50,991 matches
-
era nici ea de neglijat pentru că Honda dorea să își facă reclamă în SUA, cea mai mare piață auto din lume, acolo unde dorea să pătrundă cu automobilele proprii. Cu ocazia cursei din Germania, Honda devenea și primul constructor de Formulă 1 care decide să monteze motorul transversal, în partea din spate a sașiului. În cursa Bucknum a avut o evoluție foarte bună, rulând tot timpul în primii zece piloți, până în momentul abandonului cauzat de problemele la suspensii. A doua cursa
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
Ultima reprezentație a anului a fost chiar Marele Premiu al SUA, dar Honda nu a făcut decât să consemneze un nou abandon. Cele trei curse din 1964 au fost un mijloc excelent pentru noua echipă de a învăța ce înseamna Formulă 1. Japonezii promiteau să revină și în sezonul următor, de această dată cu lecțiile mult mai bine pregătite. Honda pregătea deja motorul RA271E pentru sezonul 1965, care era o evoluție foarte avansată a propulsorului folosit în anul precedent. Conștienți că
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
Japonezii promiteau să revină și în sezonul următor, de această dată cu lecțiile mult mai bine pregătite. Honda pregătea deja motorul RA271E pentru sezonul 1965, care era o evoluție foarte avansată a propulsorului folosit în anul precedent. Conștienți că în Formula 1 puterea este foarte importantă, Honda miza pe cartea căilor putere, astfel că RA271 dezvolta 230 CP, o putere cu zece procente mai mare decât a oricărui alt motor din campionatul acelor vremuri. În plus, în echipa este cooptat Richie
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
alt motor din campionatul acelor vremuri. În plus, în echipa este cooptat Richie Ginther, un pilot mult mai experimentat, în cel de-al doilea monopost. Cuplul Ginther - Bucknum devine astfel singurul cuplu american care a concurat vreodată în întrecerile de Formulă 1. Pe pista lucrurile deveneau din ce in ce mai pozitive: Ginther aduce primul punct obținut de Honda în Formula 1, odată cu clasarea pe locul al șaselea din Marele Premiu al Belgiei, iar în cursele din Marea Britanie și Olanda s-a aflat la conducere
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
mult mai experimentat, în cel de-al doilea monopost. Cuplul Ginther - Bucknum devine astfel singurul cuplu american care a concurat vreodată în întrecerile de Formulă 1. Pe pista lucrurile deveneau din ce in ce mai pozitive: Ginther aduce primul punct obținut de Honda în Formula 1, odată cu clasarea pe locul al șaselea din Marele Premiu al Belgiei, iar în cursele din Marea Britanie și Olanda s-a aflat la conducere. Totul avea să culmineze cu victoria lui Ginther din Marele Premiu al Mexicului, ultima cursa a
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
în cele din urmă s-a mers pe varianta V12, cea care avea să se dovedească în final mult mai bună și cu un potențial mai ridicat. Rezultatele obținute în 1966 au fost și ele foarte bune. Întreaga lume a Formulei 1 respectă de-acum echipa japoneză, aceeași pe care o luase în glumă în urmă cu doi ani, iar vânzările de automobile erau în creștere în toate țările lumii. Cea mai bună performanță a anului a fost obținută de Richie
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
a fost obținută de Richie Ginther, locul secund de la Monza, grație motorului sau care era foarte puternic. În 1967 Honda decide să participe din nou cu un singur monopost, de această data sarcina pilotajului revenindu-i lui John Surtess, campionul Formulei 1 din 1964. Și din nou Honda a fost foarte competitivă la Monza, acolo unde Surtess a câștigat cu un avans de doar două zecimi de secundă în fața lui Jim Clark și Jack Brabham, după una dintre cele mai frumoase
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
doar două zecimi de secundă în fața lui Jim Clark și Jack Brabham, după una dintre cele mai frumoase bătălii din istoria F1. Rezultatele din 1967 au fost fără îndoială cele mai bune obținute de Honda în prima lor perioadă în Formula 1, la finalul sezonului clasându-se pe locul al patrulea în campionatul constructorilor în ciuda faptului că a rulat doar un singur monopost. În 1968 s-a continuat aventură alături de Surtess. Honda venea cu propulsorul RA301, unul și mai puternic decât
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
