48,792 matches
-
viziuni simbolice). Conține și aspecte care anticipă marea capodoperă de mai târziu, Decameronul: în mijlocul unei căutări disperate a iubirii sale, Florio este forțat de declanșarea unei furtuni să poposească în Napoli, numit în această epocă precreștină, Parthenope. Aici ia un pseudonim pentru a nu fi recunoscut, Filocolo (cel care suferă din dragoste), ajunge într-o societate distinsă de bărbați și femei, în rândul cărora se evidențiază Fiammetta, fiica regelui.605 Tânăra, o donna angelicata, propune grupului să petreacă după amiaza într-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de găsit, rămâne totuși singurul doveditor. Mai este reluat în „România”, 3 sept. 1938 (nu l-am consultat). O știre care înconjoară lumea Textul este comentat imediat după publicare numai în Viitorul (oficios liberal) din 4 iunie 1931, unde Petronius (pseudonimul lui Gr. Tăușan, filosof, comentatorul și traducătorul în românește al „Eneadelor” lui Plotin dar și editorialist aici) scrie, pe pagina I, sub titlul mare: ” Moartea geniului”, o tabletă care ne dă pulsul liniștirii publice, triumfaliste desigur, în privința „asasinatului” comis în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de informații și, încă: desprinse de raționamente ca cele de mai sus ale lui Alexandru Grama care ne îndeamnă să căutăm, nu să ne privim în oglindă. O compilație denumită „raport” Revenind la George Potra, el nu este, desigur, un pseudonim al lui Octav Minar iar acesta nu are decât vina de a-l fi ocolit pe G. Călinescu, adică de a fi refuzat în mod expres să-i pună la dispoziție arhiva personală pe care o va lăsa prin testament
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
categorie, plasând-o într-un con de umbră, este reprezentată de caracterul voit tendențios al unora dintre aceste lucrări. Pentru diverse persoane, anonimatul era mijlocul perfect de denigrare a adversarilor și metoda perfectă de cosmetizare a imaginii proprii. Apelând la pseudonime, sau pur si simplu de multe ori lăsând în dreptul numelui autorului un spațiu alb, au reușit să aducă în prim plan caracterul părtinitor al unor astfel de lucrări, influențând în sens negativ valoarea documentară a acestui tip de literatură. În
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mult decât insuficientă și la scurt timp l-a prezentat curtenilor invidioși ca fiind intermediarul prin care se vor obține de acum înainte toate favorurile. “ Unul dintre cei mai vehemenți atacatori ai sexualității regelui Iacob al Angliei se ascunde sub pseudonimul Aulicus Coquinarie. Lucrarea sa, intitulată Aulicus Coquinarie or the Character of Him Who Satyriz’D King James And His Court, a fost adăugată volumului redactat de Sir Walter Scott, intitulat Secret History of the court of James the First, containing
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
care s-a impus mai mult În conștiința literară sau publicistică. De exemplu, primele mele articole și studii au fost semnate Ilie Radu-Nandra. Dicționarul scriitorilor mureșeni (2000) mi-a inventariat numele la Rad, Ilie, precizând că Ilie Radu-Nandra este un pseudonim, iar la Radu-Nandra, Ilie se face trimiterea: v. Rad, Ilie. La indicele de nume se fac Însă mențiuni și la Rad, Ilie (129-130, 131, 208), și la Radu-Nandra, Ilie (13, 46, 54, 63, 129, 131,136,139, 161), ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de tradiția fiecărei culturi. În aceste situații, se recomandă folosirea variantei cele mai cunoscute, urmând ca a doua să fie menționată eventual Între paranteze: Asparuch (Isperich), conducător al unor triburi protobulgare. La persoanele care au semnat cu nume și cu pseudonim, putem da ambele variante: Barbu, Ion (Barbilian, Dan). 3.3. Indicele de localități Este mai puțin folosit, dar nu mai puțin util, fiind Întâlnit În lucrări de istorie, geografie, folclor etc. Indicele de locuri/localități Își are importanța sa, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de autori, de persoane, precum și denumirile unor asociații (Asociația Scriitorilor Români din Transilvania) sau instituții (Ateneul Român). 3. Între prenume și prima cifră nu s-a pus niciun semn de punctuație. 4. La Apollonius și Arbiter se menționează că sunt pseudonime, fără a se preciza cine se ascunde În spatele acestora, dar la Aristarc se face trimiterea la G. Călinescu. 5. Numele sunt despărțite de prenume prin virgulă, cu excepția numelui maghiar, Áprily Lajos. 6. Numele lui N. Andreescu-Ladmiss este inventariat În funcție de inițiala
