7,853 matches
-
am cules atât din surse documentare cât și din sursele orale, adică din mărturiile câtorva cetățeni ai orașului care mai trăiesc în prezent și care au trecut prin acele vremuri cumplite. Pentru a fi obiectivi, trebuie să recunoaștem că unii țigani ar fi dorit mai mult să-și câștige mămăliga muncind decât furând. La data de 13 martie 1947, Prefectura Vaslui primea de la Inspectoratul de Jandarmi Iași următoarele recomandări: „...țiganii nomazi nu pot să circule decât pe raza județului unde se
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vremuri cumplite. Pentru a fi obiectivi, trebuie să recunoaștem că unii țigani ar fi dorit mai mult să-și câștige mămăliga muncind decât furând. La data de 13 martie 1947, Prefectura Vaslui primea de la Inspectoratul de Jandarmi Iași următoarele recomandări: „...țiganii nomazi nu pot să circule decât pe raza județului unde se găsesc pentru a da posibilitatea organelor polițienești și jandarmerești să’i țină în strictă și continuă supraveghere, știut fiind că printre aceștia sunt numeroși infractori de meserie (hoți de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Mai multe șatre s-au adresat în scris prefecturii pentru a li se permite libera circulație atât în orașul Vaslui cât și prin comunele județului. Luând act de aceste cereri, preotul-prefect Sârbu le-a dat câte o hârtie, prin care țiganii erau autorizați „...să staționeze pe raza orașului Vaslui timp de 10 zile și câte 4 zile pe teritoriile comunelor din județ, pentru a-și câștiga existența. Bulibașii sunt obligați să se prezinte la fiecare post de jandarmi comunali pentru vize
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
câștiga existența. Bulibașii sunt obligați să se prezinte la fiecare post de jandarmi comunali pentru vize”. Anterior, la data de 10 octombrie 1946, comandantul Legiunii de jandarmi Vaslui, căpitanul Dumitru Crudu, trimitea aceluiași prefect următoarea notă informativă cu referire la țigani: „...în ultimul timp, în județ este semnalată o avalanșă de țigani cerșetori, ce umblă cu vite subalimentate, care cutreeră satele implorând mila publicului încât la întoarcere sunt observați cu saci plini de făină pe care, apoi, o vând comercianților, după
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de jandarmi comunali pentru vize”. Anterior, la data de 10 octombrie 1946, comandantul Legiunii de jandarmi Vaslui, căpitanul Dumitru Crudu, trimitea aceluiași prefect următoarea notă informativă cu referire la țigani: „...în ultimul timp, în județ este semnalată o avalanșă de țigani cerșetori, ce umblă cu vite subalimentate, care cutreeră satele implorând mila publicului încât la întoarcere sunt observați cu saci plini de făină pe care, apoi, o vând comercianților, după care își reiau vechea ocupație: cerșitul”. Cu certitudine, de aceea s-
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cutreeră satele implorând mila publicului încât la întoarcere sunt observați cu saci plini de făină pe care, apoi, o vând comercianților, după care își reiau vechea ocupație: cerșitul”. Cu certitudine, de aceea s-a luat măsura de supraveghere strictă a țiganilor nomazi care, iată, luând exemplu de la minoritarii evrei, se apucaseră de speculă devenindu-le, astfel, concurenți pe piață. Revenind la evreii vasluieni, după plecarea intempestivă într-o direcție necunoscută (dar previzibilă, probabil în Palestina) a tov. avocat Moise Abramovici, cel
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aici penuria cronică înregistrată la produsele de bază. c. „Volumul exportului va crește în anul 1995 față de anul 1990 cu (...)” Deoarece 1989 era ultimul an al „cincinalului” în vigoare atunci, cei de la conducerea județului Vaslui își făcuseră deja planul ca țiganul (pardon, ca rromul!) pentru perioada următoare, adică 1990-1995. Astfel, ei previzionau următoarele, relativ la exporturi: „...va spori substanțial ponderea mărfurilor destinate pieței externe. Volumul exportului va crește în anul 1995 față de 1990 cu 69,6% pe relația CTS (comerț cu țările
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
