5,437 matches
-
cei ai casei, din făină intermediară. Când fiul meu Serafim a rămas într-o vară două săptămâni la bunici, împreună cu cei doi fii ai sorei mele Netuța, cam de aceiași vârstă, cu toți se urcau pe cuptorul bunicii și se întreceau cu ambiția: „care sare mai departe”. În acest concurs, fiul meu, a luat elan mai mare ca să-și înteacă verișorii dar, sub efortul lui, cuptorul bunicii s-a năruit. Sâmbăta, mămica ne spăla, ne făcea baie în „albia” mare, făcută
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
glasul scăldat în lacrimi al mămichii: „Nu te teme, nu-i nimic, nu te teme”. Într-o vară, într-o duminică după amiază, părinții mei erau în vizită la nașul Stan Crăciun, iar eu mă jucam afară cu alți copii, întrecându-ne care trece mai repede printr-un gard de sârmă ghimpată. După multe reprize, după multe treceri, am reușit și eu să trec cel mai repede, să fiu primul, dar în graba mea am agățat piciorul drept, sub genunchi, într-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe Sveavägen și parcă mă văd din afară, am început să vorbesc cu Dumnezeu, și o eventuală convorbire la mormânt mi se pare superfluă. Îi spun Lui că am nevoie de El în fiecare clipă, că știu că limba Lui întrece orice gândire, dar ar putea să-mi dea un semn cât de mic că neliniștea mea nu îi este indiferentă... Înainte de a ajunge la intersecția unde marea șosea Sveavägen se bifurcă, atunci numai am observat castanii mari care flanchează drumul
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
a fost parcursă cu siguranța și ușurința asemănătoare unei vorbiri curente, contribuind la atribuirea calitativului de excepțional întregului spectacol. Ceilalți colegi din distribuție care apăreau în acest spectacol pentru a cincea oară de la debutul anterior al unei distribuții compacte, sau întrecut pe sine. Așa se întâmplă adesea la multe spectacole când un partener parcă electrizează prin dăruirea sa, contaminează pozitiv, atrage după sine și stimulează energiile creatoare ale celorlalți. multă convingere atât trăirile afective față de iubita sa cât și îngrijorările Gabriel
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
de la prima repetiție s-a impus cântarea fără menajamente, aceasta a stabilit o notă de conduită pentru toți partenerii, obicei ce părea a fi uitat în ultimul timp. Și așa s-a sudat o echipă în care fiecare s-a întrecut pe sine și a reușit să-și dea întreaga măsură a valorii pe care o avea. Talentul și-a spus cuvântul! Și succesul a venit în mod firescă Pe lângă bucuria tuturor colegilor, resimțită, de a fi din nou împreună, cei
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
-i cu asta? Nu eram noi tineri și plini de speranțe și siguri că după azi vine și mâine ?... Secretarul revizoratului era un tânăr pe numele său Ion Uzunov. Avea o soție înaltă, frumoasă și foarte bună. În bunătate se întreceau amândoi. Le era milă de noi, dar mila-i una, putirința e alta și, să nu uit, într-o dimineață vedem că se oprește lângă "vila cu păsărelele muzicale" din parc un domn cu ochelari. Credeam c-o fi vreun
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
care-i cam plăceau. - `vă-n mama voastră de pezevenghi. Nu poate omul să facă un pas, să strângă și el o ființă în brațe că hop, ăștia te și descoperă. Nici cei de la Siguranța Statului nu v-ar întrece în descoperiri. Hai ici, la "Monte Carlo" să bem și să gustăm ceva, măi ciracilor! În restaurant chelnerul, cum ne-a văzut însoțiți de conu Iancu, a și pus cap la cap două mese și a luat poziția de drepți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
acel om de-a construit taman în mijlocul drumului?”, mă întrebam nevenindu-mi să cred ceea ce văd. Discret, șefii ne sugerau să nu facem prea des uz de amenzi sau de măsuri radicale când era vorba de ilegalități, dar această situație întrecea toate așteptările. Vreau să văd și eu care e curtea matale! Cu mâna întinsă mi-a arătat gospodăria de vizavi de fostul drum și actualul adăpost pentru animale, o curte mare cu livadă în spatele casei, al cărei capăt nu îl
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fiecare dată că am mai fost aici cândva. La tanti Maria în casă era curat, cald iarna și răcoare vara. Aparatul de radio cu baterii mergea toată ziua. Nenea Culai era un om blând și darnic. Uneori, când dărnicia lui întrecea măsura, tanti Maria striga la el. Măi, omule, tu dai tot din casă! Mai lasă și pe altă dată! Curtea lor era plină de păsări. Pe soba din bucătărie erau oale de lut, cu lapte pus la prins, iar în
