50,001 matches
-
și erau foarte apreciați de domnul papă și de cardinali. Aceștia nu au deloc de-a face cu lucrurile materiale, în schimb, cuprinși de o dorință arzătoare și manifestând o angajare puternică, se ostenesc în fiecare zi să smulgă din brațele vanității acestei lumi sufletele ce se pierd și să le ia cu ei. Cu ajutorul harului dumnezeiesc, au produs deja roade îmbelșugate și i-au câștigat pe mulți. Cei care i-au ascultat spun: vino și vei vedea cu ochii tăi
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
bucurie, a acceptat pâinea și a plecat. De asemenea, a respectat cu atâta rigiditate cea mai strictă formă de sărăcie, ce și-o impusese, încât uneori ducea în gluga sa făină, sare sau câteva smochine pentru frații bolnavi, iar sub braț ținea lemnele pentru foc; era foarte atent să nu primească și să nu păstreze nimic altceva decât ceea ce era cu adevărat indispensabil. Astfel, i s-a întâmplat o dată să sufere atât de mult de frig, încât credea că va muri
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
fost de acord. Tânărul a fost așezat așadar în mijlocul corului, părinții de o parte, iar frații de cealaltă parte. Când guardianul i-a spus să aleagă locul unde vrea să stea, fratele Ioan a fugit spre frați, a strâns în brațe pupitrul și a spus: «Vreau să stau aici». Apoi frații au acceptat să părăsească conventul, în timp ce domnul respectiv aștepta în prag; ei au ieșit doi câte doi, în procesiune, iar la urmă se afla un frate bătrân și slab, care
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
descurajeze că nu mai putea merge înainte; dar iată, mai mulți copii, sărind de bucurie și cu fața foarte fericită, i-au strigat din vârful muntelui: «Ei, frate Ioane, de ce te oprești? Urcă!». Și imediat, unii l-au luat de brațe, alții de cingol, alții de mâneci și l-au tras în sus cu bucurie, până în vârful muntelui. «Eu cred - a spus el - că cei mici și cei săraci, pe care eu i-am hrănit la poartă cu resturile de la masa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
luna octombrie, în ziua de 9, sărbătoarea Sfântului Dionisie și a Sfântului Donnino. Domnul Baliano de Sidone, mare baron al Franței, care venise de dincolo de mare pentru a se întâlni cu împăratul Frederic al II-lea, m-a ținut în brațe la botez în baptisteriul din Parma, care era aproape de casa mea, după cum mi-au spus rudele mele. Își amintea de acest lucru, și mi l-a confirmat și fratele Andrei de dincolo de mare, din orașul Acri, frate minor, care era
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în cazul unei gangrene a membrelor inferioare) (Arch f Klin Chir 1879; 23: 202-226). 1895 - W. K. Röntgen (fig.1.4) descoperă razele X. La 3 luni de la descoperirea razelor X Haschek și Lindenthal injectează “mixtura Teichman” în arterele unui braț amputat evidențiind arterele pe un clișeu radiologic (fig.1.5 - sursa: National Library of Medicine. Wien. Klin. Wochenschr. 9, 63, 1896). Ulterior s-au folosit mixturi de bariu sau bismut ca substanțe de contrast. 1831 - Doctorul veterinar Jean-Francois Bouley descrie
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
mai puțin traumatizantă, se bazează pe transformarea informației analogice într-un semnal numerizat prin intermediul unui calculator. După efectuarea primei angiograme la om în ianuarie 1896 (Hascheck și Lidenthal au injectat un amestec de talc, mercur roșu și petrol într-un braț amputat pe care l-au expus ulterior o oră la razele X)68 substrația digitală a fost utilizată prima dată în angiografie în 1934 de către Ziedses des Plantes (fiind o substrație Factorul de risc geometric 129 fotografică, tehnică laborioasă cunoscută
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
întregul membru inferior, dificil de analizat ambele membre inferioare la obez); imobilizarea pacientului în timpul examenului. Recent s-a introdus în practică arteriografia rotațională (DSRA - Digital Substraction Rotational Angiography) care permite achiziționarea de imagini în proiecție 2-D utilizând un sistem cu brațul în C care se rotește rapid (250/s) pe direcția unui arc continuu în jurul pacientului și o unică injectare de contrast. Imaginile obținute se pretează ulterior la evaluări 3D (examen mai scurt - rotația e completă în 8 s, fiind achiziționate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tot atâta putere pe cât are viața (exemplul de viață al) conducătorului.” Claudian, 365 Î.Hr. „Ați apucat să faceți cunoștință cu președintele nostru?”, m-a Întrebat coordonatoarea Întâlnirii. I-am răspuns că nu, iar ea m-a luat imediat de braț și m-a condus Într-un loc unde președintele stătea de vorbă cu câteva persoane. „Veți fi foarte impresionat”, mi-a șoptit la ureche. „E o femeie deosebită.” Aceasta, observându-ne, s-a desprins de grupul ei și a venit
