50,001 matches
-
este clar hipoton (100 mOsm/l), deoarece la nivelul ramului ascendent se reabsorb mai mulți solviți decât apă. 25.2.3. Fenomenul de multiplicare contracurent Curgerea în direcții opuse în ramurile descendent și ascendent al ansei și proximitatea celor două brațe permite interacțiunea între acestea. Se crează un fenomen de feedback pozitiv, determinat fenomenele ce au loc la acest nivel. Cu cât mai mulți electroliți elimină ramul ascendent, cu atât va crește osmolaritatea interstițiului, care va permite un eflux și mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mari flocoase". "Zdrobit", "descompus", Bizu se întoarce acasă "cu altă moarte în suflet decât cea cu care venise", înțelegând finalmente că "din jocul alintat cu florile, spuma albă a trupului fraged nu se ceruse decât frământată, murdărită, pângărită de duritatea brațelor păroase ale necunoscutului brun...". Contactul cu realitatea trivială a sexualității îl obligă de acum înainte să se îndoiască de puritatea amorului și a femeii ("icoană ideală"), ceea ce nu-l împiedică să fie în continuare robul iubirii "pentru o ființă ireală
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se spulberă însă o dată cu mărturisirea lui Cehi, un amic mai puțin visător, care fusese primit fără nicio pudoare în intimitatea doamnei, ca amant de ocazie, și de la care Bizu află că toate femeile... "numai să vrai și îți cad în brațe". Dar fiul armurierului nu e capabil să-și însușească asemenea vulgară filosofie de viață. De aceea, născută fiind și din "spaima de brutalitatea vieții zilnice", predispoziția idealizantă a sufletului său se vede contrariată tot de alte și alte experiențe ("imaculata
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fu bucuros "din teama unei obligații, a unei servituți". Respinsă discret, femeia speră totuși ca omul iubit "să vină la Rădeana de Paști, să le arunce împreună bucăți de pâine crapilor", chiar dacă, pe moment, el refuză s-o ia de braț și o conduce tăcut, gândindu-se la cealaltă femeie, care-l aștepta, doritoare. Descumpănită nițel din pricina inadecvării dintre "vis" și "realitate" (altfel își imaginase ea scena reîntâlnirii), Mili începe să se teamă de oglinzi, în care "se zărea lividă, dizlocată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
împreună cu jidovul ei", imaginea cuplului aplecat pe oglinda apei dobândind caracterul unui topos arcadic, "ca în tablourile lui Watteau și Chardin": "[...] privind la crapii în așteptarea hranei, le vor arunca amândoi bucăți de pâine iar el îi va petrece ușor brațul după mijloc, în timp ce ea își va lăsa capul pe umărul lui, până ce gurile li se vor uni, răsfrângându-li-se imaginea răsturnată în apă într-o dublă sărutare. Destinul lor se va împlini acolo, pe malul de la Rădeana". Eleșteul e
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mai exact: vrea să pară) că Bizu o iubește fără să știe, întrucât "liniile vieții lor erau sorocite să se întâlnească, să se îmbine". Mili visează că Bizu e fericit datorită ei în realitate, fericirea și-o găsește bărbatul în brațele femeii cu strungăreață -, nu se mai îndoiește de nimic, iubește și se crede, la rândul ei, iubită, pentru că imaginația ei febrilă "nu-i îngăduia să retrăiască și stările sufletești ale lui Bizu; și le închipuia ca pe ale ei". Trezirea
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pentru a-și întâlni cât mai grabnic iubita. Plimbarea deșteptase însă în Mili dorința imperativă "de a se da, de a fi fericită prin altul", dar când se întoarce în parc își zărește alesul de care tocmai se despărțise în brațele altei femei. Răvășită, Bârzulica e lovită de un tramvai (vehicul, e drept, mai trivial decât trenul ce luase viața Anei Karenina dar nici eroina noastră nu are sufletul viforos al rusoaicei!). Cu această scenă se și încheie, de altfel, penultimul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fie că se numește Andrei, fie Bizu, fie Eminescu), o jignește însă pe Mite, femeie care, ca orice femeie, vrea totuși să fie dorită întreagă, cu sufletul și cu trupul deopotrivă. Zadarnică dorință: când nu e "fetișist" (poetul adoră ba brațul, ba rochia femeii), amorul bărbatului (care e o conștiință scindată) devine... "idealist", având în vedere că îndrăgostitul dorește ca împreunarea "să nu se facă prin organele de evacuare, într-o promiscuitate jignitoare de funcțiuni, ci prin organele superioare ale facultăților
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
