49,516 matches
-
proces de naționalizare în urma creării statului național unitar român prin unirea principatelor dunărene din 1859. Sub impulsul "naționalismului etnic" care a luat avânt ideologic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și pe baza infrastructurii educaționale pilonată prin reforma intrucțiunii publice din 1864, asistăm la articularea memoriei naționale românești. Intensificat spre sfârșitul secolului al XIX-lea, procesul de fuzionare a concepțiilor particulare provincial asupra trecuturilor românești într-o unică viziune națională asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tranziției românești de la totalitarism înspre democrația de tip liberal stă sub semnul rezidualității și inerției; vii) prefaceri semnificative în modul de raportare la trecut pot fi decelate ca producându-se după anul 2000, ca efect al temperării pasiunilor etnice, al "reformei comprehensive" a învățământului și mai ales al intensificării eforturilor de integrare în structurile euroatlantice demarate de elita politică românească. Memoria postcomunistă suferă o dublă prefacere, configurându-se ca memorie postnațională și ca memorie anticomunistă. Oficializarea discursului anticomunismului ca retorică de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice de pildă) pun în mișcare un proces subiacent de restructurare semnificativă a ordinii consacrate a memoriei. În funcție de magnitudinea seismului politic și al efectelor sale pe planul reconfigurării modului de gestionare a trecutului colectiv, am diferențiat între "revoluții mnemonice" și "reforme mnemonice". Lecturată în această cheie conceptuală, evoluția istorică a memoriei istorice românești în decursul timpului este marcată de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
150 din 25 noiembrie 1864 publicată în Monitorul Oficial din 25 noiembrie 1864. *** (1896). Lege asupra învețământului primar și normal-primar, publicată în Monitorul Oficial nr. 24 din 30 aprilie 1896. *** (1921). Lege nr. 3.093 din 14 iulie 1921 privind reforma agrara din Oltenia, Muntenia, Moldova si Dobrogea, publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din 17 iulie 1921. *** (1924). Legea învățământului primar al statului și învățământului normal-primar, publicată în Monitorul Oficial din 26 iunie 1924. *** (1925). Legea asupra învățământului particular prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1925. *** (1928). Legea nr. 79/1928 pentru învățământul secundar, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 105 din 15 mai 1928. *** (1939). Lege pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal din 27 mai 1939. *** (1948). Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 177 din 3 august 1948. *** (1968). Lege nr. 11 din 13 mai 1968 privind învățămîntul în Republica Socialistă România, publicată în Buletinul Oficial nr. 62 din 13 mai 1968. *** (1978). Lege nr.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1971). Istoria învățământului românesc. București: Editura Didactică și Pedagogică. Manolache, A. și Pârnuță, G. (coord.). (1993). Istoria învațământului din România, Vol. II. 1821-1918. București: Editura Didactică și Enciclopedică. Marga, A. (1999). Educația în tranziție. Cluj-Napoca: Dacia. Marga, A. (2007). Anii reformei 1997-2000. Cluj-Napoca: Editura Fundației pentru Studii Europene. Ministerul Educației Naționale. (1998). Curriculum național pentru învățământul obligatoriu: cadru de referință. București: s.n. Ministerul Educației Naționale. (1999). Curriculum național: planuri-cadru de învățământ pentru învățământul preuniversitar. București: Corint. Ministerul Industriei și Comerțului. Direcțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2000). Metaphors of Memory. A History of Ideas about the Mind. Cambridge: Cambridge University Press. Drace-Francis, A. (2006). The Making of Modern Romanian Culture. Literacy and the Development of National Identity. Londra și New York: Tauris Academic Studies. Dragnea, M. (2001). Reformele lui Cuza: schimbarea la față a României. Historia., disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv web/general/articol/reformele- lui-cuza-schimbarea-fa-romaniei, accesat în 10 octombrie 2013. Dumitran, D. (2004). Reacții transilvănene la edictul de toleranță iosefin, Annales Universitatis Apulensis, Series Historica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Universității Babeș-Bolyai, secția Română-Maghiară, avea trecut olograf pe pagina de gardă numele unui "elev în clasa a V-a", fapt ce probează frăgezimea cognitivă și stadiul incipient de dezvoltare morală al receptorilor predilecți ai efuziunii naționaliste delavranciene. 13 Legea privind reforma agrară din Vechiul Regat, prin care aproape 1.400.000 de capi de familii țărănești au fost împroprietăriți în urma exproprierii a aproape 6.000.000 de hectare de teren, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial abia în 17