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
mai bună idee era aceea de a Întoarce jeepul și de a se Îndrepta spre tabără. Problema era că nu aveau loc de Întors mașina. După ce s-a mai gândit, sergentului i-a venit ideea de a ridica jeepul În brațe și de a-l Întoarce. „Dacă vom crede cu toții că suntem În stare”, și-a spus el, „atunci vom reuși”. După aceea, și-a Întrebat oamenii dacă se simțeau În stare de așa ceva, iar ei au aprobat. A repartizat câte
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
afară În unghiuri și dimensiuni neregulate. Fiecare dintre aceste protuberanțe avea pe ea o lumânare aprinsă, ceea ce conferea locului un aspect monastic. Chelneriiă câțiva pentru fiecare masă Ă erau Îmbrăcați În smochinguri și aveau un șervet alb pus pe un braț. Fiecare dintre ei, după cum am descoperit, era un specialist capabil să-l ajute pe oaspete să aleagă. Din câte țin minte, mâncarea a fost excelentă. Totuși, ceea ce-mi amintesc foarte bine este prezentarea nemaipomenită a fiecărui fel de mâncare
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
probabil că ar fi mai bine să schimbi subiectul”. Mulțumindu-i pentru pont, Carol a Început să se Întrebe În ce se băgase. La un sfert de oră după aceea, președintele a intrat În sală, a trântit pe masă un braț de hârtii și a zis: „Hai să terminăm odată”. Arătând către vicepreședintele departamentului de finanțe, s-a răstit: „Începem cu cifrele”. Apoi a adăugat: „Oricum, restul nu contează”. Pe măsură ce se derula ședința, Carol și-a dat seama că nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
a dreptul pasionate de golf și ajung să-mi petrec următoarea jumătate de oră Încercând să preiau din nou controlul asupra programului! Totuși, de cele mai multe ori, sfaturile se limitează la fraze de genul: „Folosești o priză Vardon, Îndoi genunchii, ții brațul drept, capul aplecat și lovești”. Mulțumit că am acoperit noțiunile de bază, adresez grupului Încă o Întrebare: „Câți dintre voi aveți o strategie oficială de luare a deciziilor?”. Mi se pare deosebit de interesant faptul că oamenii acordă atât de multă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ei șuruburile se vând câte două la 10 cenți. La tine costă 6 cenți bucata. Am venit să-ți spun că e puțin cam scump”. Acestea fiind spuse, Homer mi-a Întors spatele și a plecat, ținând strâns premiul sub braț. Cruda realitate a afacerilor cu articole metalice este că produsele vândute sunt În mare parte bunuri de larg consum. Cu alte cuvinte, trăsăturile și beneficiile sunt aceleași. Este ca și cum ai vinde mere. Ce poți spune despre mărul tău mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
caracterizează curajul, iar pe timp de pace finețea. Și în ceea ce le privește pe Muze există un fel de alianță (aliquid foderis) între Ovidiu și Cotys: ambii sunt admiratori fervenți ai aceluiași cult. Poet, către un alt poet, Ovidiu întinde brațele implorând ca pământul trac să fie favorabil exilului său. O ultimă precizare: cauza exilului lui Ovidiu l-ar putea face pe Cotys suspicios; din această cauză, sulmonezul simte nevoia să-l liniștească: să fie sigur Cotys că Ovidiu nu a
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
severă cu dușmanii săi. Fapt care este foarte semnificativ și important pentru subiectul pe care îl tratăm: "Dușmanii mei (Hostibus), să aibă parte de o viață austeră, dușmanii mei să doarmă într-un pat de văduv și să-și întindă brațele cât e patul de mare. Mie însă să-mi întrerupă somnul adânc cruda iubire și fie ca eu să nu fiu singur în patul meu". Poetul aduce laude tuturor oportunităților și nu invocă pretexte pentru a se scuza: "Cum îmi
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Și aidoma ca luna Ce să schimbă totdeauna.” Singura formă de Întrupare a femeii este privirea. Ochișorii furioși, Înlănțuitori sau săgetători, anunță prezența unei ființe materiale. Calitatea lor este mai degrabă negativă: ard, ucid, produc leșinuri, topesc picioarele și Înmoaie brațele bravului suferind. Însă robul este satisfăcut, fără durere el n-ar fi nimic, viața-i atîrnă de aceste lațuri ce le Întind, de săgețile otrăvite ce le slobozesc privirile femeii: „A ochilor tăi rază Îmi place să mă arză!” Oglinda