datorez de mult o îmbrățișare"; pe marele Tamberlick (Toma Cosma), artist de glorie mondială între 1840 1870, cu succese fulminante la Neapole și Lisabona, Madrid și Londra, Paris și Petersburg, îl expediază denigrator și nedemocratic: "nu e decît Toma Birlic, țigan român din Botoșani." B. P. Hasdeu (ortografiat Hăsdeu sau Hăsdău) se bucură de mare atenție din partea ironicului Caragiale care avea în memorie replica acestuia cînd îi solicitase o colaborare la Epoca literară ("Unde ai văzut tu om serios ca mine
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
iar O plimbare la Căldărușani îi dă prilejul să observe cu răutăcioasă bucurie că "fizionomia marginilor Bucureștilor și a satelor e foarte originală", adică "miroase a hoit și sînge stătut la soare" în timp ce satele murdare sunt locuite de bulgari și țigani; izgonit din București unde nici repausul duminical nu-i priește căci, după o noapte de petrecere, dimineața "ne oprim puțin, să aspirăm pînă-n adînc praful sănătos ridicat spre firmament de tîrnul municipal" îl regăsim în gara Pașcani ("Trei ceasuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
să-și dea seama ce poate și ce nu poate să facă, și așa, încetul cu încetul, se lăsa în voia întâmplării și aștepta cu o leneșă nepăsare sosirea lui Lică. Duminică, ziua de Paște. Lică sosește. După el și țiganii. Pe când la Ineu oamenii intrau în biserică, la Moara cu noroc se începu veselia destrăbălată și fără frâu. Ana nu voia să joace tocmai pe timpul sfintei liturghii [...], dar Lică, neastâmpărat afară din seamăn, o strânse în brațe și o luă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani. În unele cătune populația a scăzut fiind pe cale de dispariție, iar În zona centrală a crescut. Înainte de război aveau și un locaș de rugăciune, o mică sinagogă, unde se oficia serviciul religios În rit mozaic. Cimitirul evreiesc, numărând probabil În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
uităm că În a doua jumătate a secolului al XIXlea migrează un val numeros de evrei din Rusia și Galiția, o parte din ei stabilindu-se În Moldova, iar alții trec În Ardeal. Evoluția acestora În județul Harghita este edificatoare: Țiganii Însă cunosc o creștere: În anul 1850 erau zero, În anul 1930 erau 31, În anul 1956 erau 11, În anul 1992 erau 20 și În anul 2002 erau 66. Datele au fost luate din registrele de stare civilă, cu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
acest urmaș al lui Roandă de pe Bâtcă, venit aici cine stie de pe unde, bătut de cine știe ce vânturi, cum au venit și s-au statornit aici atâția alții. Un tip pitoresc În felul lui a fost așa zisul Pică al Pietrosului, țigan de douăzeci și patru de carate. Acesta provenea din Subcetate și În timp ce era căprar În armată a dus-o pe una cu vorba spunându-i că În Gălăuțaș are un adevărat palat. Îl chema Moldovan. Când a venit aici biata femeie a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vorba spunându-i că În Gălăuțaș are un adevărat palat. Îl chema Moldovan. Când a venit aici biata femeie a descoperit, spre stupoarea ei, că palatul era de fapt un bordei de patru metri pe patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Colcer Vasile (Vasile de la Troacă), venit de la Saștiu și a lui Ion Moldovan (Șulețu) venit și acesta de la Saștiu, sau din alt sat al comunei Subcetate. Ultima casă până la confluența celor două pâraie este a lui Mătasă Ion poreclit Coruțu, țigan de douăsprezece carate. Acesta a venit În sat vânzând pieptene și se căsătorește cu Ioana Țăran, a Mariei lui Ilie. Biata fată! după ce căzuse În păcat, născând din flori o fată, Onița, a ajuns În dizgrația satului și mai ales
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Ilie. Biata fată! după ce căzuse În păcat, născând din flori o fată, Onița, a ajuns În dizgrația satului și mai ales a familiei (Ionuț Țăranul nici nu o mai considera ca fiindu-i soră), acceptă să se mărite cu acest țigan care i-a umplut casa de copii. Aceasta era atitudinea satului pe atunci, marginalizarea fără milă a femeii care năștea un copil din flori sau se mărita cu un țigan. În fond, satul de atunci trebuia să se implice În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ca fiindu-i soră), acceptă să se mărite cu acest țigan care i-a umplut casa de copii. Aceasta era atitudinea satului pe atunci, marginalizarea fără milă a femeii care năștea un copil din flori sau se mărita cu un țigan. În fond, satul de atunci trebuia să se implice În viața intimă a oamenilor? Da, acum este