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin: autonomie pentru întreprinderile industriale; interesul pentru profit; dezvoltarea producției agricole; Modelul economic socialist a eșuat; după 1989, a început tranziția spre economia de piață. Tranziția fostelor state comuniste spre capitalism a fost dificilă; au fost elaborate două strategii ale reformei economice: terapia de șoc aplicarea reformelor economice în bloc într-un flux continuu (în Polonia, Cehoslovacia); gradualismul reformă economică mai lentă, cu costuri sociale mai suportabile pentru cetățeni (România, Bulgaria); În Ungaria, revenirea la economia de piață s-a realizat
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
pentru profit; dezvoltarea producției agricole; Modelul economic socialist a eșuat; după 1989, a început tranziția spre economia de piață. Tranziția fostelor state comuniste spre capitalism a fost dificilă; au fost elaborate două strategii ale reformei economice: terapia de șoc aplicarea reformelor economice în bloc într-un flux continuu (în Polonia, Cehoslovacia); gradualismul reformă economică mai lentă, cu costuri sociale mai suportabile pentru cetățeni (România, Bulgaria); În Ungaria, revenirea la economia de piață s-a realizat destul de ușor, în condițiile în care
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a început tranziția spre economia de piață. Tranziția fostelor state comuniste spre capitalism a fost dificilă; au fost elaborate două strategii ale reformei economice: terapia de șoc aplicarea reformelor economice în bloc într-un flux continuu (în Polonia, Cehoslovacia); gradualismul reformă economică mai lentă, cu costuri sociale mai suportabile pentru cetățeni (România, Bulgaria); În Ungaria, revenirea la economia de piață s-a realizat destul de ușor, în condițiile în care această evoluție a fost ușurată de aplicarea unui socialism de piață de către
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
contemporană a) Economia în perioada interbelică (1919-1939) Principalele caracteristici ale economiei românești în perioada interbelică sunt: România a rămas o țară rurală în care principala ocupație era agricultura. O transformare importantă în agricultură are legătură cu structura proprietății agrare. Datorită reformei agrare din 1921, România sa transformat dintr-o țară de mari proprietari într-o țară de mici proproietari. Industria interbelică a înregistrat un ritm ridicat de creștere și a atins punctul culminant în anul 1938. S-a dezvoltat mai ales
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
de alimentație rațională. c) Economia românească după 1989 După 1989, se va declanșa procesul de revenire la economia de piață, una dintre primele măsuri în acest sens fiind retrocedarea suprafețelor agricole vechilor proprietari sau moștenitorilor acestora ( Legea 18 din 1991). Reformele propuse de tranziția la economia de piață au demarat foarte greu și mai ales abia după 1996. A început un proces de privatizare și reconstrucție a industriei românești în conformitate cu necesitățile pieței europene. Principalele caracteristici ale economiei rurale de după 1989 sunt
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a apărut în secolul al XIX -lea și care, criticând capitalismul, propunea un nou tip de societate bazat pe proprietatea colectivă și pe egalitatea dintre oameni. Socialismul și comunismul au aceleași obiective, dar diferă modul de atingere al acestor obiective: reformă sau revoluție. Originile ideologiei comuniste sunt reprezentate de operele lui Marx, în care acesta fundamentează principiul „luptei de clasă” (între burghezie și proletariat). Rusia a devenit un stat comunist în urma revoluției din octombrie 1917, când puterea a fost preluată de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
octombrie 1923 a fost proclamată republica, Ataturk fiind primul ei președinte. a fost primul caz din istorie în care un stat musulman a adoptat un regim republican și a devenit stat laic; Mustafa Kemal Ataturk a adoptat o serie de reforme care au pus bazele unui stat modern și unitar: abolirea sultanatului (1922); abolirea califatului (1924); reforma vestimentară prin care a interzis portul fesului la bărbați și al voalului la femei (1925); Regimuri despotice aceste regimuri sunt caracteristice pentru Lumea a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