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rostit atunci o celebră pledoarie. Caion va reveni cu noi acuzații, avându-l ca aliat pe protectorul său, Macedonski, acuzându-l pe Caragiale că ar fi plagiat O scrisoare pierdută după piesa lui Victorien Sardou, Rabagas. De altfel, Macedonski, sub pseudonimul „Luciliu”, susține că Însuși Eminescu „n-a fost decât un plagiator aproape din cuvânt În cuvânt al poeților germani..., stricător al versului și al limbii și o rușine pentru epoca actuală” (Cioculescu, 1977, p. 200). Din păcate, scandalul din presă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
29 iulie, am găsit un articol în care era criticată modă de a aduce artiști străini, nu neapărat valoroși sau recunoscuți, pentru a efectua lucrări importante, de un simbolism public aparte, în România de la cumpăna veacurilor. Articolul, semnat cu un pseudonim, Lys, era intitulat Mânia streinismului și aducea în prim plan faptul că Primăria Capitalei comandă un bust, ce trebuia să-l înfățișeze pe Rege, unui sculptor florentin, un anume Romanelli, destul de modest, în opinia autorului, care nu avea la activ
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
vot, de studentul Stănculescu, probabil viitorul doctor în filosofie și litere (specializarea istorie) de la Universitatea Liberă, care-și va fi încheiat studiile un an mai târziu 38. Într-o corespondență din ziarul "Cronică" de la București din ianuarie 1904, semnată Zenit - pseudonim despre care noi credem că îi aparținea lui Florian Becescu (sau unui apropiat al său), știut fiind că poetul, vanitos probabil, ca orice autor, era un personaj dornic să-și facă ceva publicitate -, se prezentau câteva dintre activitățile de început
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Fortunie, în care am găsit aceste date, era incriminat numitul Rudăreanu, ca și tovarășul sau, studenții prezenți la ședința respectivă respingând acuzațiile și susținând expulsarea celor vinovați de a fi blamat pe președinte 41. Avem aceeași bănuiala, ca în cazul pseudonimului Zenit, ca identitatea celui care semna Fortunie era fie aceea a lui Florian Becescu, fie a unui apropiat al său, căci textul îi era net favorabil președintelui, chiar dacă, așa cum am văzut mai sus, datele oficiale, deținute de reprezentanții diplomatici ai
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de asistență tehnică, numit Hotfixes, șocând utilizatorii care s-au trezit virusați tocmai de Microsoft; ulterior, problema a fost rezolvată. Jerusalem: • a apărut în anul 1987, dar este încă activ; • a avut mai multe variante de-a lungul anilor, cu pseudonime diferite; • infestează fișierele COM, EXE, SYS, BIN, PIF, OVL și poate reinfecta aceleași fișiere de mai multe ori; • la o jumătate de oră după prima infestare, sistemul infestat își încetinește viteza de zece ori; • funcționează, de regulă, pe principiul bombei
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
drumuri, fără un ajutor, fără un căpătâi unde să‐și plece capul”... (nr. 12 din 2 octombrie 1899). Costă anual 4 lei; de la 16 octombrie, 5 lei. * Aurora ționistă Pe lângă Adolf Axelrad a mai contribuit la redactare și Emil Feinsilber (pseudonime Emilian și Efraim junior), Iacob Braunștein (ps. Baum) și Iacob Weinfeld (ps. Ibes), ulterior dentist la Bârlad, cu învățătură la New -York. În Aurora ționistă, săptămânală, din iulie 1899 spune profesorul Grigore Crețu, se anunța bârlădenilor ștampilele ce săpa Sol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
condeiului este un exemplu de muncă continuă în slujba progresului, în slujba răspândirii culturii în masele largi populare. În afară de opera sa poetică („Lădița cu necazuri” 19001945) activitatea cea mai importantă a lui Axelrad a fost aceea de popularizare. Astfel, sub pseudonimul A.A.Luca a redactat publicațiile „Orizontul”, „Revista ideilor”, „Minunile Naturii”, 25 „Oameni și idei”, „Convorbiri științifice” și mai cu seamă binecunoscuta colecție „Lumea”. Axelrad a fost unul dintre traducătorii lui Karl Marx în limba română, tipărind în colecția „Lumea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de C.S., Lețcae, prof. Grigore Crețu susține că publicația a apărut și în anul 1904 și 1905. Într-o notă, când pomenește de H. Friedman, care a scris la Paloda și Vocea Tutovei, unde a publicat versuri, unele și cu pseudonime, afirmă că ziarul umoristic anual „Curierul de la Banca” a fost fondat la Bârlad de către acesta, „a scos cinci numere scrise în întregime de el”. Ne spune că fondatorul „Curierului” era născut în anul 1879. * Curierul de la Banca „Amintire de la 20
