48,792 matches
-
ziarul a avut o succesiune bogată de redactori șefi: George Irava, George Oprescu, Tache Mocanu, Gheorghe B arbu, Florin Șchiopu, Vasile Rugină, Gruia Novac, Costel Nițuc, Cătălin Angheluță, Florin Mihăilescu, iar în prezent, d e aproximativ 11 ani, Aurel Găvan ( pseudonim Neagu Vârlan). Păreri tutovene, publicație județeană de cultură, opinie, informație și atitudine, editată de Fundația Creștin Ortodoxă „Sf. Nicolae” Bârlad, strada Republicii nr. 284 , anul XIII, Serie 128 nouă, apare bisăptămânal și a ajuns la nr.737/2 9 septembrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s‐a efectuat de către dl Mihai Vasiliu Cristescu la Dealul Mare, unde a fost și domnul Aristide Papadopol Calimaki „viceconsulul Argentinei la București și agent al nemților în țară. Articolele de fond din Propaganda semnate de Mihai Vasiliu Cristescu sub pseudonimul Judex fac servicii nemților, se susține în Sentinela de către Nilk Winter - Veritabil. * Spiritismul Spiritismul, organ pentru răspândirea științelor oculte, apare de două ori pe lună, Anul I, numărul 1 la 15 octombrie 1914, condus de C.K. Nicolau, redacția și administrația
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
bucățică de pământ să ne completăm cămara cu cele necesare traiului...” În clișeu: Florela cu nepotul Vlăduț, Buna Ange lica și Moșu - Nelu Codreanu, la foto nu la „bucățica de pământ” * La Bârlad, redactor șef rămâne Lupșa Anatol (A. Lupan, pseudonim) iar secretar de redacție Iancu Emil. (E. Sălceanu) și Melic Grimberg. Alexandru Miu - la secția de partid, Teofil Enășescu (T. Ciornei) la scrisori, Cezar Buda (Budescu) în probleme de agricultură, la sectorul administrativ, același N. Constantinescu, Elena Postolache și Marta
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spirit patriotic!” Redăm textul: Un pensionar cu inima tânără și cu lăudabile preocupări în domeniul cunoașterii, locuiește la Petah Tikva. Este fostul ziarist Rubin Schulimshon, doctor în drept 191 internațional, șef de gazete în Moldova, care semna cronici externe cu pseudonimul Radu Simionescu și care, în Israel a izbutit să se recalifice și să fie apreciat. Când ați sosit în țară? Am sosit în țară, împreună cu soția mea, Janeta, ca turiști la 17 februarie 1984. Am hotărît să nu ne mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
că între 15 martie 1884 și 25 decembrie 1892, ziarul Tutova scos de tipografu l și editorul G. Cațafany a ființat și între 1910 - 1911 și la el au colaborat și prof. Ștefan Neagoe (1838 - 1897) și Theodor Riga - sub pseudonimul Herodot. De la 4 august 1905, ziarul apare cu subtitlul: „Organ al Societății Studenților Tutoveni”; apoi de la 29 septembrie 1905: „ Organ al intereselor generale”. Până la 1 iunie 1893, director al ziarului Tutova a fost profesorul Panaite Chenciu. Tutova din februarie 1890
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spânzurătoare”, „Și‐ un câine cu noi”, „O lacrimă pe mormântul lui Vasile A. Urechia”, „Atâta să trăiești” ș.a. - unele făcând parte din volumul „Spritzuri” în c urs de apariție”. Alte versuri au fost publicate de inginer în Vocea Tutovei sub pseudonimul Nicaolaos. La 30 noiembrie 1901, Vocea Tutovei anunța că „ în curând va apare organul independent de presă „Imparțialul” sub direcțiunea domnului inginer D.I. Zamfirescu. După cum s‐a mai spus, ing. D. Zamfirescu era nominalizat în Anuarul presei române pe anii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spune Gr. Crețu, domnișoara Nina Codreanu, fiica vitregă a căpitanului N.V.Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august 1898, dar continuă a publica și în Ramuri de la Craiova, traduceri în Floarea darurilor, proză în Universul. Sub pseudonimul SAghin, Samuel Ghinsberg, autodidact, a publicat poezia Doina, iar viitorul institutor Adolf Axelrad, sub pseudonimul Dela 226 Tutova, mai ales poezie, după 1898, când era școlar. Viitorul autor al volumelor Din viața țărănească, Gr.N. Couatu, editat la „Minerva", semna și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