creeze, prin contrast, iluzia vieții, frumusețea "tabloului" datorându-se ambiguității reprezentării, ce oscilează între viață și moarte, între feminitate și masculinitate (modelul e androgin, și în el se "oglindesc" amândoi, și Eminescu, și Veronica), ca în picturile decadenților. Paloarea, răceala brațelor femeii iubite vădesc, de asemenea, o atracție necrofilă altă "perversiune", deci! Prin urmare, nedumerirea Veronicăi ("simțirea adâncă/ Cum de se naște pentru-un portret?") trebuie luată doar ca o figură de stil, exersată în versurile închinate poetului. Altminteri, femeia știe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de dânsul, privirea îl înfășase ca pe un copil". În replică, Eminescu o vede pe Veronica "mare" și e intimidat de dimensiunea ei colosală, de femeie dominatoare. Pe Mite și-o imaginează, de asemeni, "păpușă", dar când o ridică în brațe și vrea să se "joace" cu ea, își dă seama de "greutatea" femeii și dă înapoi speriat ("Ce forță inaccesibilă, în fața căreia mă prostern", exclamă cu uimire poetul). "Nemțoicuța" intră și ea în rolul de mamă dispusă la jertfa de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
că "mai ales nesiguranțele începutului îl legănau într-o lume de irealitate, în care își găsea o adevărată satisfacție erotică", femeia se arată meșteră și în arta de a-i întreține interesul erotic, de vreme ce îmbracă "rochia de tul albastru, cu brațele goale până la cot", pe care o purtase la prima lor întâlnire. Veronica e bucuroasă că-l vede din nou și îl mușcă (ca și Natalița), pentru ca mai târziu, înaintea plecării la București, să-l și posede "și din acea clipă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ce plăcuse poetului încă de la începutul dragostei lor, la Viena poetul o preferă, așadar, în rolul "Damei cu camelii"179 (tipul feminin celebrat de romantici). În plus, ceea ce anihilează voința nefericitului amorez, hipnotizându-l, nu e atât imaginea senzuală a brațului dezgolit (adorat și de ofițeri), cât muzica ("minciună universală, iluzie a sufletelor"), și "nu numai muzica glasului", ci muzica "întregii sale ființe", ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
venit Și țurțurul de gheață Plângând el s-a topit. Țurțurul de M. Micu Pic, pic, pic Plânge-un turture pitic. Supărat că soarele I-a muiat picioarele. Omul de zăpadă Nasu-i de ardei, Ochii-s de cărbune Matură sub braț, Îi stă de minune. I-am pus oala-n cap În loc de pălărie Cât va sta în ger Frig să nu-i mai fie. 97 ¾ PRIM|VARĂ Cântec de primăvară de Elenă Dragoș Sus pe dealuri, primăvara, Umblă și presară flori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
flori, albine, Eu de aceea țin la tine. Mama de Elenă Dragoș Mama, esti pe lume Tot ce-i mai frumos, Ochii tăi sunt limpezi, Glasul ți-e duios Dragostea ta mare Mie-mi este scut, Mama, ia-mă-n brațe, Vreau să te sărut! Mama (cântec) Cine mă-ngrijește Cine mă iubește Zi de zi muncește Pentru a va crește? Ne dam seama Este mamă! Mama mea. De sunteți vreodată Triști sau supărați Cine va săruta Ochii-nlăcrimați? Ne dam
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Oradea. * 1 martie 1902: cutremur în Valea superioară a Tisei, având gradul 6. * 6 octombrie 1908. Despre acest cutremur, ziarul Universul scria: “Cetățenii fugeau de prin case dezbrăcați, închinându-se; femeile fugeau prin curți și pe străzi, cu copiii în brațe, țipând; ceasornicele s-au oprit; clopotele de la biserici sunau, sunau și au produs o panică și mai mare”. * La 12 mai 1912, a avut loc un cutremur cu epicentrul în zona Focșani, care a reactivat toate faliile din Moldova și
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
ploaie de vară, când rășina curge ca mierea pe trunchiurile bătrâne răspândind mireasmă de tămâie; sau, mai simplu, imaginați-vă că mergeți desculți prin iarba verde și mătăsoasă ce se întinde cât vezi cu ochii, că stați întinși pe un braț de iarbă abia cosită și priviți cerul limpede și albastru... albastru... Soarele și păsările întregesc tabloul.Oare e nevoie de mai mult să fii fericit? Iată, așa se poate începe o lecție despre mediul înconjurător stârnind o mare curiozitate,dragoste
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andrei Simona-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1195]
-
un popor nu-și are rost în istorie și nici indivizii nu-și găsesc rost în viață. [...] Orice talent real, orice gândire dreaptă și înaltă, orice preocupare idealistă sunt chemate de noi cu căldură și vor fi primite frățește cu brațele și cu inimile deschise” (Cealaltă Renaștere). Revista avea patru pagini, care vor spori cu timpul, ajungând în 1937 la 18. Tirajul urcă până la cifra, enormă pentru acei ani, de 20 000 de exemplare, ceea ce făcea din ea „cea mai răspândită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
