6,670 matches
-
Bătrânii troieni îi priveau din înaltul zidurilor. Și sosește acolo Elena, vechea pricină a vrajbei. Bătrânii nu se pot împiedica să nu fie uimiți (a câta oară?) de frumusețea ei. Iar Priam îi spune „fata mea dragă“, o poftește să șadă în fața lui și o asigură cu mare blândețe că n-o socotește vinovată pe ea de atâta vitregie, ci doar pe zei. Și că jos, în câmpie, poate să vadă pe primul ei bărbat și pe toți cei care i-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îl plânge pe regele Troiei pentru suferințe pe care tocmai din pricina lui le îndurase, Priam nu-l mai privește cu ură, ba chiar se uită lung la el, uimit de frumusețea lui, așa cum pe Ahile îl uimește măreția bătrânului. Apoi, șezând unul în fața celuilalt, se cufundă fiecare în gândurile lui, care sunt gânduri de durere. O durere care, în vraja sumbră și totodată senină a acelei clipe, e descărcată de ură și, într-un sens, împărtășită, ca durere omenească. Plâng împreună
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
admirându-l, cum de a cutezat să vină tocmai la el, omul care i-a ucis atâția fii viteji, și chiar pe Hector, tocmai la el care a adus, în preajma unei cetăți străine, doar lupte și măceluri. Și care, în loc să șadă acasă, să aibă grijă de bătrânețele părintelui său, stă aici, lângă Troia, spre paguba ei. Și merge chiar mai departe. Tocmai el și numai el. Numai el, în întregul poem, contestă validitatea idealului eroic. Își dă seama că a venit
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
de un non cunoscător. Exact despre aceste elemente distinctive vorbește Toma în Summa theologiae (I, q. 14, a. 1, co.): (I.1.) [...] cognoscentia a non cognoscentibus în hoc dis tinguuntur, quia non cognoscentia nihil habent nisi for mam suam tantum; șed cognoscens natum est habere formăm etiam rei alterius, nam species cogniti est în cognoscente. Unde manifestum est quod natură rei non cognoscentis est magis coarctata et limitată, natura autem rerum cognoscen tium habet maiorem amplitudinem et extensionem (S. th., I
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
toate substanțele sunt compuse din formă și materie, există și substanțe simple (e. g. îngerii și Dumnezeu), care, spre deosebire de celelalte, au doar formă, nu și materie: (I.2.) Substantiarum vero quaedam sunt simplices et quaedam compositae, et în utrisque est essentia, șed în simplicibus veriori et nobiliori modo, secundum quod etiam esse nobilius habent. Sunt enim causa eorum quae composita sunt, ad minus substantia prima simplex, quae Deus est (De ente et ess., cap. 1). Însă, dintre substanțe, unele sunt simple, iar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
intenționale) și un mod de a fi imaterial (esse immateriale): (I.4.) Ad tertium dicendum quod unus Angelus cognoscit alium per speciem eius în intellectu suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed secundum esse naturale et intenționale. Nam ipse Angelus est formă subsistens în esse naturali, non autem species eius quae est în intellectu alterius Angeli, șed habet ibi esse intelligibile tantum. Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
suo existentem, quae differt ab Angelo cuius similitudo est, non secundum esse materiale et immateriale, șed secundum esse naturale et intenționale. Nam ipse Angelus est formă subsistens în esse naturali, non autem species eius quae est în intellectu alterius Angeli, șed habet ibi esse intelligibile tantum. Sicut etiam et formă coloris în pariete habet esse naturale, în medio autem deferente habet esse intenționale tantum (S. th., I, q. 56, a. 2, ad 3). La a treia [obiecție] trebuie spus că un
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
pot opri aici, deoarece Toma face în repetate rânduri o afirmație care poate părea cel putin bizară, anume că forma culorii are în aer un mod de a fi imaterial și intențional. Redau aici două astfel de pasaje: (I.8.) Șed propter aliam rationem diaphaneitatis în me dio perspicuo, sequitur quod medium recipiat alio modo speciem coloris quam sit în corpore colorato, în quo est diapha num terminatum, ut infra dicetur. Actus enim sunt în susceptivis secundum modum ipsorum: et ideo
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
completă în suo esse naturali; în medio autem incompletă secundum quoddam esse intenționale; alioquin non posset secundum idem medium videri album et nigrum. Albedo autem et nigredo, prout sunt formae completae în esse naturali, non possunt simul esse în eodem: șed secundum praedictum esse incomple tum sunt în eodem, quia iște modus essendi propter suam imperfectionem appropinquat ad modum quo aliquid est în aliquo în potentia. Sunt autem în potentia opposita simul în eodem (De sensu, tr. 1, l. 5, n.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