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și versuri, nemțește sau românește, ori într-amândouă limbile totdeodată. Două din bucățile în proză sunt anonime, două scrisori de drum către mamă sunt iscălite de Herșcu sin Froim, iar Adio de Aron Grünșpan; versurile sunt scrise de Friedman Sigfried (pseudonimul precedentului), dr. A Flachs și Betty Weinzweig. După spusa institutorului Axelrad, băiatul simplu Aron Grünșpan a organizat un grup de „vreo 70 de evrei care s-au dus pe jos, până în Germania, de unde i-au încărcat pentru America." * Fetița dulce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ce le ai, e prea târziu" și voia „o viață mai înaltă, mai largă, mai frumoasă". 1 Publicat în „Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869-2006, TipoMoldova, Iași 2007. 69 Vorbindu-le agricultorilor, Ghiță Plugaru (probabil un pseudonim) îi sfătuia să are și să însămânțeze pământul că, i-o spusese lui G. Tutoveanu, prefectul de Tutova, și poetul, că la moșia lui Ivanciu, mare proprietar local, care cumpără gunoiul și își îngrașă ogorul cu el, „grâul dsale a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate de prof. Gr. Crețu, după „Egalitatea" din București XI20, p 155 (26 mai 1900). „Jidovul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
11 ianuarie 30 mai 1904 (nr.52) iar la Cațafany, (48x33 cm), anual 3 lei, 5 Profesorul Gr. Crețu îi citează (op. cit.p76) drept colaboratori la „Legalitatea" pe I.M.K. Epureanu, Ioan Diamandi, Iorgu Radu și redactorul de la „Epoca" Lugomirescu, sub pseudonimul Baba-Novac. Mai în urmă, ca organ al junimiștilor, a avut colaboratori pe Lupu Kostachi, Al. Fotino, G. Oprișan, G. Docan, M. Pop și G. Tașcă. A avut directori pe I. Vârgolici și G. Emandi. * Liberalul Liberalul, ziar național - liberal, apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost director al Liceului „Codreanu” - un macedonean care iscălea cu pseudonimul Herodot, iar din 18 95 e condusă de G.G. Ionescu, ‐ poetul George Tutoveanu de mai târziu, până în 1908 când dispare. Ștefan Neagoe, 1838 1897 Ziarul este proprietatea noastră, a comitetului de redacție, 113 fiind redactat tot de noi între anii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
proprietarul tipografiei un de se realiza foaia - G. Cațafany. La această redacție de ziar s‐au ridicat și s‐au afirmat în literatura română George Tutoveanu, Corneliu Mo ldovanu, A. Mândru, George Bratu, Popescu Perieni, C. Muche , Maria de la Banca - pseudonimul literar a fiului de răzeș din Pogonești - Bârlad, C. Hamangiu, ajuns ministru de justiție mai târziu, cetățean de onoare a Bârladului, care, în Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale de tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare. „O
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tot ce a produs Liceul local mai inteligent; că era bine să se știe că printre colaboratori s-au strecurat atât la Paloda cât și la alte ziare din Bârlad și de aiurea mai mulți scriitori evrei, mai ales sub pseudonime, și exemplifică: Avram Feinsilber de pe la 1888, Sigfried = Herman Fridman care a colaborat și la „Drumeții" și la „Evenimentul" din Iași, în 1907 amândoi medici în Bârlad; Seveneanu = Solomon Segall, directorul de 115 mai târziu al revistei Revista; F. Emilian = Emil
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
secundar, bursier al Fundației Codreanu. A fost institutor de la 1879 la Ploiești, apoi, după terminarea facultății de litere din București, la Bârlad (1891-1898). La Bârlad a scris în Tutova Paloda recenzii, conferințe, articole politice dar și cronici de teatru sub pseudonimul Herodot, apoi de la 8 septembrie 1894 la ziarele conservatoare Legalitatea și Junimea. Împreună cu St.I. Ferhat, Daniil Hinke, Lazăr Maurevel și C. Șișman au format Societatea Filarmonică. Eliza T.V. Ioan (19 nov. 1862 29 octombrie 1906), fiica lui Costache Nanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu lucrări literare sub numele de Vyk și Elize Delavesc în perioada 1891-1898, dar și în Vocea Tutovei. N.C. Hamangiu a publicat poezii populare din Tutova dar și personale în revista G. Lazăr, în Paloda, în Tutova. El a folosit pseudonimul Maria de la Banca. Biblioteca din Bârlad deține exemplare din anii 1894, 1895 și 1908. * Paloda reapare la Bârlad odată pe săptămână la 2 iulie 1892, anul al XI-lea de la înființare, editor-proprietar G.Cațafany, girant G. Lețcae, cu „o deslușire
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]