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
liric (care la Heliade se confundă cu obiectul cultural) vine și din teribilul retorism al versului. Poemul este adesea un discurs În sens didactic, o demonstrație cu abstracțiuni. Metaforele sînt puține și fără strălucire: „vălul mîhnirii”, „plumbul datoriei”, „scaunul veciei”, „brațul Îngrijirei”, „vîntul soartei”, „demonul geloziei”, „aripile vremii”, „a dealului sprinceană”, „brațele somniei”. Metafora din urmă e de reținut pentru că anunță somnia eminesciană, un concept filozofic și o stare erotică (starea de extaz). Heliade folosește de regulă epitetul general-apreciativ și comparația
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din teribilul retorism al versului. Poemul este adesea un discurs În sens didactic, o demonstrație cu abstracțiuni. Metaforele sînt puține și fără strălucire: „vălul mîhnirii”, „plumbul datoriei”, „scaunul veciei”, „brațul Îngrijirei”, „vîntul soartei”, „demonul geloziei”, „aripile vremii”, „a dealului sprinceană”, „brațele somniei”. Metafora din urmă e de reținut pentru că anunță somnia eminesciană, un concept filozofic și o stare erotică (starea de extaz). Heliade folosește de regulă epitetul general-apreciativ și comparația abstractă*, rareori intervine și cîte un element mai concret („ca lemnele
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vază mintea decît cenușă stinsă. De ar simți oița cînd i se arde mielul, Și d-ar avea putere, nu l-ar lăsa să-l arză. Nu-l pot preda În flăcări... O, mater, sacră Terră! Ia-l tu-n brațele tale, să-i ții tu locul meu; Deschide-ți al tău pîntece și poartă-l tinerelă, Precum l-am purtat Însumi, pînă să-l naști d-a doua Spre o viață mistică și fără chin, durere, În sînul tău, o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
familia, iar simțul lui cel mai puternic este acela al paternității. În dragoste, ca și În cultură, politică, Ion Heliade Rădulescu se simte un Părinte: „Nod și mai tare după-asta vine, Minuturi sfinte sărbătorim: Cerul ne face părinți să fim, Brațele noastre acum sînt pline.” Iubirea, care de regulă este un zbor, o plutire peste greaua materie, nu apare decît rar și superficial În aceste poeme ce fac elogiul tihnei casnice. Versurile: „Ți-ndreptezi zborul fără așteptare/ Și iar la postu-ți drept
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este un zburător și forma de manifestare este „picoteala”, visarea. Erosul se manifestă prin declanșarea unei energii cu efect contradictoriu: foc și răcoare, ardere și paloare, cald și rece, o senzație de greutate și o ’Senzație de eliberare corporală: „În brațe n-am nimica și parcă am ceva, ................................................... Că uite, mă vezi mamă, așa se-ncrucișă...” Imaginile sugerează nașterea unei forțe necunoscute ce tinde să dezlege trupul de legăturile lui terestre: „Ah! inima-mi zvîcnește! Și zboară de la mine! ......................................................... Și tremur
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia, la Heliade și la un lung șir de poeți, forma unei himere care, furișată sub chipul unui flăcău cu vinele golite de sînge
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
istoria În spațiul reveriei. Trecutul pune stăpînire pe scena lirică. Prezentul este ocrotit de lumina zilei, noaptea este acaparată de imaginile trecutului. În Adio la TÎrgoviște, acul ceasornicului arată Începutul zilei, cînd stejarii se Înalță cu fală, „se Îndreptează”, ridiclnd brațele spre cîmpiile cerului. Orizontul e dulce, luminos, unda rîului e lină... Însă, iubitor de contraste și statornic În tristețe, poetul nu gustă nici acum deplina mulțumire. În spațiul idilic apar teribilele versuri: „Pui mîna p-a mea frunte și caut
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
auz că m-ai iubit, Să strîng draga ta mînă, să simț a ta durere Vărsîndu-se asupra-mi ca balsam fericit. Și sufletu-mi atuncea pe buzele-ți să zboare, Să ia un lung, un dulce, un vecinie sărutat; Din brațele-ți, din sînu-ți să treacă el În soare, Să ducă la vecie plăcerea ce-a gustat.” Suferința ia forme aspre, „turbate” cînd cruzimea iubirii se unește cu cruzimea soartei (Nu, a ta moarte). Lanțurile iubirii nu mai sînt purtate atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]