi sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
F. Parot, 1999, p. 105). Psihologia genetică a folosit această noțiune în studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile de conduită și de evaluare morală sunt impuse de celălalt și îi sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice ale adultului) la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii recunoscuți prin particularitatea lor proprie, dar egali sub
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
studiul voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile de conduită și de evaluare morală sunt impuse de celălalt și îi sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice ale adultului) la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii recunoscuți prin particularitatea lor proprie, dar egali sub raport formal. În perspectiva unei analize psihodinamice, continuă autorii citați anterior, cucerirea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
p. 55). Din perspectivă pedagogică, autonomia este definită ca „obiectiv general al educației și instrucției, termen sinonim cu cei de emancipare și autodeterminare. Prin autonomie i se acordă subiectului posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază“ (N. Schaub, K.G. Zenke, 2001, p. 27). Tot prin autonomie se mai înțelege statuarea pedagogiei ca disciplină științifică de sine stătătoare, eliberată de teologie, filozofie sau de pedagogia normativă. În cadrul științelor educației noțiunea este limitativă (idem). Având în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
limitativă (idem). Având în vedere aceste definiții, în continuare vom folosi termenul de autonomie cu sensul de situație a unui subiect care dispune liber de propria voință, care are posibilitatea de a-și realiza și construi universul independent, în cadrul legilor morale de bază. Considerăm că această definiție se poate adapta mai ușor situațiilor concrete care apar în cadrul procesul de învățământ. III.2. Termeni corelativi conceptului de „autonomie“ La vârsta pubertății are loc desprinderea psihologică a copilului, devenit aproape adult, de părinții
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
puse în corelație cu acela de autonomie. Se pune problema în ce măsură libertatea, identitatea, responsabilitatea, autoritatea corelează cu autonomia în sfera educației pentru a contribui la formarea elevului ca viitor adult. III.3. Responsabilitatea didactică Responsabilitatea didactică este una dintre sarcinile morale ale profesorului și probabil cea mai importantă dintre acestea. Responsabilitatea corelează cu luarea de decizii. Când o persoană, din diferite motive nu are posibilitatea de a alege, atunci nu se poate spune că acea persoană are vreo responsabilitate. De multe
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
se explică de ce responsabilitatea și randamentul școlar sunt, în general tratate separat (T. Nuslu, T. Postlethwaite, 1986, p. 6048) e. După părerea autorilor menționați anterior, pentru a deveni responsabil un profesor trebuie să îndeplinească o serie de calități: 1. Competența morală este necesară, dar nu și suficientă pentru ca un profesor să fie responsabil. Un nivel înalt al competenței morale nu garantează acțiunile responsabile. Comportamentul în general nu este determinat doar de judecățile morale, ci și de context, de scopurile urmărite sau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
6048) e. După părerea autorilor menționați anterior, pentru a deveni responsabil un profesor trebuie să îndeplinească o serie de calități: 1. Competența morală este necesară, dar nu și suficientă pentru ca un profesor să fie responsabil. Un nivel înalt al competenței morale nu garantează acțiunile responsabile. Comportamentul în general nu este determinat doar de judecățile morale, ci și de context, de scopurile urmărite sau de dispozițiile celor aflați într-o anumită situație. De aceea competența morală (care implică doar spiritul dreptății) nu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să îndeplinească o serie de calități: 1. Competența morală este necesară, dar nu și suficientă pentru ca un profesor să fie responsabil. Un nivel înalt al competenței morale nu garantează acțiunile responsabile. Comportamentul în general nu este determinat doar de judecățile morale, ci și de context, de scopurile urmărite sau de dispozițiile celor aflați într-o anumită situație. De aceea competența morală (care implică doar spiritul dreptății) nu este suficientă pentru ca cel care o posedă (profesorul) să fie responsabil. 2. Grija pentru
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
responsabil. Un nivel înalt al competenței morale nu garantează acțiunile responsabile. Comportamentul în general nu este determinat doar de judecățile morale, ci și de context, de scopurile urmărite sau de dispozițiile celor aflați într-o anumită situație. De aceea competența morală (care implică doar spiritul dreptății) nu este suficientă pentru ca cel care o posedă (profesorul) să fie responsabil. 2. Grija pentru copil trebuie să fie preocuparea majoră a tuturor profesorilor. Aceasta nu înseamnă că profesorul acceptă necondiționat tot ceea ce face copilul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]