43,128 matches
-
la 19 noiembrie 1971, cu prilejul discutării la Geneva a raportului Consiliului G.A.T.T. (n.a., de la 1 ianuarie 1995, Organizația Mondială a Comerțului), delegatul Coreei de Sud a informat pe un reprezentant român în termenii "Guvernul țării mele va vota în favoarea aderării României, considerând că aceasta va duce la dezvoltarea relațiilor internaționale". În același timp, el a exprimat "regretul față de decizia României de a invoca "Articolul 35" față de țara mea și speranța că, în viitor, România va renunța la invocarea prevederilor articolului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
socialiste, prin crearea de disensiuni între ele". Ironia soartei este că, după atâția ani de împotrivire și de eforturi de a respinge ideile menționate mai sus, în ultimii ani R.P.D. Coreeană a ajuns în situația de a accepta "recunoașterea încrucișată", aderarea sa la ONU odată cu Republica Coreea, precum și existența a două state distincte pe teritoriul Peninsulei Coreene. *** După stabilirea relațiilor diplomatice cu Republica Coreea și deschiderea ambasadelor de la București (mai 1990) și, respectiv, Seul (iulie 1990), evoluția relațiilor și a cooperării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Uniunea Europeana și America Latină și Caraibe s-au stabilit și au evoluat pe baza unor premise și elemente convergente: legăturile istorice, culturale și lingvistice; atracția exercitată pentru întreprinderile transnaționale; stabilizarea situației politice și evoluțiile democratice în zona Americii Latine și Caraibelor; aderarea, în 1986, a Spaniei și Portugaliei la UE; afirmarea mondială a Euro, ca monedă de referință; tendința de limitare a demersurilor SUA de subordonare a economiilor țărilor Americii Latine și Caraibelor în cadrul proiectului "Acordului de Comerț Liber al Americilor (ALCA
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de noi legații ale României în Argentina, Chile, Mexic, Peru și Uruguay. Cu statele latino-americane, s-a colaborat eficient în perioada interbelică și în cadrul Societății Națiunilor, în special în anii președinției lui Nicolae Titulescu. Marelui diplomat i se datorează și aderarea României la "Pactul Saavedra-Lamas", de "neagresiune și conciliere", semnat la Rio de Janeiro, la 10 octombrie 1933, de Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Paraguay și Uruguay. La 12 decembrie 1934, Nicolae Titulescu transmitea, de la Geneva, în calitatea sa de Președinte al
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
condiții de livrare, pe care nu întotdeauna România le îndeplinește, a concluzionat că se impune identificarea de noi piețe. Prin legăturile tradiționale și potențialul de absorbție, apreciem că America Latină și Caraibele ar putea fi o zonă de real interes! După aderarea la Uniunea Europeană, România este obligată să-și schimbe poziția și atitudinea față de America Latină, având în vedere că am devenit parte la toate angajamentele și acordurile încheiate de UE cu țările din regiunea respectivă. Deocamdată, acest demers se lasă așteptat, Programul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
lor ca instituții internaționale. Or, pentru apropierea de ele, pentru înțelegerea și folosirea modului lor de lucru și a procedurilor de funcționare, a contat mult experiența diplomației multilaterale. Am folosit această experiență în mai multe momente cheie în procesul pregătirii aderării. Am propus, de exemplu, ca România să nu ezite în a fi prima țară care să semneze documentul NATO de acceptare a "Parteneriatului pentru Pace", în condițiile în care alte țări candidate întârziau să se decidă. Acceptându-se propunerea, acest
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și acum în arhiva personală o copie a documentului de lucru întocmit de noi la Misiunea României de la Bruxelles, care a stat la baza Declarației de la Snagov și a strategiei de pregătire care au însoțit cererea oficială a României de aderare la Uniunea Europeană din iunie 1995. Am fost chemat atunci la București și am lucrat la elaborarea documentelor împreună cu academician Tudorel Postolache, prof. univ. Gheorghe Dolgu și colegul meu de atunci, ministrul afacerilor, Lazăr Comănescu. Cât am funcționat în continuare la
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ministrul afacerilor, Lazăr Comănescu. Cât am funcționat în continuare la Bruxelles pe lângă Uniunea Europeană, am fost un factor central de legătură cu Comisia Europeană și statele membre în procesul de îndeplinire în țară a măsurilor preliminare invitării României pentru negocieri de aderare. Am dus procesul până în decembrie 1999, când Consiliul european de la Helsinki a invitat România să înceapă negocierile de aderare ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Procesele de pregătire pentru aderarea României la cele două instituții NATO și Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
