4,948 matches
-
cu decorația din fundal. "Din preocuparea încă de a împlini un subiect prin tablou, vine acea înclinare a lui Teișanu spre ilustrație, când pune o figură și o leagă numai decorativ cu natura înconjurătoare; sau izolarea figurei în tablou și întrebuințarea naturei numai ca împodobire decorativă a acesteia (Însemnat tabloul: "Fluturi albi")"182. Esteticianul elogiază la Teișanu "specializarea în arta aplicată a placatelor, sau cucerirea unei superioare arte idealist-romantice, o manifestare nouă românească, între prerafaelitismul englez și boeklinismul (sic) german"183
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și implicit, este recuperabil din realizarea lor o sensibilitate care corespunde atât artistului cât și comanditarului. Figura longilină a unei adolescente care ține cu ambele mâini deasupra capului o cruce, corespunde deopotrivă veterotestamentarului îndemn creaționist, Fiat Lux, dar și unei întrebuințări laice, aceea de lampă, crucea lumina. Statueta reprezintă exemplar aliajul secesionist, nu lipsit de ambiguitate, al unei grații spiritualizate a liniilor, ambiguitate marcată în acest caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine echivalentul prestigios al mitologiei greco-latine, având în plus avantajul de a fi o cultură vie în măsură să ofere o amprentă identitară culturii moderne. Arta simbolistă românească va oscila ca pretutindeni în Europa între utilizarea bagajului mitologic greco-latin de întrebuințare cultă, un fel de lingua franca a artei plastice de la clasicism la simbolism, a bagajului mitologico-folcloric "național" deja pus în valoare de romantism și a mitologiei culte forjate cu sau fără ajutorul folclorului "național" și puse în circulație de marile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ediția Princeps. Oscar Han se îndepărtează de expresia simbolistă, eliminând orice particularism deformant, orice ambiguitate, orice detaliu biografist, sfârșind prin a cantona reprezentarea într-un spațiu ideal, atemporal, neoplatonic, un spațiu hiper-eonic. O astfel de reprezentare se deschide kitschului și întrebuințărilor lui ideologice, culminând cu eminescianizarea de un prost gust monumental a cuplului dictatorial, Nicolae și Elena Ceaușescu, de către Sabin Bălașa. De acest tip de idealizare cu o pronunțată notă de abstractizare uscată, convențională, se desolidarizează critic Petru Comarnescu. "Din nefericire
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1906) de o manieră originală, care pune în evidență capacitatea artistului de a adapta simbolist motive mitologice contextului culturii poloneze moderne. O paralelă în acest sens nu deschide nicicum posibilitatea unor influențe simbolice, ci a unor echivalente simbolice, modul de întrebuințare rămânând diferit, cantonându-l pe Malczewski într-o dimensiune mai mult decadentă decât simbolistă, și pe Paciurea într-o dimensiune mai mult simbolistă decât decadentă. Însă numitorul comun al lucrărilor invocate ale celor doi artiști îl constituie relația artistului cu dimensiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
langorii verlainiene. Spleenul este decadent, reveria este romantică, devenind simbolistă, între cei doi poli, pe portativul sensibilității simboliste, se desfășoară o multitudine de stări cu infinitezimalele lor ineluctabile. Desprins din contextul poeziei lui Baudelaire, termenul se nuanțează primind și o întrebuințare mondenă, ca formă superioară de reflexivitate, de complexitate sufletească. Există, prin urmare, și un registru soft, în continuitatea romantismului, al reveriei ușoare, al stărilor tranziente, puse adesea în relație cu o preocupare intelectuală. Astfel, lectura unei cărți decupează profilul unei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
537. Povestea Salomeii este reluată în contextul fatalităților mondene, asociind luxura și violența. Chiar și o modestă povestire, Pedeapsa 538, al cărui autor nu este menționat, relevă popularitatea temei și felul în care ea se conjugă cu un mod de întrebuințare decadent. Don Juan-ul modern, milionarul monden, succesor al lui Cassanova, răsfoiește albumul cuceririlor, ilustrativ pentru un cosmopolitism erotic demn de un prinț oriental: semiramide, "impresioniste", bovarice intelectuale, morfinomane, diabolice d'aurevilliene, nimfomane dedicate baudelairian răului, erotomane mistice etc. Fatalitatea își
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
său. Pictorul simbolist francez, Gustave Moreau, își organizează casa-muzeu după același principiu al integrării propriei personalități în locuința amenajată din timp pentru a juca rolul unui alter-ego. Pictorul a întreprins minuțioase adaptări și amenajări ale locuinței pentru a-i da întrebuințarea dorită, prin selecția și plasarea tablourilor urmărind, în opinia lui Rapetti, "o orchestrare a viziunii publicului asupra intimității muncii pe care o întreprindea, concepându-și, de altfel, muzeul după un sistem de dublă prezentare, majoritatea sălilor adăpostind opera propriu-zisă, în timp ce