anima sunt nata esse omnia secundum esse immateriale. Est enim anima quodammodo omnia secundum quod est sentiens et intelligens. Oportet autem esse diversum gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim gradus est secundum quod în anima sunt res sine propriis materiis, șed tamen secundum singularitatem et conditiones individuales, quae consequuntur materiam. Et iște est gradus sensus, qui est susceptivus specierum individualium sine mate ria, șed tamen în organo corporali. Altior autem et perfectissimus immaterialitatis gradus est intellectus, qui recipit species omnino a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
gradum huiusmodi esse immaterialis. Unus enim gradus est secundum quod în anima sunt res sine propriis materiis, șed tamen secundum singularitatem et conditiones individuales, quae consequuntur materiam. Et iște est gradus sensus, qui est susceptivus specierum individualium sine mate ria, șed tamen în organo corporali. Altior autem et perfectissimus immaterialitatis gradus est intellectus, qui recipit species omnino a materia et conditionibus materiae abstractas, et absque organo corporali (Q. de anim., a. 13, co.). [...] în suflet toate modurile de a fi sunt
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
secundum ordinem immaterialitatis în rebus, secundum hoc în eis natură cognitionis invenitur: plantae enim, et alia quae infra sunt, nihil immaterialiter possunt recipere; et ideo omni cognitione privantur, ut patet ÎI de anima. Sensus autem recipit quidem species sine materia, șed tamen cum conditionibus materialibus. Intellectus etiam a conditionibus materialibus species depuratas recipit. [...] Quia igitur Deus est în fine separationis a materia, cum ab omni poten tialitate sit penitus immunis; relinquitur quod ipse est maxime cognoscitivus, et maxime cognoscibilis (De ver
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
vel aliquid huiusmodi. Quidam autem ex parte medii, quod est vel coniunctum, vel ex trinsecum; et hoc vel aer, vel aqua, vel aliquid huiusmodi. Quidam autem ex diversă natură sensibilium qualitatum, secundum quod est qualitas simplicis corporis, vel sequens complexionem. Șed nihil istorum conveniens est. Non enim potentiae sunt propter organa, șed organa propter potentias, unde non propter hoc sunt diversae potentiae, quia sunt diversă organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
coniunctum, vel ex trinsecum; et hoc vel aer, vel aqua, vel aliquid huiusmodi. Quidam autem ex diversă natură sensibilium qualitatum, secundum quod est qualitas simplicis corporis, vel sequens complexionem. Șed nihil istorum conveniens est. Non enim potentiae sunt propter organa, șed organa propter potentias, unde non propter hoc sunt diversae potentiae, quia sunt diversă organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media diversis sensibus attribuit, secundum quod erat conveniens ad actus potentiarum. Naturas
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ex diversă natură sensibilium qualitatum, secundum quod est qualitas simplicis corporis, vel sequens complexionem. Șed nihil istorum conveniens est. Non enim potentiae sunt propter organa, șed organa propter potentias, unde non propter hoc sunt diversae potentiae, quia sunt diversă organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media diversis sensibus attribuit, secundum quod erat conveniens ad actus potentiarum. Naturas autem sensi bilium qualitatum cognoscere non est sensus, șed intellectus. Accipienda est ergo rațio numeri
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
diversae potentiae, quia sunt diversă organa; șed ideo natură instituit diversitatem în organis, ut congruerent diversități potentiarum. Et similiter diversă media diversis sensibus attribuit, secundum quod erat conveniens ad actus potentiarum. Naturas autem sensi bilium qualitatum cognoscere non est sensus, șed intellectus. Accipienda est ergo rațio numeri et distinctionis exteriorum sensuum, secundum illud quod proprie et per se ad sensum pertinet. Est autem sensus quaedam potentia passiva, quae nata est immutari ab exteriori sensibili. Exterius ergo immu tativum est quod per
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
formă coloris în pupilla, quae non fit per hoc colorată. Ad operationem autem sensus requiritur immutatio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis tantum, sicut în visu. În quibusdam autem, cum immutatione spirituali, etiam naturalis; vel ex parte obiecti tantum, vel etiam ex parte organi. Ex parte autem obiecti, invenitur transmutatio naturalis, secundum locum quidem, în sono
