5,537 matches
-
credincioși, se va ajunge în 1850 la 526 credincioși, deci o creștere sensibilă față de recensămintele anterioare, creștere la care a contribuit fără îndoială, alături de natalitatea ridicată din sânul populației locale și emigrarea continuă de transilvăneni sau de locuitori din satele învecinate ori mai îndepărtate. Statisticile religioase menționează numărul credincioșilor din Somușca ca fiind echivalent cu cel al locuitorilor, întrucât, toți erau catolici. Astfel, Schematismul Misiunii din 1850 notează în cadrul parohiei Cleja satul „Somoska” cu 526 de credincioși, fără biserică. Semnalăm faptul
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
petrecere a timpului liber. La aceste facilități se adaugă accesul la telefonie fixă și mobilă, cablu tv, faptul că satul nu este afectat de nici o sursă de poluare și, de data recnta, asfaltarea drumului de legătură cu cele două comune învecinate (Bratca și Roșia). Având în vedere potențialul turistic de care dispune, satul Damiș poate fi inclus în câteva trasee turistice (vezi Depresiunea Damiș).
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
Ilva sunt: Iliuța, Sălhoasa, Vinoasa, Ursoaia și Cucureasa. În localitate există două lacuri mici numite de localnici tăuri, în care apele se adună și staționează când precipitațiile sunt mai abundente. Ele sunt consecința unor alunecări de teren de pe coasta argiloasă învecinată, închizând astfel pârâul și valea pe o porțiune de curs. Structura și complexitatea formelor de relief și a subsolului, formațiunile eruptive și sedimentare, modificarea acestora și circulația apelor de infiltrație au favorizat apariția unor izvoare de ape mineralizate bicarbonate clorurate
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
un zapis de vânzare prin care nepoții popei Lupșe și ai Lupului Coșciug au vândut cu 90 zloți părțile lor de moșie de la Bălușeni. Plata s-a făcut în prezența mai multor martori, printre care și „Dronea ot Blândești” Comune învecinate: la S Sulița, la N-E Gorbănești iar la V Burlești. Comuna Blândești este așezată în jumătatea sudică a județului Botoșani de o parte și de alta a șoselei județene nr. 297, precum și în dreapta pârâului Burla; satul Blândești, reședința comunei
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
nord, dar din cauza invaziilor și a prădăciunilor ( mai la nord se află păduri întinse), s-a strămutat mai spre râul Miletin. Numele ar putea proveni de la proprietăreasa Paraschiva, căreia i se spunea Chita ( de la Paraschivuța ). De altfel și o pădure învecinată satului se numește Chițovanca. Pe la sfarsitul veacului al XVII-lea, moșia Flămânzi se află în proprietatea lui Dimitrie Mavrocordat, iar biserică veche din lemn a satului ar fi fost ctitoria să, ridicată în 1798. În locul ei, s-a ridicat actuala
Chițoveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300902_a_302231]
-
s-au produs o serie de modificări și în clima așezării leșene care au ca tendință o creștere a temperaturii aerului și o scădere a volumului de precipitații, cauzate în bună măsură de reducerea suprafețelor împadurite. Ca și în zonele învecinate, în zona montană se etajează, începând de jos, soluri brune acide, soluri brune podgorice și podgoluri la care se adaugă roci vulcanice, andosolurile. Solurile aluvionale sunt răspândite doar în lunca îngusta a așezării. Domină deci solurile podgolice și argiloase. Din
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
satul Șona și pe meleagurile lui au trăit cândva și oameni de origine germană. Doar românii care au locuit împreună cu sașii în satul Șona nu au părăsit satul. Deși așezarea satului nu a permis o comunicare mai strânsă cu satele învecinate totuși alfabetul, școala, instruirea oamenilor a pătruns în sat încă din anul 1835, care se făcea în câte o casă pustie. Învățătorii erau preoții și cantorii celor două biserici - ortodoxă și greco-catolică care predau rugăciunile și cititul cu litere chirilice
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
național DN73A, care face legătura între localitățile Predeal și "Șercaia". Drumul național DN1S (fost Drumul județean 104) leagă, la Șercaia, DN1 (E68) de drumul european E60 (DN13), la Hoghiz. Șercaia este traversată de râul care poartă denumirea de Șercaia. Localitățile învecinate sunt: Perșani (spre sud-est), Vad (spre sud), Mândra (spre vest), Hălmeag (spre nord), Părău (spre nord-est). Datorită legăturilor sale istorice, Șercaia a fost deseori considerată ca una dintre cele 15 cetăți ale Țării Bârsei. Șercaia este menționată pentru prima dată