număr de poezii, începând de la 15 august 1898, dar continuă a publica și în Ramuri de la Craiova, traduceri în Floarea darurilor, proză în Universul. Sub pseudonimul SAghin, Samuel Ghinsberg, autodidact, a publicat poezia Doina, iar viitorul institutor Adolf Axelrad, sub pseudonimul Dela 226 Tutova, mai ales poezie, după 1898, când era școlar. Viitorul autor al volumelor Din viața țărănească, Gr.N. Couatu, editat la „Minerva", semna și el în Vocea Tutovei, ca și casierul Grigore Stamatescu, care se ocupa de o rubrică
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dar cu multe informații și puțini autori și semnături: Pompeiu I Popescu, Argus, Ion Dafin, P.I.P., Valerian V. Ionescu, Floridor, De la Abrud, Pip, Doctor P., C.B. Penescu, Iulius, Gh. Mateiu, I. Rusu Abrudeanu, Ipsilon, Ioan Moțet ( a se înțelege, destule pseudonime). Utilă cititorilor informația publicată în „Vocea Tg. Ocnei" care făcea cunoscut că se aflau la redacție de vânzare: „Foaie pentru minte, inimă și literatură" de la 1847 și până la 1864, ziarul „Învățătorul poporului" din 1848: „Noua albină românească", „Gazeta Moldovei", foaie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Vlahuță, G. Tutoveanu... * Sub semnătura lui Al. Vlahuță, președintele de onoare al „Academiei Bârlădene”, a fost publicată în „Calendarul...” din Bârlad poezia „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, dar și în „Neamul românesc” din Iași, cu titlul „La plimbare” sub pseudonimul Baltazar, versurile: „... Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii, Legănându‐ se din șolduri, trece zveltă, zâmbitoare, Tu‐ ți plângi neamul pus pe cruce, la răspântie de pieire, Plâng de‐ nvăluirea Țării, în mormântul lor strămoșii... Ea cu farmece‐n privire Grațiile
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Haliță, G. Constantinescu Râm(niceanu), G. Ghibănescu, Gavr Onișor, V.G.Diaconescu, I. Apostolescu, M.S. Andreianu, Sim Basilescu, iar colaboratori: Sim. Basilescu, G. Bergariu (Huși și Bârlad), C. Gr.Borgovanu, Elena Ciucă, G. Grăniceanu, Din Bella (în Macedonia), Aug. Frățilă, Gericon (pseudonim), C. Hamangiu, Spiru C. Haret, At. Iliescu, G.I.Ionescu, I. Mateescu, Maxim, Șim. Mironescu (institutor Bârlad), Ghiril Negruț, M.Pop, G.Popescu, I.P(op) Reteganul, Sângeorgeanu, V.Simionov, Lazăr Teodor, Valmag. Din cei enumerați profesorul precizează că Hamangiu, Negru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
profesorul precizează că Hamangiu, Negru I , Sângeorgean și Valmag publicau literatură populară „de dincoace și de dincolo de munți", Haret „o serie de articole despre localurile școlilor primare: propuneri, reguli și consilii practice pentru clădirea și dotarea lor." El dezleagă și pseudonimele: Gericon = G. Constantinescu Râm, Sânceorgeanu și Maxim Haliță; Valmag = Valeriu Magdu, învățător din Banat, și Din Bella. Tot de la Bârlad, spune prof. Gr. Crețu, sunt scriitori mai noi: G.Litzica, profesor la mai multe școli din Capitală, Anton Davidoglu, de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la Galați, cu rezerva cuvenită, „să vedem și Arhondologhia Moldovei de C. Sion, Iași 