istorie în care un stat musulman a adoptat un regim republican și a devenit stat laic; Mustafa Kemal Ataturk a adoptat o serie de reforme care au pus bazele unui stat modern și unitar: abolirea sultanatului (1922); abolirea califatului (1924); reforma vestimentară prin care a interzis portul fesului la bărbați și al voalului la femei (1925); Regimuri despotice aceste regimuri sunt caracteristice pentru Lumea a Treia; statul este subordonat unor interese personale; exemple: Mobutu Sese Seko a instaurat un regim dictatorial
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cețățenești în Constituția din 1923; pluripartidism (principalele partide politice au fost PNL și PNȚ); La baza democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
democrației interbelice s-a aflat Constituția din 1923 (Constituția Unificării); adoptarea unei noi constituții devenise necesară din mai multe motive: modificările teritoriale din 1918; reformele electorală și agrară (Constituția din 1866 prevedea votul cenzitar iar în 1921 se adoptase o reformă agrară iar Constituția din 1866 declara proprietatea „sacră și inviolabilă”); În Constituția din 1923, România era declarată un stat național, unitar, indivizibil și independent și avea ca formă de guvernământ monarhia constituțional ereditară. Constituția avea la bază următoarele principii: suveranitatea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
occidentale s-a datorat politicii lui Ceaușescu caracterizată prin: opoziția față de tendințele de democratizare internă; criza economică în care se afla România; reprimarea brutală a mișcărilor opoziției interne; excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat România în 1987 și a ținut un discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
excesele cultului personalității; Venirea lui Mihail Gorbaciov la conducerea URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat România în 1987 și a ținut un discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
URSS și lansarea reformelor sale au zdruncinat din temelii regimurile comuniste din Europa. Mihail Gorbaciov a vizitat România în 1987 și a ținut un discurs televizat în care și-a prezentat reformele și a făcut aluzie la necesitatea adoptării unor reforme în România. Vizita a rămas practic fără nici un efect deoarce nu s-a simțit o îmbunătățire a vieții economice. 5. România de la statul totalitar la statul de drept a) Căderea regimului comunist Criza societății românești în anii comunismului se dovedise
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
dintr-o dată; Aceste legi au avut un efect redus pentru că multe dintre prevederi nu au fost puse în aplicare și erau menite să ajute mai ales țăranul înstărit. Problemele rurale i-au convins pe liberali că era necesară o nouă reformă agrară mai cuprinzătoare. Astfel, la sfârșitul anului 1913, Ionel Brătianu a propus o expropriere parțială a marilor moșii particulare. d) Legi pentru încurajarea industriei în 1895 a fost adoptată legea minelor prin care bogățiile subsolului, cu excepția petrolului, au trecut în
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
foarte grea din cauza numărului mare de persoane refugiate și răniți, condiții precare de igienă, asprimea iernii. Pentru a ridica moralul soldaților, la 23 martie 1917, regele Ferdinand I a emis o proclamație către trupele sale prin care a promis realizarea reformelor agrară și electorală. Campania din anul 1917 Până în luna mai a avut loc refacerea armatei române; În iulie-august 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz care au fost câștigate de români. Armistițiul de la Focșani (noiembrie 1917) În ciuda
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aceea a războiului preventiv, cauzat nu de ceea ce au comis alte state, ci de ceea ce au de gând să facă. Este cazul războiului din Irak. 7. Prăbușirea comunismului și impactul asupra relațiilor internaționale a) Urmările prăbușirii regimului comunist în Europa Reformele promovate de liderul comunist Mihail Gorbaciov începând din 1986 (Perestroika și Glasnost) au încurajat popoarele din Europa să înlăture regimul comunist. Prăbușirea regimului comunist (1989) a avut urmări importante: apariția unor noi state (ca urmare a destrămării Iugoslaviei și a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
intoleranța și fanatismul religios; o comiterea de acte teroriste în numele credinței; o respingerea culturii occidentale; În același timp, există și o tendință de modernizare și laicizare, prezentă în numeroase state islamice (Turcia a devenit un stat laic și modern în urma reformelor adoptate de Mustafa Kemal, primul președinte al Turciei; a fost poreclit Ataturk, adică „Părintele Turcilor”). 2. Arhitectura religioasă a) Arhitectura religioasă între tradiționalism și modernitate Arhitectura secolului al XX-lea este denumită cel mai adesea modernistă, considerându-se că abandonează
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]