legătură cu Comisia Europeană și statele membre în procesul de îndeplinire în țară a măsurilor preliminare invitării României pentru negocieri de aderare. Am dus procesul până în decembrie 1999, când Consiliul european de la Helsinki a invitat România să înceapă negocierile de aderare ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Procesele de pregătire pentru aderarea României la cele două instituții NATO și Uniunea Europeană -, deși separate, au fost conduse cu aceeași meticulozitate și rigoare de structurile coordonatoare a lărgirii, în fiecare din instituții
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a măsurilor preliminare invitării României pentru negocieri de aderare. Am dus procesul până în decembrie 1999, când Consiliul european de la Helsinki a invitat România să înceapă negocierile de aderare ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Procesele de pregătire pentru aderarea României la cele două instituții NATO și Uniunea Europeană -, deși separate, au fost conduse cu aceeași meticulozitate și rigoare de structurile coordonatoare a lărgirii, în fiecare din instituții. Erau urmărite pas cu pas progresele pe care le făcea România, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și chiar de reținere, pentru un timp, a unui funcționar al guvernului de la București, pentru "legături" cu un reprezentant al Comisiei Europene care, desemnat fiind, ca și alți reprezentanți ai organelor comunitare, să sprijine România în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, "venea frecvent la București și contacta" persoana din aparatul guvernului (care la rândul ei se ocupa, de asemenea, de pregătirile pentru aderare). Cu mari eforturi a fost prevenită retragerea de către Comisia Europeană a reprezentanților ei de la București. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fiind, ca și alți reprezentanți ai organelor comunitare, să sprijine România în procesul de pregătire a aderării la Uniunea Europeană, "venea frecvent la București și contacta" persoana din aparatul guvernului (care la rândul ei se ocupa, de asemenea, de pregătirile pentru aderare). Cu mari eforturi a fost prevenită retragerea de către Comisia Europeană a reprezentanților ei de la București. Pentru reprezentanții comunitari, se punea o problemă simplă, la care nu aveam răspuns: dacă instituțiile statului s-au transformat suficient și dacă practicile administrației comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la alte instituții, inclusiv în cazuri speciale la conducerea guvernului și a statului, fac parte din arhiva MAE și vor vorbi cândva. Am încheiat cele două misiuni la Bruxelles, cu satisfacția îndeplinirii mandatului primit. Pentru ambele instituții, NATO și Uniunea Europeană, aderarea se întrevedea la orizont. M-au onorat și aprecierile primite din partea conducerilor instituțiilor pe lângă care am fost acreditat. La încheierea misiunii la NATO, Comandantul suprem al forțelor aliate, generalul de armată al SUA, Wesley Clark, scria în scrisoarea de rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Alianța NATO și Uniunea Europeană". Scrisoarea era poate prima comunicare oficială la acest nivel pe care o primea România aflată pe drumul spre NATO Iar directorul din cadrul Comisiei Europene, Jean Trestour, care gira ansamblul relațiilor cu România, ca țară candidată la aderare, făcea o apreciere la fel de onorantă într-o scrisoare adresată Primului Ministru român: "Îmi iau rămas bun cu regret de la prietenul meu, ambasadorul Ene, artizan talentat și plin de tact în relațiile dintre Comunitățile Europene și România, acum, ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de Mișcarea de Nealiniere avea ca scop principal crearea de noi oportunități și condiții favorabile pentru amplificarea și diversificarea relațiilor României cu țările "Lumii a treia", în interesul propriei dezvoltări economice și sociale. Același scop s-a urmărit și prin aderarea României la "Grupul celor 77", unde a fost primită în unanimitate în februarie 1976. Creșterea economică și procesul de industrializare a țării depindeau, în mare măsură, de extinderea piețelor externe și de asigurarea surselor de aprovizionare cu materii prime din
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
GATT. Consecvent gândirii mele, peste câțiva ani, când am devenit directorul Direcției pentru relații economice internaționale din MAE, am participat, împreună cu un director din Ministerul Comerțului Exterior, la primele negocieri de la Geneva ale reprezentanților României cu reprezentanți ai GATT, pentru aderarea la această organizație. Acel început al negocierilor a fost de bun augur, astfel că, după patru ani, țara noastră a devent membră cu drepturi depline în GATT. Precedentul negocierilor cu GATT a fost urmat de negocierile cu Banca Internațională pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
