49,516 matches
-
de către N. Hrușciov în 1956), schimbarea plăcii ideologiei sovietice de la internaționalism la naționalism s-a repercutat rapid și asupra politicii și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a fost Martin Luther, a fost numită "reforma comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și istoriografiei românești. Ceea ce, calchiată nominal după reforma protestantă al cărui protaganist principal a fost Martin Luther, a fost numită "reforma comunistă" (Urban, 1979), a afectat inevitabil și modul de conceptualizare a trecutului. Două mutații majore sunt evidente în această reformă pe plan istoriografic: a) re-naționalizarea trecutului, epurat anterior de orice semnificații naționale în urma campaniei rolleriene, realizată în paralel cu b) abandonarea progresivă a dogmei marxist-leniniste în periodizarea trecutului în funcție de modul de producție și orânduirea socială. Modificările suferite de structura și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
schimbare majoră produsă în sistemul social va fi urmată la scurt timp de o recalibrare a imaginii trecutului care să reflecte noile postulate ideologice predominante. Reorganizarea memoriei poate lua două valențe, o formă moderată a reconstrucției trecutului în conștiința colectivă (reformă mnemonică), sau o formă radicală de restructurare a memoriei (revoluție mnemonică). Abolirea monarhiei și instaurarea regimului de "democrație populară" a antrenat, fără dubiu, o revoluție mnemonică, provocând o ruptură majoră în structura memoriei colective organizată în veacul naționalist al existenței
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
revoluții procesuale, începută ca o reformare timidă, dobândind un impuls progresiv pe parcurs, și sfârșind prin crearea unei rupturi decisive între punctul de plecare și cel de sosire. Revoluția mnemonică național-comunistă s-a produs în două reprize: i) printr-o reformă mnemonică în urma căreia gestiunea politică a trecutului s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mnemonică național-comunistă s-a produs în două reprize: i) printr-o reformă mnemonică în urma căreia gestiunea politică a trecutului s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
influențele slave în același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente deturnări de la direcția antinațională stabilită de M. Roller pentru a se putea afirma începutul unei reforme mnemonice. Istoria Patriei, publicat succesiv începând din 1957 până în 1989, este un veritabil barometru care înregistrează fidel fluctuațiile ideologice. Edițiile din anii '60 ale Istoriei Patriei relevă caracterul hibrid al discursului istoric românesc, lăsând să se întrevadă tensiunea polară subzistentă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechii garnituri comuniste. În locul unei "terapii de șoc" care să scuture elementele reziduale moștenite de la comunism, să precipite schimbarea și să accelereze tranziția către o democrație liberală (rețeta tranzițională poloneză), elita politică postcomunistă românească a optat pentru o strategie a reformelor în pași mărunți. Însă chiar și aceștia au fost deliberat împleticiți de noua elită postcomunistă, astfel că ieșirea românească din comunism s-a dovedit a fi marcată nu doar de lentoare, ci chiar tărăgănată de instinctul conservator al elitei politice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aflate în patrimoniul de stat (p. 137). Tot aceasta este și perioada în care structura socială a suferit o mutație la vârful ei, prin apariția "noii oligarhii" alcătuită din oameni protejați sau chiar membri ai elitei politice postcomuniste. În ciuda lentorii reformelor, a genezei noii oligarhii politico-economice și a ubicuității corupției, trebuie remarcate și progresele înregistrate în direcția consolidării democrației românești. Cel puțin trei factori ai democratizării merită subliniați ca având o influență notabilă în acest sens: a) în primul rând, alinierea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al puterii. În pofida faptului că sub cupola CDR conviețuiau nu mai puțin de optsprezece organizații diferite (cele mai importante fiind totuși PNȚCD și PNL), mesajul politic secretat de coaliție era unul omogen, structurat în jurul unei serii de idei forță: anticomunism, reformă structurală, anticorupție, drept la proprietate, probitate morală (Gallagher, 2004, p. 167). Sub inspirația acestor idei, CDR a demarat un amplu program renovator, menit să grăbească tranziția către capitalism și democrație atât de încetinită de moștenitorii PCR. În 1998, guvernul Ciorbea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și democrație atât de încetinită de moștenitorii PCR. În 1998, guvernul Ciorbea a lansat, cu întârziere de un deceniu, "terapia de șoc" în economia românească, liberalizând complet prețurile la energie și alimente (Gallagher, 2004, p. 176). În ciuda startului în trombă, reforma internă inițiată în forță de CDR s-a împotmolit în cursul aceluiași an 1998. Programul de reformă structurală internă a fost decelerat datorită concentrării intense pe ceea ce analistul T. Gallagher (2004) a numit "himera NATO" (p. 182). Întrezărind posibilitatea cooptării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un