victoria din Belgia în ultimele tururi ale cursei. Deși în vara lui 1968 inginerii Honda au demarat deja lucrul pentru noul motor ce urma să fie folosit în 1969, un V8, conducerea firmei a anunțat părăsirea temporară a curselor de Formulă 1, considerând că deja și-au făcut un nume între constructorii de automobile, dorind să aloce toate resursele disponibile pentru alte provocări. În 1982, Honda a decis să revină în Formula 1, acolo unde a găsit un campionat complet schimbat
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
conducerea firmei a anunțat părăsirea temporară a curselor de Formulă 1, considerând că deja și-au făcut un nume între constructorii de automobile, dorind să aloce toate resursele disponibile pentru alte provocări. În 1982, Honda a decis să revină în Formula 1, acolo unde a găsit un campionat complet schimbat. Motoarele V12 de 3000 cmc folosite în urmă cu un deceniu și jumătate era de-acum doar piese de muzeu. Formulă 1 trăia în plină epoca de dezvoltare a motoarelor turbo
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
unui astfel de motor avea să aducă succesul. Sub conducerea lui Nobuhiko Kawamoto, un întreg departament avea să fie recreeat. Primul lucru a fost căutarea unui partener care să construiască șasiurile. Honda avusese în anii precedenți o relație excelentă în Formula 2 cu Ralt, producătorul de șasiuri britanic patronat de Ron Tauranac, fostul director tehnic și coproprietar al echipei Brabham în anii '60. Ralt nu construise însă niciodată un sașiu de Formulă 1, dar Honda era din nou pregătită de aceeasi
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
Honda avusese în anii precedenți o relație excelentă în Formula 2 cu Ralt, producătorul de șasiuri britanic patronat de Ron Tauranac, fostul director tehnic și coproprietar al echipei Brabham în anii '60. Ralt nu construise însă niciodată un sașiu de Formulă 1, dar Honda era din nou pregătită de aceeasi politică că și în 1963 când urma să arunce pe umerii partenerului eventualul insucces. Cum Ron Tauranac a refuzat să se alieze cu Honda și în Formula 1, Kawamoto a găsit
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
niciodată un sașiu de Formulă 1, dar Honda era din nou pregătită de aceeasi politică că și în 1963 când urma să arunce pe umerii partenerului eventualul insucces. Cum Ron Tauranac a refuzat să se alieze cu Honda și în Formula 1, Kawamoto a găsit o nouă echipă în Spirit, care evoluau și ei pe atunci în Formula 2 cu un real succes. Spirit a transformat în grabă un sașiu de Formulă 2 într-un de Formulă 1, căruia i-a
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
în 1963 când urma să arunce pe umerii partenerului eventualul insucces. Cum Ron Tauranac a refuzat să se alieze cu Honda și în Formula 1, Kawamoto a găsit o nouă echipă în Spirit, care evoluau și ei pe atunci în Formula 2 cu un real succes. Spirit a transformat în grabă un sașiu de Formulă 2 într-un de Formulă 1, căruia i-a montat motorul RA163E, un V6, primul turbo propulsor construit de Honda. Primul test a avut loc în
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
a refuzat să se alieze cu Honda și în Formula 1, Kawamoto a găsit o nouă echipă în Spirit, care evoluau și ei pe atunci în Formula 2 cu un real succes. Spirit a transformat în grabă un sașiu de Formulă 2 într-un de Formulă 1, căruia i-a montat motorul RA163E, un V6, primul turbo propulsor construit de Honda. Primul test a avut loc în noiembrie 1982, pilotul fiind Ștefan Johansson, iar redebutul Honda în Formula 1 s-a
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
cu Honda și în Formula 1, Kawamoto a găsit o nouă echipă în Spirit, care evoluau și ei pe atunci în Formula 2 cu un real succes. Spirit a transformat în grabă un sașiu de Formulă 2 într-un de Formulă 1, căruia i-a montat motorul RA163E, un V6, primul turbo propulsor construit de Honda. Primul test a avut loc în noiembrie 1982, pilotul fiind Ștefan Johansson, iar redebutul Honda în Formula 1 s-a consemnat în 1983. Deși Honda
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
un sașiu de Formulă 2 într-un de Formulă 1, căruia i-a montat motorul RA163E, un V6, primul turbo propulsor construit de Honda. Primul test a avut loc în noiembrie 1982, pilotul fiind Ștefan Johansson, iar redebutul Honda în Formula 1 s-a consemnat în 1983. Deși Honda făcea presiuni că Spirit să investească tot mai multe resurse în construcția de șasiuri, fluxurile financiare limitate ale partenerilor britanici au făcut ca aceste presiuni să nu își găsească nici un rezultat. În