este Clădirea Televiziunii din Burgas, o structură interesantă admirată de turiști. De o deosebită popularitate printre turiști se bucură și Festivalul Internațional de Folclor organizat la Burgas. Litoralul românesc al Mării Negre se desfășoară pe o lungime de 244km, de la vărsarea brațului Chilia în Marea Neagră în nord, până la granița cu Bulgaria în sud. Amenajarea turistică complexă este caracteristică sectorului de la sud de complexul Razim, în timp ce partea nordică, aferentă Deltei Dunării, este mai puțin valorificată turistic. Delta Dunării are statutul de Rezervație a
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
950 de spectacole pe parcursul a trei săptămâni. * De un mare interes din partea turiștilor se bucură și orășelul francez Arles, cu cca.50.000 locuitori, situat în apropierea deltei Camargue, nu departe de punctul în care Rhônul se împarte în două brațe. Sunt impresionante vestigiile romane conservate în perimetrul acestui oraș care sunt protejate prin includerea lor în lista Patrimoniului cultural UNESCO (1981). Între aceste monumente se înscriu: Teatrul roman, Amfiteatrul roman, Alyscamps (una din cele mai frumoase necropole din antichitatea romană
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
la stress diferă de la persoană la persoană, ținând, deci, de personalitatea fiecăruia și că eliberarea energiilor, a manifestărilor anxioase, se poate realiza cu multă eficiență în cadrul relațiilor și contactelor sexuale. Aceste relații pot fi de dominare, sau de abandonare în brațele celuilalt, după cum persoana în cauză consideră că se poate manifesta mai bine într-o acțiune considerată "poststress”. Cercetătorii americani au scos în evidență faptul că această terapie anti-stress dă foarte bune rezultate când este vorba de cupluri cu vechime și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
perioada colectivizării agrare. Noului discurs socio-politic, bătrânul tată, expropriat de mica sa bucată de pământ, îi opune credo-ul său de victimă: Eh, dragă domnule de la oraș (traducem textul francez n.n.), am trăit totdeauna independent, din capul meu și cu brațele mele.... Autorul se inspiră de asemenea din mediul citadin, din evenimentele care îngheață sau dezgheață periodic istoria contemporană: Risipitor (sic) (Les prodigues, 1962) și Delirul (Le Delire, 1975). Un alt subcapitol, Realisme socialiste et dissidence, introduce în scenă nume la fel de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
fi integrate efectiv Europei. Situate deci înăluntrul acestui continent geografic și spiritual, participante și solidarizate cu destinul său istoric, cultural și politic. Nu spunea același Naum Râmniceanu, protosinghelul, făcând o întreagă alegorie, că neamul nostru al Râmlenilor a ieșit din brațele Evropei? Etimologie riscată, dar plină de semnificații. Expresia traduce o tendință precisă, o orientare lucidă spre o zonă specifică a geografiei spirituale. Europa constituie un adevărat ideal colectiv al epocii, o notă fundamentală a Iluminismului românesc. Răspândirea sa este generală
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
bine chibzuite. Nu e vorba, firește, de planificarea inspirației, ci de ordonarea și justa compartimentare a muncii noastre. Însuflețirea de care dă dovadă clasa muncitoare, ni se impune. Ea este, la urma urmei, Însăși inspirația, inspirația celor ce muncesc cu brațele. Planul meu de lucru? Patru cărți. E puțin. Dar Întreceri socialiste vor Începe și În literatură. Voi căuta să-mi depășesc planul și să mă depășesc. Munca nu mi se va rezuma la atât. Activitatea pe teren, În miezul viu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
o dau Republica și izbânzile muncitorimii. Iar pentru țăranii satului de munte descris de Nicolae Tăutu, care de veacuri sunt cufundați În prejudecăți și neștiință, roși de mizerie și exploatare, noutatea este ajutorul ce li-l dă Partidul muncitorilor și «brațul de tovarăș grabnic» din Răsărit, adevărurile ce se slovenesc acum din cartea proaspăt Învățată: «A.B.C.D.E. - până-n hău, departe, silabisea satul buchiile din carte, inima chirilică În roșu-i chenar prindea să Învețe nou abecedar». Orânduirea nouă - a muncitorilor, În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne reprezinte izbânzile de astăzi ale clasei muncitoare de la noi Într-o lumină idilică; dușmanul nu a fost răpus, lupta de clasă mai dăinuie. Iată-l pe chiaburul Misir uneltind Împotriva bucuriei sătenilor săi: «Suduie-n noapte pe negre poteci, brațele Îi cad mai slabe, mai reci, dar viclean pândește, ar goli În noapte dimineața caldă de miere și de lapte». Eroului lui Dan Deșliu «I-o fi zicând Ionuț, Constantin, ori Culai» Îl vedem muncind, bucurându-se de muncă Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]