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
însoțit de secretarii C.C. ai P.C.R. și de alți oficiali, a tăiat panglica după care, într-o ordine perfectă, cu pași parcă de defilare, a intrat tăcută și disciplinată mulțimea de primari și de secretari de județe. Cele văzute au întrecut cu mult și cea mai bogată imaginație. Magazinele de legume aveau spațiul amenajat în așa fel încât aveai impresia că ești într-o grădină de zarzavat, erau aranjate livezi cu pomi fructiferi, vii și crame, iar felurite soiuri de flori
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
român, la nivelul Europei a fost declanșată o campanie de presă potrivnică, mai ales În Franța, unde ziarele sprijinite financiar de evrei: La Patrie, Le Siecle, Le Temps, precum și publicațiile israelite: Archives israelites, L’Univers israelite ș.a s-au Întrecut În a condamna măsurile guvernului de la București În termeni de o violență verbală puțin obișnuită: „acte de persecuție sălbatică”, „acte de barbarie și intoleranță” „măsuri sălbatice contra evreilor”. Atitudinea ostilă a Europei a stârnit proteste În țară, mai ales În
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
am o mândrie, aceea de a crede că În peninsula balcanică România este un centru cultural care radiază În afară; eu am mândria de a crede că suntem aci cel dintâi popor; că nici unul din vecinii noștri nu are să ne Întreacă și că civilizațiunea se va Întinde de la noi la dânșii, iar nu de la dânșii la noi”. Aceasta se poate face „făcând ca ele (școlile) să fie un ideal pentru popoarele vecine; și când ele vor fi un ideal, să dați
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
particulare specializate în cazul în care implicarea statului ar fi apreciată ca neconstituțională. Interesantă mi se pare căderea în capcana discuțiilor teoretice a unor minți instruite care par a ignora că euthanasia, cu sau fără teorie, este o decizie care întrece măsura profesiunii medicale. Decât medicul, mai calificat ar fi preotul în această treabă, care, de la un moment, este mai mult de competența lui... * Cum am spus, în legătură cu avortul s-a vorbit de suflet (nu-mi amintesc de nici un simpozion, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
au plăcut deloc și cred că le-am ascuns într-un ungher obscur al creierului. Sunt convins că, pentru un copil normal, care nu a făcut nici măcar grădinița, contactul cu școala nu poate fi decât neplăcut. Complotul doamnelor care se întrec în a-l ademeni pe copil cu povești înduioșătoare despre școală și fericirea de a fi școlar este o manifestare de ipocrizie amestecată cu o doză de isterie. Școala, cea mai sublimă creație umană, este un rău; un rău necesar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
La "prezent" reveria acționează cu toată forța. Totul este vis și armonie, totul este un minunat teatru suprarealist, la terasa de la mare, la mănăstiri, la podul rupt de la Buzău, este o jubilație de suprarealism. Ce Dali?... Avem maeștri care îl întrec. La "viitor"? Dar viitorul este suprarealist prin excelență, prin definiție. * Ultima găseliniță suprarealistă stă chiar în fața mea, acum, când scriu aceste note. Prietenul și pacientul meu (îi spun Vasile) îmi reclamă cum a fost victimă directă a gândirii sale suprarealiste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
școala primară, liceu și facultate. Dormisem într-un pat, împărțisem foamea cu el o serie întreagă de ani, trecuserăm prin aceleași evenimente; eram, cumva, o identitate. Ne lega însă mai mult decât un trecut comun, o ciudată înclinație către vis, întrecându-ne într-un joc bine învățat, devenit a doua natură: inventam cu plăcere oameni, locuri și personaje fictive, pe care le introduceam, cu un fel de artă specială, în universul nostru cotidian. În timpul unor cursuri anoste, imposibile, ne trimiteam bilețele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în 10 martie pe un post de televiziune că nici acum nu avem politici industriale au blocat probabil mulți cetățeni care stau la pândă noaptea să vadă dacă are cine și cum guverna în România. Ceea ce a spus ministrul Reformei întrece gravitatea crizei de guvern. În toate domeniile-cheie ne lipsesc exact politicile care să orienteze alocarea resurselor. Nu știm ce guvernă, nici încotro o luăm. Sunt însă și ministere în care par să se contureze astfel de răspunsuri. Unul dintre ele
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