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
a terenurilor unor oameni din 10 sate. Așezarea cu acest nume cuprindea atunci teritoriul dintre Vadu-Crișului, Gălășeni, Călățea, Roșia, Beiuș, Șuncuiuș. Mai târziu ea va deveni comuna ZECEHOTARE, având aceeași întindere, apoi unele zone de margine vor trece la comunele învecinate. Astăzi satul face parte din comuna Șuncuiuș. Cătunele din care a fost constituit inițial sunt : Hulpi, Corn, Cărmăzan, Gugu, Bătrânu, Deal, Măguran, Brejești, Valea Mierăie și Tomnatic. Locuitorii satului sunt în exclusivitate români. Predomină câteva familii, în general în funcție de cătune
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
situat de-a lungul drumului județean DJ 203R - Ulmu - Valea Călmățuiului - Dropia, în apropierea intersecției acestuia cu DJ211. Satul Constantin Gabrielescu se află la circa 5 km est de centrul comunei, de care este legat prin intermediul drumului comunal DC12. Localitățile învecinate sunt: orașul Ianca la nord și vest, comuna Traian la nord-est, comuna Viziru la est, orașul Însurăței la est și sud și comuna Zăvoaia la sud. În conformitate cu prevederile Legii nr. 351/2001 satul reședință al comunei Bordei Verde este clasificat
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de la 1512, fapt datorat sătenilor ce încălcau adeseori hotarele. Din documente mai reiese și faptul că sătenii au participat la încheierea actelor cu martori și că ei cunoșteau bine nu numai hotarele satului lor, ci și pe cele ale satelor învecinate. Se dețin, de asemenea, date despre satul Mănicești sau Mănești, atestat în același act din 1513, care era așezat între satele Bășești și Crîngeni (sat dispărut în a doua jumătate a secolului al XVII-lea datorită incursiunilor turcești). În a
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
cu locuitori împroprietăriți din satul Măldăieni, participanți la război. Denumirea satului vine de la ratele sălbatice ce se aflau în număr mare pe bălțile satului. În anul 1892, lângă satul Rata se reînființează satul Băcălești prin împroprietărirea unor locuitori din satele învecinate. Cele două sate, Băcălești și Rata se unesc și formează un singur sat cu numele de Băcălești începând cu anul 1968, când are loc nouă împărțire administrativ-teritorială a țarii. Satul Ionașcu ia ființă în anul 1895 prin întinderea vetrei de
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
localitatea omonimă. După istoricului Petri Mór biserica ar data din 1632 și conform tradiției ar fi adusă din satul Sălăjeni. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-B-05113. Biserica de lemn (inițial construită în localitatea învecinată, Sighetul Silvaniei), a fost strămutată în localitatea Sălăjeni. Biserica a fost edificată la 1632, dar anul este nesigur (probabil pe la 1800). Tradiția orală afirmă că ar fi fost ridicată de pe fundație, pusă pe tălpi de lemn și trasă cu mai
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit „păstoritul”(creșterea oilor) și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc. și iarna acasă pe dealuri ). Acest obicei s-a menținut în Cioara și în satele învecinate, până în prima parte a secolului al XIX-lea după Hristos. De la populațiile migratoare, care au locuit vremelnic în jurul acestor locuri, au împrumutat practica „măgurilor” (ridicarea unei movile pe un deal, folosită ca punct de observație sau ca loc de înmormântare
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Banca cu a patra parte de moară în Bârlad ...” Satul Banca, asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul
Banca, Vaslui () [Corola-website/Science/301859_a_303188]
-
datorită numărului mic de enoriași. Cândva, în satul Brăhășoaia era o intensă activitate culturală dar acum lipsește cu desăvârșire. La 30.01.1937 este consemnată prima proiecție cinematografică din zonă la care au participat sute de oameni din toate comunele învecinate. Filmul era strict de utilitate practică și se numea "Puritatea semințelor și influența lor asupra semănăturilor". Această proiecție a fost promovată de către Gogu Petrescu, proprietarul moșiei, care pe atunci ocupa și demnitatea de președinte al Camerei Agricole Vaslui.