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei cameristici rafinate. Astfel de mizanscene se constituie printr-o serie de grefe estetice. Chiar atunci când estetul decadent joacă cartea austerității, recompunând severitatea monahală a unei celule de schivnic cu toate virtuțile litotei, din ea nu lipsește bunul gust al întrebuințării remarcabile a golului prin aducerea în prim plan a detaliilor, a accesoriilor, care sub aparența modestă îndeplinesc rolul care le-a fost consacrat printr-o regie minuțioasă. Chiar dacă organul grefat este integrat ordinii metabolismului estetic al artistului, transplantul evocă condiția
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decor urmează să fie înlocuit în vederea montării unei noi piese. Teatralizarea sub specia artificializării propriului spațiu locativ îl transformă într-o scenă pe care regizorul decadent improvizează micile sale spectacole fastuoase. Obiectele sunt alese în virtutea capacității lor de a evoca, întrebuințarea lor nu este doar muzeală, ci și ficțională, ele servesc deopotrivă de decor, cât și de perspectivă. Locuința decadentă este generatoare de angoasă, multiplicarea sugestiilor, senzațiilor, reflexelor, într-o cameră de rezonanță menită să le amplifice poate deveni sufocantă și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de cât frumosul ca să'l admiri"610. În Pe sofa, o "damă" îmbrăcată într-un compleu alb și cu ciorapi negri se odihnește pe sofa picior peste picior. La picioarele ei se află un evantai negru, nu doar obiect de întrebuințare mondenă, ci și un derivat al măștii. Ca și la țigăncile lui Nicolae Vermont, la mondenele lui Teișanu devine sesizabilă poza. Pictorul chiar pune accent pe ea, introducând o anumită licențiozitate, o subtilă malițiozitate. Spre deosebire de Rops, desenul nu devine niciodată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comportamentul lui de consumator. Pentru societatea contemporană, În care progresul tehnico științific tinde În multe domenii să Înlocuiască producătorul-om cu producătorul-mașină, devine foarte importantă și semnificativă studierea comportamentului de consum, cu atât mai mult cu cât resursele rare cu Întrebuințări alternative pe care societatea umană le are la dispoziție impun producerea, numai a acelor bunuri și servicii care satisfac nevoile În cantitățile necesare. De aceea, cunoașterea și explicarea comportamentului de consum și cumpărare a devenit o necesitate stringentă, ignorarea modului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o dublă superioritate: tinerețea și, mai ales, cartea. Dar această carte mai are o semnificație, și Încă una nobilă, motiv pentru care nu trebuie redusă la o simplă treaptă, adică la un instrument ce poate fi uitat și Îndepărtat după Întrebuințare. Ea reprezintă și un blazon de genealogie socială, fiind “...hrisovul nostru cel dintâi, / Al robilor cu saricile pline / De osemintele vărsate-n mine.” În aceste oseminte se poate distinge metafora zestrei de durere și de revoltă surdă ce s-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cum trebuie să nu li se dea de mâncare" și nici să nu fie lăsați să-și cumpere 94. La data de 2 august 1941, Conducătorul statului a transmis prin Marele Cartier General ordinul nr. 207 prin care se dispunea întrebuințarea în mod activ a tuturor evreilor din țară în cadrul muncii de folos obștesc 95. În consecință, o zi mai târziu, 3 august 1941, Ministerul de Interne a dispus strângerea și trimiterea imediată a evreilor de pe teritoriul întregii țări la munca
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stopării acestora. 67. 4 august 1941. Nota nr. 208.727 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prefecturilor din Moldova și Basarabia, Inspectoratelor de Jandarmi și Guvernământului Basarabiei, etc, prin care se reiterează ordinul generalului Ion Antonescu de întrebuințare a evreilor la diferite lucrări și se solicită măsuri stricte de executare a ordinului. 68. 4 august 1941. Nota nr. 208.846 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, prefecturilor din Basarabia, Comandamentului Militar al municipiului Chișinău, Inspectoratului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
respectiv față de evreii din Basarabia. 69. 6 august 1941. Nota nr. 208.829 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, Serviciului Pretoral, Inspectoratului Jandarmeriei Chișinău, etc, cu privire la situația maselor de evrei trecute peste Nistru, respectiv dispozițiile referitoare la întrebuințarea acestora la munci. 70. 8 august 1941. Nota nr. 209.038 adresată de Armata a 4-a unităților din subordine, Inspectoratelor de Jandarmerie și Poliție Iași, Galați și Chișinău, Guvernământului Basarabiei, etc, prin care se comunică ordinul Președinției Consiliului de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nistru a evreilor și se solicită adoptarea unor măsuri pentru stoparea "operațiunii de repatriere". 77. 14 august 1941. Nota nr. 32.064 adresată Comandamentelor Teritoriale și Cercurilor de Recrutare de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privitoare la întrebuințarea evreilor internați în lagăre la munca de folos obștesc. 78. 16 august 1941. Nota nr. 33.413 înaintată Președinției Consiliului de Miniștri de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la caracteristicile semnului distinctiv purtat de evrei. 79
