49,647 matches
-
aibă o durată scurtă în timp și că trebuie verificat dacă apar efecte secundare. 5. Planuri experimentale defectuoase Erori posibile în comparațiile intragrupale pot apărea la compararea scorurilor subiecților unui grup experimental înainte și după manipularea experimentală sau pe parcursul unor măsurări repetate. Efectul de maturare presupune că pe parcursul desfășurării unui experiment subiecții sunt implicați în procesul propriei lor evoluții normale. Efectul testării repetate constă în diferența de scoruri dintre mai multe măsurări succesive ca rezultat al adiministrării repetate a aceluiași test
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
experimental înainte și după manipularea experimentală sau pe parcursul unor măsurări repetate. Efectul de maturare presupune că pe parcursul desfășurării unui experiment subiecții sunt implicați în procesul propriei lor evoluții normale. Efectul testării repetate constă în diferența de scoruri dintre mai multe măsurări succesive ca rezultat al adiministrării repetate a aceluiași test. Degradarea instrumentului de măsurare constă în scăderea validității testului între două măsurări repetate. Regresia statistică constă în tendința (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odată cu repetarea unei măsurări
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
maturare presupune că pe parcursul desfășurării unui experiment subiecții sunt implicați în procesul propriei lor evoluții normale. Efectul testării repetate constă în diferența de scoruri dintre mai multe măsurări succesive ca rezultat al adiministrării repetate a aceluiași test. Degradarea instrumentului de măsurare constă în scăderea validității testului între două măsurări repetate. Regresia statistică constă în tendința (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odată cu repetarea unei măsurări. Erori posibile în cazul comparațiilor intergrupale:erori de selecție (selecția nu este aleatoare
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
sunt implicați în procesul propriei lor evoluții normale. Efectul testării repetate constă în diferența de scoruri dintre mai multe măsurări succesive ca rezultat al adiministrării repetate a aceluiași test. Degradarea instrumentului de măsurare constă în scăderea validității testului între două măsurări repetate. Regresia statistică constă în tendința (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odată cu repetarea unei măsurări. Erori posibile în cazul comparațiilor intergrupale:erori de selecție (selecția nu este aleatoare), efectul difuziunii (răspândirea efectului manipulării de la grupul experimental
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
măsurări succesive ca rezultat al adiministrării repetate a aceluiași test. Degradarea instrumentului de măsurare constă în scăderea validității testului între două măsurări repetate. Regresia statistică constă în tendința (F.Galton) de regresie spre medie a scorurilor extreme odată cu repetarea unei măsurări. Erori posibile în cazul comparațiilor intergrupale:erori de selecție (selecția nu este aleatoare), efectul difuziunii (răspândirea efectului manipulării de la grupul experimental la cel de control), efectul Pygmalion, efectul Hawthorne, efectul compensării (efortul compensatoriu pe care îl pot avea membrii grupului
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
Georg Simon Ohm, André-Marie Ampère și Michael Faraday în realizarea marilor lor descoperiri și a adus în fizică un nou domeniu de cercetare—studiul fenomenelor electromagnetice. Pe baza descoperirii lui Hans Christian Oersted, Schweiger și Poggendorf au realizat instrumente pentru măsurarea curentului electric. Această descoperire a lui Ørsted a reprezentat un pas major către conceptul unificat despre energie. În 1825, Ørsted a adus o contribuție semnificativă în chimie prin crearea de aluminiu pentru prima dată. În timp ce un alt aliaj aluminiu-fier a
Hans Christian Ørsted () [Corola-website/Science/311434_a_312763]
-
că funcția introdusă abstract prin condiția de factorizare a factorului integrant al cantității de căldură este exact aceeași cu temperatura din legea gazelor perfecte. Această chestiune are un interes istoric. Determinarea funcției energie internă "U(p,V)" cere în principiu măsurarea lucrului mecanic efectuat în multe procese ireversibile, operație care ar putea fi socotită dificilă. Putem însă folosi principiul întâi numai pentru a afirma existența funcției "U(p,V)" și determina (experimental) prin procese adiabatice reversibile o funcție "F(p,V
Entropie termodinamică () [Corola-website/Science/311496_a_312825]
-
întoarce la Totnes și începe să practice medicina într-o localitate de lângă Plymouth, South West England. Devine treptat unul dintre cei mai buni medici ai orașului. Omul de știință englez James Jurin (1684-1750) îl însărcinează pe Huxham, în 1724, cu măsurarea datelor meteorologice (presiune, temperatură, volum de precipitații, direcția și intensitatea vântului), să la treacă în registre pe care să le trimită anual pentru păstrare și analizare. Huxam, pe lângă acest lucru, colectează și datele epidemiologice în perioada 1728 - 1748. Aceste înregistrări