fiului ei: „pe vremea când era elev la liceu, mama lui, ...o femeie evlavioasă dar și severă cu copilul pe care voia să-l vadă preot, îi spunea: «Să înveți bine și dacă tătuțu-tu a ajuns dascăl tu să-l întreci, să ajungi preot!» și dacă auzea că nu învață sau este indisciplinat mergea la liceu cu vărguța și și-l croia cât era de mare”. Teodor Cotlarciuc, care toată viața a fost cantor la biserica din sat, fiind numit inițial
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
fost alături, cu amabilitate și gentilețe aparte. După 40 de zile de zăcere, a ieșit vindecat din spital. A părăsit spitalul cu o permisie de 60 de zile de licență extraordinară datorită slăbirii fizice evidente. Mama Angela și prietenii se întreceau pentru a-l ajuta să-și recupereze puterile. Terminându-se zilele de permisie, s-a reîntors la spital însoțit de fratele său Gaetano. Don Calabria ne spune că fratele său, înainte de a reintra în cazarmă, l-a convins să tragă
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
există mijloacele; acestea nu vor lipsi, dacă vom primi acest suflet cu credință și cu credință ne dăruim acestei Opere». Vânzătoarele de zarzavaturi din piața de verdețuri, când află că don Calabria a primit în casă niște copii nevoiași, se întrec în a-i procura fructe, zarzavaturi și orice altceva ar avea nevoie pentru a le da de mâncare. Don Calabria a văzut în aceste mici «semne» intervenția Divinei Providențe. Numărul copiilor s-a înmulțit iar casa s-a dovedit în
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
organizat o excursie la Ceraino: un sătuleț de patru case întinse de-a lungul malului stâng al Adigelui. Ajunși acolo, băieții și-au scos încălțările și au început să bălăcească prin ghiolurile Adigelui. Căutau pietricele de râu aplatizate și se întreceau în a le azvârli razant pe deasupra apei, pălmuind râul mocirlos și somnolent. Spre amiază a sosit pe neașteptate don Calabria împreună cu contele Francesco Perez. S-au adăugat grupului de excursioniști în sărbătoare pentru a servi prânzul la pachet. Terminându-se
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
septembrie 1944. Avea 78 de ani». Fratele Francesco Perez Intrând în biserica de la San Zeno in Monte, în capela din stânga întâlnim rămășițele pământești ale fratelui Francesco Perez alături de cele ale lui don Giovanni Calabria: doi prieteni inseparabili, care au trăit întrecându-se în a-l iubi pe Dumnezeu și a-l sluji pe aproapele, în umilință și generozitate. Contele de 31 de ani și tânărul seminarist de 19 ani s-au simțit imediat atrași de comuniunea aceluiași ideal, însuflețiți de aceiași
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
zilnică de la Legația germană, la același minister, găseai cuvinte nepotrivite ca: Dezordinea din administrația vămilor românești, la fel ca și în celelalte administrații din această țară etc., etc.". Mergînd mult mai departe decît aceste insolențe de ton, domnul Kiderlen a întrecut măsura cu ocazia unei licitații de furnituri pentru locomotivele de la calea ferată românească. Marea fabrică Cokerill, din Belgia, cîștigase comanda, oferind, în avans, în plic închis, un preț cu 5% mai mic față de ceilalți concurenți, numai să pătrundă pe piața
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
român, supus la presiuni superioare, a trebuit să satisfacă în parte exorbitanta pretenție germană, trecînd comanda pe jumătate Belgiei, pe jumătate Germaniei. În acest concurs de gesturi și înscrisuri lipsite de bunăcuviință, Legația austro-ungară nu rămînea mai prejos. Ea se întrecu pe sine cu ocazia unui proces ce avusese loc într-un tribunal de provincie din România, care se terminase prin achitarea unui țăran vinovat de a fi ucis un austriac (pe care îl surprinsese cu soția lui). Legația imperială și
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
din cadrul Ligii Națiunilor, date fiind clauzele privind minoritățile. În perioada cît am fost secretar general, ne aflam în plină bătălie, denumită "a optanților unguri", teatrul de la Geneva 209 era arhiplin de oameni veniți să asculte duelurile oratorice în care se întreceau bătrînul conte Apponyi și vivacitatea dialectică, bogată în resurse juridice, a reprezentantului nostru, Titulescu, a cărui stea urca pe cerul genevez. Budapesta și Bucureștiul întăreau tezele lor adverse consultînd juriști cu renume din Europa și America de Sud, argumente pe care le
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]