ușor să punem astfel de Întrebări, dar atunci opinia satului conta, era lege nescrisă. Poate s-a dăruit din dragoste celui care avea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În dreapta drumului ce duce spre Făget, trei căsuțe alăturate aparținând: una a lui Dumitru al Niței, frate cu Sandu al lui Ion al Todosiei de pe Părău, alta a Mariei Țăranu și una a Oniței, fată din flori a nevestei Coruțului, țiganul care a venit aici ca vânzător ambulant de pieptene, Ileana Țăran devenită apoi Mătasă. Doi frați, Neculai și Nuțu Marcu, sunt fiii lui Nechita (În variantă dialectică Nicita) care a avut casă În Zăpode lângă troaca unde Își adăpau prelucanii
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pe rând de la mai multe izvoare și, după ce-și unește firul destul de firav cu cel al Văii Găinii, se varsă În Mureș pe teritoriul Topliței. La gura pârâului se stabiliseră În urmă cu mai bine de un veac câțiva țigani nomazi veniți cine știe din ce zări. Cu timpul s-au emancipat, și au construit bordeie și s-au Înmulțit. Lucrau ca zilieri pe la casele românilor și preferau mai mult plata În bucate: porumb, grâu, cartofi. Altfel, erau cinstiți și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zilieri pe la casele românilor și preferau mai mult plata În bucate: porumb, grâu, cartofi. Altfel, erau cinstiți și nu se dădeau la furturi. Chiar au Început să-și dea copiii la școală. După ce călătorul trece de cele câteva case ale țiganilor, intră În codru Înaintând pe pârăul Zăpode pe o cărare șerpuind. După vreo trei kilometri, intrând pe teritoriul Gălăuțașului, dă de un cătun cu câteva case Înșirate pe firul apei. Cătunului i-au dat numele pârâului, adică Zăpode De când s-
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
șaizeci de ani, Valeria, fată din flori a Mariei lui Ionuț al lui Andrei. Câteva persoane, venite cine știe din ce zări, pur și simplu s-au instalat aici În casele rămase pustii, fără consimțământul cuiva. Curios că toți sunt țigani, adică rromi. N-am văzut pe niciunul să cultive ceva pe pământurile foștilor gospodari care acum sunt În paragină. Unul dintre ei, dacă nu mă Înșel, este cioban și Își poartă În voie oile pe pământurile unde odinioară erau holde
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
În zona de câmpie. Bineînțeles că transportul lemnelor la Fabrica de Cherestea se făcea doar de către cei care aveau boi sau cai. Aceștia, ca să le meargă treburile câmpului, Își tocmeau prășitori cu ziua, din rândul celor mai săraci, sau al țiganilor de pe Zăpode. Munca aceasta la pădure era singura de pe urma căreia țăranii Își mai realizau niște venituri. Și apoi flăcăii mai mari care se gândeau la Însurătoare, ca și tinerii Însurăței, trebuiau să se gândească să-și ridice o casă. Celor
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care se rânduiau anual mai mulți păstori. Mi i amintesc pe unii ai lui Mitru Sțiopoaei, Gavril și Vasile. Zăpozenii aveau pășunea lor și cireada lor ceea ce era avantajos fiindcă pășunatul era mai ușor. Cândva, demult, era aici păstor un țigan, Laia, de pe Dealul Plopișului, apoi câțiva ani au fost ai lui Blaga, Săștianca, Petrea de pe Coastă și alții. Fiecare gospodar Își avea coliba lui, iar În ocol zburdau vițeii cei mici. Niciodată n-au dat lupii la ei sau să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
unor asemenea pattern-uri lingvistice, cultura noastră consolidează asocieri pozitive cu termenul alb (și, implicit, cu culoarea pielii) și asocieri negative cu termenul negru"82. Același lucru se întâmplă în limba română, unde expresiile populare existente în limbă despre cuvântul "țigan", afectează percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
consolidează asocieri pozitive cu termenul alb (și, implicit, cu culoarea pielii) și asocieri negative cu termenul negru"82. Același lucru se întâmplă în limba română, unde expresiile populare existente în limbă despre cuvântul "țigan", afectează percepția minorității etnice de romi (țigani), creând o imagine stereotipală a țiganului cu efecte asupra mentalității și comportamentului populației majoritare. Expresiile: "te îneci ca țiganul la mal", "te cerți ca la ușa cortului", "țiganul este țigan și în ziua de Paște", "țiganul când s-a văzut
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]