John Huxham () [Corola-website/Science/312836_a_314165]
-
direct pe disc și trecerea, astfel, de fisierul sistem. Această da performanță, dar pentru costul unui setup considerabil și complexitate de administrare. Când este optimizată pentru mărime, inreaga librărie SQLite cu toate opțiunile activate este mai mică de 225KiO (după măsurarea pe un ix86 folosind utilitarul "size" de pe pachetul compliator GNU). Opțiunile nenecesare pot fi dezactivate în timpul compilarii pentru a reduce mai mult mărimea librării până sub 170KiO (dacă se dorește). Majoritatea altor motoare de baze de date SQL sunt mult
SQLite () [Corola-website/Science/312952_a_314281]
-
le auzea vorbind în apropierea sa. rile undelor ultrasonore sunt adesea utilizate la localizarea corpurilor și la determinarea poziției lor exacte, măsurând durata de reîntoarcere la sursă a ecoului, metodă denumită ecolocație. În mediu acvatic procedeul se numește hidrolocație și măsurarea se face cu un aparat denumit sonar. Pentru a împiedica descoperirea submarinelor în imersiune acestea sunt acoperite cu plăci anecoide, destinate să absoarbă undele sonarului, în acest fel reducând și deformând semnalul reflectat. O serie de contramăsuri pentru evitarea detectării
Ecou () [Corola-website/Science/310926_a_312255]
-
Inițial, un pirometru era un instrument de măsurare a temperaturilor înalte, prin temperaturi înalte înțelegându-se temperaturi la care corpurile emiteau lumină, devenind strălucitoare. În prima parte a secolului al XX-lea era numit pirometru orice instrument care putea măsura temperaturi înalte, de exemplu instrumentele bazate pe termocupluri
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
-se temperaturi la care corpurile emiteau lumină, devenind strălucitoare. În prima parte a secolului al XX-lea era numit pirometru orice instrument care putea măsura temperaturi înalte, de exemplu instrumentele bazate pe termocupluri. Actual prin pirometre se înțeleg instrumentele de măsurare a temperaturii (chiar destul de joase) prin metode fără contact, pe baza legilor radiației termice. Denumirea "pirometru" vine din limba greacă, cuvântul „πυρ” ("piro") însemnând foc, iar "metru" indicând un instrument de măsură. Primul astfel de dispozitiv a fost construit de
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
iar "metru" indicând un instrument de măsură. Primul astfel de dispozitiv a fost construit de Pieter van Musschenbroek, inventatorul buteliei de Leyda. Toate substanțele emit radiații electromagnetice în funcție de agitația termică a moleculelor, adică în funcție de temperatura lor. Legile radiației folosite la măsurarea temperaturii corpurilor sunt legile lui Kirchhoff, legea Stefan-Boltzmann, legile lui Wien, legea Rayleigh-Jeans și legea lui Planck. Legile de mai sus sunt valabile pentru corpul negru. Radiația corpurile reale este o parte a radiației corpului negru, având și o altă
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
imaginea alăturată), acesta poate emite energie ca rezultat al reflexiei radiației corpului R sau transmisiei energiei provenite de la corpul T. l nu are posibilitatea să distingă energia emisă de un corp de cea provenită din alte surse. Dacă se dorește măsurarea temperaturii corpului E și corpurile R și T au aceeași temperatură cu E, asta ajută la apropierea radiației corpului E de radiația corpului negru, deci la măsurarea mai exactă a temperaturii. Dacă temperaturile corpurilor R și T sunt mai mici
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
emisă de un corp de cea provenită din alte surse. Dacă se dorește măsurarea temperaturii corpului E și corpurile R și T au aceeași temperatură cu E, asta ajută la apropierea radiației corpului E de radiația corpului negru, deci la măsurarea mai exactă a temperaturii. Dacă temperaturile corpurilor R și T sunt mai mici decât a corpului E, influența lor asupra măsurătorii nu este importantă, însă dacă temperatura lor este mai mare, radiația corpului E este mascată de a lor, caz
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
a temperaturii. Dacă temperaturile corpurilor R și T sunt mai mici decât a corpului E, influența lor asupra măsurătorii nu este importantă, însă dacă temperatura lor este mai mare, radiația corpului E este mascată de a lor, caz foarte nefavorabil măsurării. Un astfel de exemplu este măsurarea temperaturii unei foi de aluminiu pe care se reflectă radiația unei flăcări. Conform indicațiilor Organizației Internaționale de Metrologie Legală pirometrele se clasifică după diverse criterii. După principiul de funcționare ele pot fi: A. "Pirometre
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
și T sunt mai mici decât a corpului E, influența lor asupra măsurătorii nu este importantă, însă dacă temperatura lor este mai mare, radiația corpului E este mascată de a lor, caz foarte nefavorabil măsurării. Un astfel de exemplu este măsurarea temperaturii unei foi de aluminiu pe care se reflectă radiația unei flăcări. Conform indicațiilor Organizației Internaționale de Metrologie Legală pirometrele se clasifică după diverse criterii. După principiul de funcționare ele pot fi: A. "Pirometre de radiație" care se bazează pe