fi pace si securitate internațională în lipsa dezvoltării. Am insistat ca acestui obiectiv major pentru toate popoarele să i se acorde prioritate în preocupările naționale și globale. României i se deschid noi oportunități, cu semnificații deosebit de importante pentru dezvoltarea umană prin aderarea la Uniunea Europeană. Diplomația română s-a manifestat în reușita negocierilor de aderare la Uniune. Istoria diplomației române va înscrie această realizare ca un capitol al său remarcabil pentru începutul secolului al XXI-lea. Marile provocări ale diplomației române nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
major pentru toate popoarele să i se acorde prioritate în preocupările naționale și globale. României i se deschid noi oportunități, cu semnificații deosebit de importante pentru dezvoltarea umană prin aderarea la Uniunea Europeană. Diplomația română s-a manifestat în reușita negocierilor de aderare la Uniune. Istoria diplomației române va înscrie această realizare ca un capitol al său remarcabil pentru începutul secolului al XXI-lea. Marile provocări ale diplomației române nu s-au încheiat, însă, odată cu aderarea țării la Uniunea Europeană. Interesul național o cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
s-a manifestat în reușita negocierilor de aderare la Uniune. Istoria diplomației române va înscrie această realizare ca un capitol al său remarcabil pentru începutul secolului al XXI-lea. Marile provocări ale diplomației române nu s-au încheiat, însă, odată cu aderarea țării la Uniunea Europeană. Interesul național o cheamă la opera grea de folosire a oportunităților nou create. La această utilizare este necesară conjugarea acțiunilor tuturor sectoarelor vieții economico-sociale. Efortul național este determinant, întrucât UE îți oferă noi oportunități, dar transpunerea lor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
generală: " 1. Se felicită pentru Tratatul cu privire la neproliferarea armelor nucleare al cărui text este anexat la prezenta rezoluție. 2. Roagă guvernele depozitare să deschidă Tratatul spre semnare și ratificare la o dată cât mai apropiată cu putință. 3. Exprimă speranța că aderările la Tratat vor fi cât mai numeroase cu putință, atât din partea statelor posesoare de arme nucleare, cât și din partea statelor neposesoare de arme nucleare. 4. Roagă Conferința Comitetului celor 18 state pentru dezarmare și statele posesoare de arme nucleare să
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de către statele membre a unei poziții comune și câteva modificări organizatorice la care și-au pus amprenta personalități politice de renume la acea vreme, în preajma anilor ’70, datorită unor „crize” în sânul Uniunii, au început negocierile cu statele candidate la aderare: Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia. Dar la semnarea tratatului în 1972, Norvegia a hotărât să nu-l ratifice, din teama de a nu pierde dominația în Marea Nordului pentru industria pescuitului și a petrolului. În anul 1981, Grecia semnează tratatul de aderare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aderare: Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Norvegia. Dar la semnarea tratatului în 1972, Norvegia a hotărât să nu-l ratifice, din teama de a nu pierde dominația în Marea Nordului pentru industria pescuitului și a petrolului. În anul 1981, Grecia semnează tratatul de aderare la acest proiect, în 1986 vin cu cerere de aderare două țări mai mici Spania și Portugalia. În acest timp Malta a înghețat canditatura sa, a reactivat-o în 1990, dar nu este încă membră, iar Turcia are un statut
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
1972, Norvegia a hotărât să nu-l ratifice, din teama de a nu pierde dominația în Marea Nordului pentru industria pescuitului și a petrolului. În anul 1981, Grecia semnează tratatul de aderare la acest proiect, în 1986 vin cu cerere de aderare două țări mai mici Spania și Portugalia. În acest timp Malta a înghețat canditatura sa, a reactivat-o în 1990, dar nu este încă membră, iar Turcia are un statut special în cadrul Uniunii. Penultima extindere a fost în 1994 (Corfu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
a reactivat-o în 1990, dar nu este încă membră, iar Turcia are un statut special în cadrul Uniunii. Penultima extindere a fost în 1994 (Corfu) pentru Austria, Finlanda, Suedia. Consiliul de la Essen din 1994, a definit o strategie pentru pregătirea aderării statelor asociate și foste comuniste din Europa Centrală și de Est. 3. Extinderea puterilor UE prin aducerea la ordinile sale a tuturor țărilor foste comuniste „acasă în Europa”? printr-un process de tip bin-bang, a fost o extindere „cu presiuni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
mai mari contribuții la cuferele bugetului UE pentru țările deja membre; - deficitul bugetar din țările mici membre UE cum ar fi Grecia, Spania, Portugalia; - scăderea numărului de voturi în Parlament pentru membrii principali. Și cum cele șase țări primite la aderarea UE aveau pretenția să beneficieze de CAP și fondurile structurale, ceea ce însemna pentru UE un faliment, atunci președintele J. Santer a propus „agenda 2000” cu măsuri drastice de reducere a sprijinului pentru producție, alinierea prețurilor agricole și de alimente la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]