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
au făcut ca aceste presiuni să nu își găsească nici un rezultat. În acest fel alianță cu Spirit se rupe, iar în vara lui 1983 este anunțat un nou parteneriat, de această dată cu Williams, una dintre echipele de top din Formulă 1. Keke Rosberg și Jacques Laffite au fost piloții care au pilotat primul Williams echipat cu motor Honda. Era începutul unei colaborări fructuoase, extinsă pe parcursul a patru sezoane și care s-a încheiat cu două titluri mondiale în campionatul constructorilor
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
care ajunsese la un moment dat la parametri necontrolabili, însă când motorul nu avea probleme nici un alt pilot nu le putea sta în cale. Rosberg avea să aducă noii alianțe victoria de la Dallas, Honda câștigând din nou o cursă de Formulă 1 după o pauză de mai bine de șaptesprezece ani. În 1985 locul lui Laffite este luat de Nigel Mansell. Acesta, împreună cu Rosberg, exploatează la maxim potențialul noului RA165E câștigând patru curse. În 1986 avea să vină și primul titlu
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
irezistibil care avea să cucerească în final titlul constructorilor dar și locurile doi și trei în campionatul piloților, Mansell pierzând titlul mondial din cauza unei pene de cauciuc în ultima cursa a sezonului. Motorul Honda devenea astfel pentru prima dată regele Formulei 1. În 1987 se ia decizia furnizării de motoare și unei a două echipe. A fost imediat aleasă echipa Lotus, acolo unde evolua Ayrton Senna, unul dintre cei mai apreciați tineri piloți ai acelor ani. Honda dorea de fapt să
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
A fost imediat aleasă echipa Lotus, acolo unde evolua Ayrton Senna, unul dintre cei mai apreciați tineri piloți ai acelor ani. Honda dorea de fapt să pună mâna pe Senna, considerând că împreună cu el putea să cucerească pentru totdeauna arena Formulei 1. Parteneriatele cu Williams și Lotus au fost imbatabile în acel an. Nelson Piquet a câștigat întrecerea piloților, acolo unde Nigel Mansell a terminat al doilea și Ayrton Senna al treilea, iar Williams s-a impus la constructori. Propulsorul Honda
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
la constructori. Propulsorul Honda folosit în acel an devenea și primul motor din lume care trecea de graniță celor 1000 CP. Acest propulsor a dat japonezilor șansă de a avea patru piloți pe primele patru locuri ale unei curse de Formulă 1, în Marele Premiu de la Silverstone unde a câștigat Nigel Mansell, Nelson Piquet a sosit al doilea, Ayrton Senna al treilea, iar Satoru Nakajima, colegul lui Senna de la Lotus, al patrulea. În 1988 se semnează un nou parteneriat, de această
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
la cote astronomice. FIA decide să pună capăt motoarelor turbo începând cu sezonul 1989, astfel că Honda se află în fața unei noi provocări - construcția unui motor asiprat cu o capacitate de 3500 cmc. Se alege varianta V10, una nouă în Formula 1, Honda rămânând astfel în fruntea campionatului, deși de această data titlul piloților a fost câștigat de Alain Prost. Totuși noile reglementări au produs schimbări majore de tactică, Honda renunțând să mai furnizeze motoare și celor de la Lotus. Ayrton Senna
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
Gerhard Berger, adus de la Scuderia Ferrari să îl înlocuiască pe Alain Prost. Honda domină în continuare, alături de McLaren, întrecerea constructorilor. În 1991 japonezii aveau să primească și lovitură de grație: Soichiro Honda decedează, astfel că Honda anunță părăsirea curselor de Formulă 1. Cum contractul cu McLaren specifică că acest lucru trebuia să se facă cu cel puțin un sezon înainte, Honda mai rămâne și în 1992 când Ayrton Senna și Gerhard Berger reușesc să câștige cinci curse din cele șaisprezece ale
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]
-
Honda mai rămâne și în 1992 când Ayrton Senna și Gerhard Berger reușesc să câștige cinci curse din cele șaisprezece ale sezonului, victoria lui Berger de la Adelaide fiind ultima reușită de japonezi în cea de-a doua lor perioadă în Formula 1. Titlurile din 1991 au fost ultimele cucerite de Honda în Formula 1. Considerând că părăsirea Formulei 1 în 1992 a fost o greșeală, în 1998 Honda începe, în mare secret, un nou proiect care prevedea revenirea. Dr. Harvey Postlethwaite
Honda F1 () [Corola-website/Science/304452_a_305781]