1892, care are și indice.” * Const. Hamangiu, în liceu fiind, publică versuri, traduceri, epigrame sub pseudonimul Heliotrop B lanc în ziarele Tutova și Paloda. De asemenea, publică recenzii și articole în revista pedagogică George Lazăr, precum și poezii populare culese din județul Tutova. * Graiul nostru Graiul nostru, 1925 - 1927, ca și Scrisul nostru (1929 - 1931) apare sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografia Cațafany, odată pe lună, 1904, o „jumătate de an sub conducerea lui D. Nanu (scurtat N., pe atunci profesor în Bârlad),apoi sub a lui Corn. Vasiliu Moldovanu (scurtat Cornel sau C.M., student universitar, din Bârlad), primul întrebuințând uneori pseudonimul Dan, ba și Stymphal (cf. nr.5 Lupașcu), al doilea pe cel de Radu sau Radu Stâncă, la traduceri"; scriu Gr. Crețu și I. Antonovici în lucrarea lor despre „Tipografiile... din Bârlad". Ei noteză în continuare pe cei 17 colaboratori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
provizor Bârlad), N. Iorga (reproducere), S. Teodorescu Chirileanu (reproducere), Leon T. Maiorescu (reprod.), I.D.Manolache, cf. Literatura și arta română VII 703, Paloda XX6 și Paloda literară I nr.9), C. Pasăre, Profir, Senin (P.Pogonatu, magistrat), Silvia Slăvescu, Stella (pseudonim),N. Stoleriu (învățător Zorleni), Tonegaru. Unii din cei enumerați publicau și versuri. Publicau numai versuri următorii 16: Maria Artenie (institutoare Bârlad, traducea din Horace), Const. Cantili, Clement Bacău (medicinist evreu), Hildebrand Frolla, Al. Gherghel, Isis -München (Isidor Budu), N. L
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din cei enumerați publicau și versuri. Publicau numai versuri următorii 16: Maria Artenie (institutoare Bârlad, traducea din Horace), Const. Cantili, Clement Bacău (medicinist evreu), Hildebrand Frolla, Al. Gherghel, Isis -München (Isidor Budu), N. L(upu), K(ostache, Bârlad, folclor), Ofelia (pseudonim), G.G. Orleanu, Cincinat Pavelescu, I. Petrovici (în 1909 profesor de filozofie la Universitatea din Iași), I. Pollio (consul francez, Galați), Rândunel Tekir-Ghiol (pseudonim) I Stătescu Naia, G. Tutoveanu (alias Ionescu Bârlad, a publicat un volum de poezii „Albastru", București, 1902
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
evreu), Hildebrand Frolla, Al. Gherghel, Isis -München (Isidor Budu), N. L(upu), K(ostache, Bârlad, folclor), Ofelia (pseudonim), G.G. Orleanu, Cincinat Pavelescu, I. Petrovici (în 1909 profesor de filozofie la Universitatea din Iași), I. Pollio (consul francez, Galați), Rândunel Tekir-Ghiol (pseudonim) I Stătescu Naia, G. Tutoveanu (alias Ionescu Bârlad, a publicat un volum de poezii „Albastru", București, 1902, conf. Paloda XXI 225), Hélène Văcarescu, A.Zamfirescu, At. Mândru (alias Gheorghiu Bârlad). Cei doi redactori și soții Gârleanu dădeau și traduceri. Se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
abuzul, corupția, de asemenea, întărirea spiritului civic, combatere a poluării morale, realizarea de traduceri din literatura universa lă și nu în ultimul rând descoperirea de noi talente. În ea au semnat:Cezar Stegaru, Petru Andrieș, Simion Bogdănescu (am înțeles un pseudonim a prof. Ion Puflea), Petruța Chiriac, Corneliu Leonard. Interesantă aducerea către public a părții din Biblie și anume Cântarea Cântărilor, înserarea în revistă a unor momente din poemul istoric Posada, intervențiile cunoscutului C.D. Zeletin. * Revista Săptămânal literar, cu o apariție
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