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
Pirometre cu distribuție spectrală", care se bazează pe variația cu temperatura a distribuției spectrale relative a sursei. După intervalul spectral de radiație există: După tipul constructiv există: În afară de criteriile de mai sus pirometrele mai pot fi clasificate în funcție de intervalul de măsurare, precizie, timpul de răspuns, indicele de vizare sau compensarea emisivității. Cele mai folosite tipuri sunt pirometrele de radiație totală și pirometrele optice cu dispariția filamentului. Pirometrele de radiație totală pot măsura temperatura corpurilor într-un interval larg: de la -50 °C
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
produce o volatilizare a sa și o înnegrire a sticlei lămpii etalon, ceea ce duce la decalibrarea instrumentului. Gradul de atenuare al unui filtru cenușiu se poate calcula exact pentru o anumită deplasare a scalei. Folosind diverse filtre cenușii domeniul de măsurare se poate extinde mult, păstrând etalonarea într-un singur punct fix. Din descriere se vede că acest tip de pirometru măsoară "temperatura de luminanță", care pentru o anumită lungime de undă este definită drept temperatura corpului negru la care acesta
Pirometru () [Corola-website/Science/309490_a_310819]
-
indirect hidraulica experimentală și a revizuit conceptul aristotelian al vacuumului), Evangelista Torricelli (barometrul), Blaise Pascal (a clarificat principiile barometrului, presei hidraulice și transmiterea presiunii precum și unele elemente de hidrostatică), Isaac Newton (viscozitatea), Henri de Pitot (a inventat un dispozitiv de măsurare a vitezei apei - tubul Pitot). Dezvoltarea hidraulicii a fost continuată de Daniel Bernoulli cu descrierea matematică a dinamicii fluidelor în lucrarea sa "Hydrodynamica" (1738), unde a enunțat și celebra ecuație a lui Bernoulli. Fluidele nevâscoase au fost studiate de matematicieni
Mecanica fluidelor () [Corola-website/Science/309561_a_310890]
-
sus puteau reda muzica aflată pe cilindrii respectivi, însă nu puteau înregistra sunete ori voci. În 1806 fizicianul englez Thomas Young a reușit să imprime vibrațiile unui diapazon pe un cilindru rotitor acoperit cu ceară. Totuși, montajul său era destinat măsurării vibrațiilor la o anumită frecvență. În 1854 Charles Bourseuil, avansa ideea că două diafragme, una acționând asupra unui contact electric, cealaltă vibrând sub influența unui electromagnet, ar putea fi utilizate la transmiterea vocii la distanțe telegrafice. "„A se vorbi în fața
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
fără să îi uzeze, prin mijloace optice de înaltă fidelitate. Folosind microscoape puternice sunt scanate șanțurile din cilindrii la scară foarte mare, după care cu ajutorul calculatorului sunt eliminate din imagini particulele de praf și zgârieturile. Mai apoi se trece la măsurarea dimensiunilor striațiilor, cu o precizie de ordinul micronilor. Prin aceată metodă avansată, specialiștii sunt de părere că va fi posibilă redarea satisfăcătoare a vocilor unor personalități precum regina Victoria a Angliei, poeților Alfred Tennyson și Walt Whitman, surorii de caritate
Începuturile înregistrărilor sonore () [Corola-website/Science/309558_a_310887]
-
și o apreciere calitativă a distribuției moleculelor după viteză . La propunerea lui Stern, în 1927, Costa, Smith și Compton efectuează un alt experiment prin care se confirma valabilitatea legii de distribuție a lui Maxwell . Dezvoltarea tehnicii și ingineriei sistemelor de măsurare a făcut posibil în 1955 ca Miller și Kusch să reia ideea lui Stern și să facă o verificare experimentală de înaltă precizie a valabilității distribuției lui Maxwell. Rezultatele acestor experiențe au arătat că teoria cinetico-moleculară a gazului perfect în
Gaz perfect () [Corola-website/Science/309598_a_310927]
-
1961. Roboții industriali au fost folosiți prima dată în Germania la lucrări de sudura începând din 1970. Printre roboții industriali se numără și roboții de portale, care sunt introduși în producția de wafere, în instalații de turnat colofoniu sau la măsurări. În prezent roboții industriali execută și probleme de maniabilitate. "Vezi și": sistem de maniabilitate (handling device). ul casnic lucrează autonom în gospodărie. aplicațiile cunoscute sunt: Roboții exploratori sunt roboți care operează în locații greu accesibile și periculoase teleghidați sau parțial
Robot () [Corola-website/Science/309612_a_310941]
-
experiment s-a teleportat informația de la o rază slabă de lumină la un obiect macroscopic ce conținea mii de milliarde de atomi, ce se aflau la distanța de jumătate de metru unul de altul. Această tehnologie folosește entanglement cuantic și măsurări cuantice. Există cîteva metode ipotetice de a transporta materie dintr-un loc în altul fără a trece (a exista) fizic în spațiul dintre ele. Unele din metode sunt studiate serios de fizicieni, pe când altele există numai în fantezii. O metodă
Teleportare () [Corola-website/Science/309626_a_310955]