93,376 matches
-
ungară din 1956 a fost în mare măsură rodul propagandei anti-comuniste organizate de Europa Liberă. O propagandă care nu avea însă cum să garanteze, prin frecvențele de undă, că nu vor exista victime, sau că guvernul comunist va fi într-adevăr înlăturat. În timpul unor evenimente similare petrecute în acel an, mișcarea poloneză de la Poznan, postul de radio s-a achitat impecabil de misiunea sa ideologică, crede autorul, păstrînd o atitutudine bine temperată și evitînd să arunce gaz peste foc. În Ungaria
O istorie a Europei Libere by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16022_a_17347]
-
Brădățan pornește de la ideea, bine motivată, că la începuturi (dar numai la începuturi?) filosofia românească a fost una a problematicii culturale și istorice. Și privindu-i evoluția pe întregul ei traiect nu se poate să nu-i dai dreptate. Într-adevăr, problema fundamentală a filosofiei românești (ca și a celorlalte discipline ale spiritului) a fost dilema modernitate și arhaicitate sau istoricitate - eternitate sau mimetism-organicism, revoluție-evoluție, sincronism-protrocronism, europenism-indigenitate, dilemă devenită în al douăzecilea secol denumită cu termeni estetico-culturali, metafizic ontologici, politico-economici și
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
doua. O adopt însă, în relativismul ei, ca definiție ontologică a cinematografului, fiindcă în momentele mele de extremism, mă revendic de departe, de la Lumière chiar, de la camera pe trepied lăsată să înregistreze realitatea, de la aforismul lui Godard - "cinema-ul e adevărul de 24 de ori pe secundă" - dar și de la convingerea cu care îmi încheiam lucrarea de diplomă, că filmul este "une enquette" asupra autorului său. Asta mi se pare fundamental și dacă există o disciplină și e posibilă o școlarizare
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
al vreunei alte legi; că dimpotrivă peste tot stă scris că legea lui Moise trebuie să fie veșnică. " Că orice profet, chiar dacă ar face minuni ce ar schimba cîte ceva din legea mozaică, ar trebui pedepsit cu moartea. " Că, într-adevăr, unii profeți le-au proorocit evreilor, în timpul unor prăpăduri de-ale lor, că într-o zi se va ivi un liberator, care liberator însă va sprijini legea mozaică, în loc să o distrugă. " Că iudeii așteaptă mereu un mesia, care însă va
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
puternice ce pot fi folosite. El avu atîta încredere în cauza sa, încît nu crezu că era nevoie să tipărească celebra dispută; și cum era de partea arminienilor, cei din tabăra gomariștilor îl persecutară; i se adusese vine că arătase adevărurile religiei creștine într-o luptă de idei în care dușmanii ar fi putut să triumfe. Orobio nu fu cîtuși de puțin persecutat în sinagogă. Despre Uriel Acosta "Uriel Acosta păți la Amsterdam aproape ce pățise și Spinoza: el se lepădă
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
lăsat în pace? Nu și-a cucerit nici un drept, nici un galon? Nu poate fi tratat ca o excepție, în loc să fie tracasat, fie și pe căi perfect legale? (O porcărie rămîne o porcărie, chiar dacă e, juridic vorbind, beton armat.) Să privim adevărul în față: ei au acum puterea de a decide ce e bun și ce nu e bun, ei pot acum să-și dea importanță; doar că ei nu prea au bani și, în curînd, se vor sfîșia, tot între ei
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
fiu al lui Dumnezeu fără noroc. Cea mai compromisă persoană din istorie este Iosif, tatăl lui Isus. Creștinii l-au aruncat pe o linie moartă și l-au făcut de rîsul bărbaților. De-ar fi spus el o singură dată adevărul, fiul lui ar fi rămas un evreu obscur. Triumful creștinismului își are originea în lipsa de orgolii a unei virilități. Imaculata concepțiune pleacă din pietatea unei lumi întregi și din lașitatea unui bărbat." Ideea dumnezeirii îndoielnice îl tortura. De aceea, tocmai
Cioran în 1937 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16014_a_17339]
-
înnăscută și neîntrecută de a-i înșela pe ceilalți. Negustor, cîrciumar sau cămătar, evreul a fost întotdeauna afectat de "prejudețele românilor contra comerciului" (Moses Schwarzfeld, la sfîrșitul secolului XIX), de incompatibilitatea demonstrată dintre spiritul ortodoxiei și capitalism. Un sîmbure de adevăr probabil că există în asemenea clișee rezistente, dar ele capătă un cu totul alt înțeles dacă le raportăm la o realitate istorică dată. La sfîrșitul secolului XIX, o ordonanță emisă în Banatul habsburgic stabilea: "Deoarece evreii sînt, prin natura lor
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
secolului XIX, o ordonanță emisă în Banatul habsburgic stabilea: "Deoarece evreii sînt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni." Și interzisă a rămas mai bine de un secol. în Moldova, comercianții de această etnie erau într-adevăr mulți, dar mulți mai ales în raport cu negustorii români, pentru că, altfel, numărul meseriașilor îl întrecea pe cel al comercianților în interiorul etniei. Andrei Oișteanu face din descompunerea prejudecăților cu privire la evreu o adevărată muncă de migală. Explicațiile sînt întotdeauna atente, exemplele numeroase și
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