407 ș.a. Apare din iulie la 2 septembrie 1896: 35x25 cm., anual 7 lei, 15 bani numărul. Se imprimă la tipografia „Gutenberg”, Stein și Segal. („Lumea nouă”, București, 4 august 1896). * Condusă de autodidactul frate al tipografului Solomon Segal, sub pseudonimul Săveneanu, care venea de la Săveni, din nordul Moldovei, locul de unde venise la Bârlad, deși se născuse la Ștefănești Botoșani - ne spune profesorul Gr. Crețu, și înființase la 1896 tipografia „Modernă Gutenberg", în care „a scos în limba română 15 20
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
America. Lista colaboratorilor revistei citate, ni se precizează de către Gr. Crețu în „Nota" la lucrarea citată, cuprinde pe Virgil Cișman, Gr. N. Lazu de la Piatra Neamț, G.M. Mulțescu, I. Petrescu, C. Rusen, G. Silvan, M. Botoșăneanu, elevii de liceu Mauriciu Axelrad (pseudonim M de Osian), Adolf Axelard, frate cu Mauriciu, I.D. Manolache și Albert Natansohn (pseudonim Lucius), original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
lucrarea citată, cuprinde pe Virgil Cișman, Gr. N. Lazu de la Piatra Neamț, G.M. Mulțescu, I. Petrescu, C. Rusen, G. Silvan, M. Botoșăneanu, elevii de liceu Mauriciu Axelrad (pseudonim M de Osian), Adolf Axelard, frate cu Mauriciu, I.D. Manolache și Albert Natansohn (pseudonim Lucius), original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Piatra Neamț, G.M. Mulțescu, I. Petrescu, C. Rusen, G. Silvan, M. Botoșăneanu, elevii de liceu Mauriciu Axelrad (pseudonim M de Osian), Adolf Axelard, frate cu Mauriciu, I.D. Manolache și Albert Natansohn (pseudonim Lucius), original din Huși. Mai semnau: Giovana de la Piatra (pseudonim), sora lui Natahsohn, măritată cu I.D. Manolache, iar apoi cu Aur Marcu, cunoscută sub numele Holda, pe care l-a folosit și I.D. Manolache Holda. În revistele umoristice semna sub numele Mimi Pinson. Într-o notă biografică a Anei Aureliu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
spune că e „născută la Epureni, că a învățat la Iași și la Dresda." Din numărul 7 al Revistei din 2 septembrie 1896, singurul pe care l-a consultat Gr. Crețu, s-a mai putut afla semnătura C.I. din Cristești, pseudonimul Stiva, „ cum și un D. Cantemir", care toți trei publicau versuri. Aflăm că Solomon Segal a scris o revistă săptămânală „timp de vreo 2 ani", în București în „jargon cu litere evreiești, intitulată Dorsche Zion - „Râvnitorii Ționului.” * 408 Revista, publicație
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în paginile ei se afirmă viitorul maestru al penelului Octav Angheluță și Constantin Crișan - viitor publicist, a doua între 1930 1932, superioară calitativ, când numele cele mai răsărite sunt Octavian Gâdei, D.Mercaș, C. Emandi, D. Alistar și Gh. Chiper, pseudonimul încă din liceu al publicistului M. Serdaru Dinograncea.” * Zorile, revistă literar științifică a liceului teoretic “Cuza Vodă” din Huși, reapare - în cea de a patra etapă în ianuarie decembrie 2006 prin grija directorului școlii - Georgeta Giosu, din sumar făcând parte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
După mulți ani, în care i se interzice să publice din cauza ideologiei etnicist-metafizice din eseurile sale, B. colaborează, foarte rar și atent cenzurat, mai mult cu evocări ale vieții culturale, la „Tribuna”, „Steaua”, „Secolul 20”, „Luceafărul” (unde semnează și cu pseudonimul B. Vasile) ș.a. Considerat „cel mai fecund creator al generației sale” (N. Bagdasar), revendicat aproape în aceeași măsură de istoria literaturii și de cea a filosofiei românești, B. așază, consecvent, în miezul ideatic al studiilor pe care le publică dominanta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]