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
subordine, Marelui Cartier General, etc, privind capturarea și executarea unor partizani sovietici evrei. 110. 5 octombrie 1941. Nota nr. 42.639 adresată Comandamentelor Teritoriale, Cercurilor de Recrutare, Ministerelor, etc, de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privitoare la întrebuințarea medicilor evrei la munca de folos obștesc. 111. 6 octombrie 1941. Nota nr. 6761 B adresată Armatei a 4-a de Secția II-a Informații din Marele Cartier General, prin care se comunică dispoziția mareșalului Ion Antonescu cu privire la internarea evreilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
134. 25 octombrie 1941. Nota întocmită de SSI cu privire la revizionismul maghiar, reflectat în tratamentul populației evreiești din Ungaria comparativ cu România. 135. 27 octombrie 1941. Nota nr. 99.828 înaintată Corpului 2 Armată de către Divizia 10 Infanterie, privind numărul și întrebuințarea evreilor arestați în Odessa, respectiv numărul evreilor internați în ghetou. 136. 27 octombrie 1941. Nota nr. 53.058 adresată Ministerului Apărării Naționale de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la învinuirile aduse de ziarul "Gazeta Țării" în privința
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
muncii de folos obștesc ar trebui s-o verse la bugetul statului în contul salariului real plătit evreilor. 243. 2 mai 1942. Nota nr. 82.089 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la normele de întrebuințare ale evreilor cu vârsta cuprinsă între 20-40 ani la munca de folos obștesc, la drumurile și carierele de piatră din Basarabia. 244. 4 mai 1942. Nota nr. 1156 înaintată Armatei a 3-a de către Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria, cu privire la paza și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
sau nu execută conștiincios munca de folos obștesc, respectiv regimul evreilor internați în lagărele și ghetourile din Transnistria. 264. 3 iunie 1942. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privind istoricul situației juridice a evreilor, respectiv întrebuințarea acestora la munca obligatorie. 265. 6 iunie 1942. Notă întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la scutirile ilegale obținute de unii evrei, respectiv propunerea de revizuire a tuturor scutirilor și organizarea unor controale severe pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Interne Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, privitoare la decizia nr. 3269 emisă la 31 decembrie 1942 de către Guvernământul Transnistriei prin care se dispune scoaterea din lagăre și ghetouri a evreilor internați și întrebuințarea lor la munci consecințele ce rezultă în urma aplicării acestei decizii în cazul evreilor comuniști internați la Wapniarka, respectiv propunerea de modificare a prevederilor deciziei în conformitate cu principiile de drept și necesitățile de ordine și siguranță națională. 363. 21 ianuarie 1943. Nota
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
unui număr de 34 evrei, respectiv propunerea detașării la fiecare punct de trecere a unui subofițer german în vederea controlării camioanelor germane. 425. 11 mai 1944. Referatul nr. 4001 întocmit de Comandamentul General al Etapelor, cu privire la ordinul mareșalului Ion Antonescu de întrebuințare a evreilor la executarea lucrărilor de utilitate militară în spatele frontului. 426. 11 mai 1944. Nota nr. 440.660 adresată de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major Corpurilor de Armată și Corpurilor Teritoriale, privind modalitatea de executare a dispozițiilor
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la concentrarea de către Comandamentul Militar al Capitalei a evreilor cu vârsta cuprinsă între 16-17 ani, în vederea executării lucrărilor de apărare pasivă. 434. 22 mai 1944. Nota nr. 517.082 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privind întrebuințarea evreilor în cadrul lucrărilor de apărare pasivă. 435. 27 mai 1944. Nota nr. 32 înaintată de Cercul Teritorial Covurlui șefului de Stat Major al Comandamentului General al Etapelor, colonelul Gheorghe V. Mosiu, referitoare la situația evreilor ce dețin carnete de scutire
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Stat Major, cu privire la desființarea detașamentelor de evrei. 448. 30 august 1944. Nota nr. 523.114 întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, prin care se propune desființarea tuturor detașamentelor de evrei, lăsarea la vatră a trupei, respectiv întrebuințarea după nevoi a ofițerilor și subofițerilor care încadrau detașamentele de evrei. 449. 14 septembrie 1944. Nota nr. 523.436 înaintată de Secția I-a Organizare-Mobilizare șefului Marelui Stat Major, generalul de corp de armată Gheorghe Mihail, prin care se transmit
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]