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cat dacă sensibilele proprii sunt percepute. Căci niciodată ochiul nu percepe dimensiunea sau figură decât în mă sura în care percepe culoarea. (ÎI.1.4.) Et dicuntur sensibilia communia, quae non cognos cuntur ab uno sensu tantum, sicut sensibilia, propria, șed a multis sensibus; sicut magnitudo, figură, quies, motus et numerus (De sensu, tr. 1, l. 2, n. 29). Și se numesc sensibile comune cele care nu sunt cunoscute doar de un singur simt, cum sunt sensibilele pro prii, ci de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
văd“ că este vie. O singură mențiune trebuie făcută în cazul acestui tip de obiecte sensi bile, anume că nu orice obiecte cognoscibile intelectiv pot fi denumite astfel, ci doar cele ce sunt experimentate conco mi tent cu percepția senzorială: șed statim quod ad occursum rei sensatae apprehenditur intellectu (Sentenția libri De anima, lib. 2, l. 13, n. 14). Din cele spuse până acum despre obiectele simțurilor externe, putem distinge între obiecte esențiale și obiecte accidentale ale senzației. În clasa obiectelor
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
subordonare datorită unei afirmații din Summa the o logiae (I, q. 78, a. 3, ad 2): sensibilele comune nu afectează simțul [propriu] primele și în sens propriu, ci prin calitățile sensibile (sensibilia communia non movent sensum primo et per se, șed ratione sensibilis qualitatis). Robert Pasnau, în Thomas Aquinas on Human Nature, prezintă o diagramă similară cu aceasta, în care, însă, optează pentru sensibilia esențiale accidentale per se comune o relație de coordonare între cele două tipuri de sensibile esențiale, sensibilele
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
et gustu, qui est tactus quidam, fit alteratio naturalis; calefit enim et infrigidatur aliquid per contactum calidi et frigidi, et non fit immutatio spiritualis tantum. Similiter autem immutatio odoris fit cum quadam fumali evaporatione: immutatio autem soni, cum motu locali. Șed în immutatione visus est sola immutatio spiritualis: unde patet, quod visus inter omnes sensus est spiritualior, et post hunc auditus. Et propter hoc hi duo sensus sunt maxime spirituales, et soli disciplinabiles (Sent. De anim., lib. 2, l. 14, n.
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cognitiv deoarece receptează speciile fără materie. (ÎI.1.11.) Ad operationem autem sensus requiritur im mutațio spiritualis, per quam intențio formae sensibilis fiat în organo sensus. Alioquin, si sola immutatio naturalis sufficeret ad sentiendum, omnia corpora naturalia sentirent dum alterantur. Șed în quibusdam sensibus invenitur immutatio spiritualis tantum, sicut în visu. În quibusdam autem, cum immutatione spirituali, etiam naturalis [...]. (S. th., I, q. 78, a. 3, co.). Pentru operația simțului este necesară o schimbare spirituală, prin care intenția formei sensibile este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
non recipiunt formas nisi materialiter, nullo modo sunt cog noscitiva, sicut plantae; ut dicitur în ÎI libro de anima. Quanto autem aliquid immaterialius habet formăm rei cognitae, tanto perfectius cognoscit. Unde et intellectus, qui abstrahit speciem non solum a materia, șed etiam a materia libus conditionibus individuantibus, perfectius cognoscit quam sensus, qui accipit formăm rei cognitae sine materia quidem, șed cum materialibus conditionibus (S. th., I, q. 84, a. 2, co.). De aici [rezultă] în chip evident că rațiunea cunoașterii este
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
Quanto autem aliquid immaterialius habet formăm rei cognitae, tanto perfectius cognoscit. Unde et intellectus, qui abstrahit speciem non solum a materia, șed etiam a materia libus conditionibus individuantibus, perfectius cognoscit quam sensus, qui accipit formăm rei cognitae sine materia quidem, șed cum materialibus conditionibus (S. th., I, q. 84, a. 2, co.). De aici [rezultă] în chip evident că rațiunea cunoașterii este opusă rațiunii materiale. Și, de aceea, cele care nu receptează formele decât într-un mod material nu au în
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
În Quaestiones disputatae de veritate, Toma din Aquino spune că între simt și obiectul sensibil este necesară o distanta, un mediu care să facă posibilă senzația: (I.1.13) Praeterea, sicut se habet sensus ad sensibile, ita intellectus ad intelligibile. Șed inter sensus et sensibile re quiritur quaedam distantia, ex quo provenit quod oculus seipsum videre non possit (De ver., q. 10, a. 7, ad 8). În plus, după cum se raportează simțul la [obiectul] sensibil, la fel [se raportează și] intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]