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
agricole de primăvară. Apoi sportul revenea în prim plan spre sfârșitul verii după recoltarea grâului, înainte de recoltarea strugurilor și a porumbului. Spre sfârșitul lunii iulie și în luna august era perioadă în care se organizau bâlciuri în sate din comune învecinate și în orașul Bârlad ( 20 iulie la Florești, 6 august la Alexandru Vlahuță, 29 august Bârlad ) În perioada comunistă se organizau bâlciuri și în comuna Ibănești, pe 23 august, în satul Mânzați. La “bâlciuri” se organizau uneori și concursuri de
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
participau cei mai vânjoși tineri din sat. Oina a fost cel mai popular sport până în perioada interbelică când fotbalul a devenit în prim-plan. Apoi, în fiecare zi de sărbătoare se organizau meciuri între echipe din comuna sau din comune învecinate. Tradiția meciurilor de fotbal a continuat și-n perioada comunistă, echipa s-a înscris în liga județeană a județului Totova ( cu reședința la Bârlad) apoi după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 s-a înscris în liga județeană Vaslui. Echipa se numea
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
centre urbane (Capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate la distanțe de până la 30 km." este o zonă metropolitană din Județul Timiș, România, fiind un proiect ce cuprinde municipiul Timișoara și 27 de comunități învecinate acesteia, în scopul creării unei unități administrative integrate între municipiul Timișoara și localitățile limitrofe, care ar cuprinde actualmente 460.000 (neoficial 500.000) de locuitori, formată prin asociere în baza unei Convenții, stabilindu-se relații de cooperare economică, socială și
Zona metropolitană Timișoara () [Corola-website/Science/301924_a_303253]
-
hambare, precum și o căsuță pentru pindar (paznic), un saivan, grajduri pentru căi, un beci de piatră și closete. „Au fost oameni foarte bogați, care au stăpînit moșii întinse prin părțile locului. Iar moșiile se întindeau și pe raza actualelor comune învecinate. În momentul de față mai trăiesc și descendenți ai unora dintre aceste familii de boieri. După decembrie ‘89 am fost nevoiți să le retrocedam o parte din averile înaintașilor lor. A fost vorba de cîteva sute de hectare de teren
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit sau picnic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pogana se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, cănd se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor șunt români (94
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul vestic 1968 - comuna Gemenea este desființată de autoritățile comuniste, satul Gemenea și cătunul Muncel (împreună cu alte 4 sate va face parte din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006 - 2009 Au loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior al râului Gemenea 2010 Re-sfințirea Bisericii
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
Sucevei începi să urci și să cobori pe spinări și coaste, străbați pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un farmec deosebit, formează un brâu la limita dintre sate și comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
află la o distanță de doar 60 km de capitala Slovaciei, Bratislava, ceea ce este un caz unic în Europa (făcând abstracție de cazul Vatican-Roma). Începând cu 21 decembrie 2007, odată cu extinderea spațiului Schengen, care a inclus printre altele și țările învecinate Austriei (Cehia, Slovacia și Ungaria), granițele Austriei au devenit libere, permițând pentru prima dată din 1918 să fie trecute fără control. Teritoriul Vienei are o suprafață construită relativ mică. Aproximativ jumătate din suprafață este destinată spațiului verde, întinderi semnificative fiind
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
diverse lucruri mărunte printre care nelipsita "turtă {cu o mica oglinda } de la Berchieș " mult apreciată de copii întrucât era dulce și avea diverse forme și culori. Oricum acea zi era atât de frumoasă întrucât toate văile și dealurile din satele învecinate erau împânzite de formațiile de muzicanți, care se deplasau în căruțe și pe jos spre Berchieș, însoțite de un mare alai de tineri și copii, toți îmbrăcați în haine românești de sărbătoare, în culori și modele specifice fiecărui sat. Această
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]