deceniu, "terapia de șoc" în economia românească, liberalizând complet prețurile la energie și alimente (Gallagher, 2004, p. 176). În ciuda startului în trombă, reforma internă inițiată în forță de CDR s-a împotmolit în cursul aceluiași an 1998. Programul de reformă structurală internă a fost decelerat datorită concentrării intense pe ceea ce analistul T. Gallagher (2004) a numit "himera NATO" (p. 182). Întrezărind posibilitatea cooptării României în structurile euroatlantice, guvernarea CDR și-a deversat energiile asupra cursei pentru intrarea în NATO. Decizia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a configurat sub imperiul a două idei forte, luate drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea închisă la societatea deschisă (Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice. Ideile care reclamau necesitatea tranziției și imperativul reformei s-au răsfrânt, desigur, și în educația de stat, care în jumătatea de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
drept principii-călăuză ale postdecembrismului românesc: i) necesitatea tranziției de la societatea închisă la societatea deschisă (Popper, 2005), de la totalitarism la democrație, de la economia planificată la economia de piață etc., realizată prin intermediul ii) reformei sistemice. Ideile care reclamau necesitatea tranziției și imperativul reformei s-au răsfrânt, desigur, și în educația de stat, care în jumătatea de secol de socialism a fost transformată într-unul din stâlpii de susținere ai regimului. În ciuda conștiinței acute a necesității prefacerilor sistemice, marca distinctă a tranziției postcomuniste românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
realitate legislativă", principiul manualelor alternative nu s-a aplicat decât începând cu anul școlar 1998-1999 (în ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost considerată a fi un moment de cumpănă în reforma educațională. Prin dispoziția din 1998 a Ministerului Educației Naționale de editare a manualelor alternative, "monopolul manualului unic a fost spart definitiv [după cincizeci de ani, din 1948], iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene" (Marga, 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
periodizarea acestora din urmă este exclusă "protoistoria", care este asimilată intervalului preistoriei. Planul de periodizare pe care l-am numit mai sus "sistemul epocal-cronologic" dezvoltat pentru prima oară în perioada comunistă de C. Daicoviciu et al. (1972) supraviețuiește și după reforma introdusă de manualele alternative. Publicat în prima generație de manuale alternative, textul semnat de L. Burlec (1997) păstrează același format de clasificare a timpului istoric: epoca veche; epoca medievală; epoca modernă și contemporană. O altă variație, mai elaborată, este încercată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
temporală a momentelor unificatorii, fibra naționalistă este din nou întrețesută în narațiunea istorică românească, devenind firul roșu care străbate epopeea colectivă a poporului român. II. Discursul polifonic (post-1998). În jurul anului 2000, metastructura istoriei românești pare să își fi terminat cariera. Reformele succesive ale programelor școlare destructurează organizarea cronologică a trecutului, propunând principiul tematic ca mod de ordonare a istoriei românești. Manualele publicate după această dată fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății civile de a împlini destinul liberal și vocația democratică a românilor îndelung reprimate de regimurile dictatoriale și totalitare care s-au succedat în decursul secolului al XX-lea. Europa. "Reforma comprehensivă" a învățământului și-a asumat ca obiectiv explicit europenizarea educației naționale și promovarea valorilor europene. Programele școlare de istorie reflectă nemijlocit această reorientare europenistă. Spre exemplu, programa de istorie a românilor pentru clasa a XII-a stipulează obligativitatea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istorie. Începând cu a doua generație de manuale (post-1998), istoria românilor devine inconceptibilă în afara cadrului european 27. "Autorii manualului", iar această declarație de intenție poate fi atribuită majorității celor care au scris cărți școlare de istorie în perioada de reforma comprehensivă a învățământului, "și-au propus să prezinte istoria locuitorilor spațiului român în context european" (Petre et al., 2008, p. 2). Nu doar că "istoria românilor nu poate fi despărțită de cea a Europei", întrucât ea "se împletește cu aceea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în condiția postnaționalistă. Aceasta a însemnat o restructurare majoră a discursului oficial despre trecut difuzat sau împuternicit de autoritățile publice care poate fi descrisă ca acomodarea conștiinței istorice românești la etica europeană a memoriei configurată în epoca postbelică. Începând cu reforma învățământului care a început să producă efecte cu anul 1999, naționalismul vectorul axial al tradiției istorice românești a fost estompat, pe măsură ce în cadrul discursului didactic se producea tranziția paradigmatică de la modul eroic-celebrativ de ilustrare a trecutului, impregnat de un spirit belicos
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]