și adecvate, speculațiile lipsesc cu desăvîrșire. E aproape de necrezut cum, trebuind să citească texte pline de orori antisemite, unele foarte recente, acest cercetător a reușit să-și păstreze sîngele rece. încă o dată trebuie spus că Andrei Oișteanu scrie ca și cum într-adevăr am trăi în cea mai dreaptă dintre lumi, ca și cum toată absurditatea urii rasiale ar ține definitiv de o istorie reluată acum ca simplu document. E o performanță și o lecție. Evreii reali ai avangardei întîmplător, în timp ce citeam acestă carte, am
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
să scoatem un număr dublu la mijlocul lui decembrie trecut și să sărim peste prima săptămînă din ianuarie, am rămas datori cu semnalarea unor lucruri foarte interesante. Unul dintre ele este interviul acordat dlui Daniel Cristea-Enache de către dl Andrei Pleșu pentru Adevărul literar și artistic din 11 decembrie 2001. Dl Pleșu constată că s-a răspîndit obiceiul de a considera că aproape orice gest literar din perioada comunistă a cauționat regimul sau a reprezentat o formă de complicitate. Am remarcat și noi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
făcute la această bancă și la sora ei, Banca de Investiții și Dezvoltare, s-ar putea ca acest scandal să afecteze negocierile de aderare ale României la Uniunea Europeană. Afirmația aparține lui Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României cu U.E., iar ADEVĂRUL a publicat-o în pagina întîi (nr. 3598). * Dacă susținătorii lui Corneliu Vadim Tudor mai aveau îndoieli că acesta a vîndut ROMÂNIA MARE, ne referim la săptămînalul său, generalul Florin Sandu le-a oferit o certitudine: CVT și-a vîndut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
Georgeta Drăghici Volumul 'Marin Sorescu în scrisori de familie (Altar cu parabole)' constituie într-adevăr, cum spune alcătuitorul său, George Sorescu, 'un instrument de lucru mai în fiecare etapă de evoluție și afirmare' a scriitorului, mai ales că materialul documentar propriu-zis este însoțit de numeroase note și precizări sau de bogate sinteze și comentarii privind
Pentru o biografie a operei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15607_a_16932]
-
apărut una, semnată de Dan A. Lăzărescu, semnalată și aceea în România literară). Numeroasele ediții dovedesc cât de căutată e înțelegerea libertății într-o lume nesigură, tulbure, agitată. Multe din ideile teoretizate pentru prima dată în Despre libertate par astăzi adevăruri de la sine înțelese, totuși ele sunt în continuare rareori puse în practică. Pluralismul și diversitatea de opinii, considerate de către Mill ("ultimul mare liberal clasic și primul liberal modern") indispensabile într-o societate cu adevărat liberă, se realizează greu. Fiecare are
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
excepție, ar fi de aceeași părere, și un singur individ ar avea părerea contrară, majoritatea tot n-ar avea dreptul să îl împiedice de la exprimarea acestei opinii. "Câtă vreme arena rămâne deschisă pentru confruntări, putem spera că, dacă există un adevăr mai profund, el va fi descoperit îndată ce spiritul uman va fi capabil să-l recunoască; iar între timp putem fi siguri că ne-am apropiat de adevăr în măsura în care era posibil s-o facem deocamdată." Pledoaria pentru varietate și concurență (în
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Câtă vreme arena rămâne deschisă pentru confruntări, putem spera că, dacă există un adevăr mai profund, el va fi descoperit îndată ce spiritul uman va fi capabil să-l recunoască; iar între timp putem fi siguri că ne-am apropiat de adevăr în măsura în care era posibil s-o facem deocamdată." Pledoaria pentru varietate și concurență (în toate domeniile) ca surse de progres, și refuzul tiraniei majorității ca incompatibile cu libertatea constituie principii fundamentale ale liberalismului modern. Individualismul și toleranța se împacă foarte bine
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
să obosească ' așa cum nu ne-am aștepta de la Queneau...). Interesant că autorul își permite atitudini etice față de civilizația contemporană, dar nu intervine în discursul opresorilor, al celor care nu s-ar da în lături de la nimic pentru a impune lumii adevărul lor. Discursul lui Pierre cel evident atins de paranoia, cu care se deschide romanul, este partea cea mai reușită literar (impecabilă chiar) a acestei cărți. Faptul că în general în scrierile lui Queneau victima este judecată la sînge sau compromisă
Pe timp de grevă la metrou by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15602_a_16927]
-
cum observă tot Nistorescu despre același Vîntu: Toate încercările sale de a se înconjura de personalități s-au încheiat cu coagularea unei armate de adversari." * Fără a sări în apărarea patronului firmei Gelsor, Cristian Tudor Popescu e de părere în ADEVĂRUL că acesta e produsul politicii de privatizare de la începutul anilor '90, cu faimoasele certificate și cupoane din care n-au avut de cîștigat, scrie redactorul-șef al Adevărului, decît SIF-urile, Vîntu și funcționarii FPS. Și Cristian Tudor Popescu remarcă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
în apărarea patronului firmei Gelsor, Cristian Tudor Popescu e de părere în ADEVĂRUL că acesta e produsul politicii de privatizare de la începutul anilor '90, cu faimoasele certificate și cupoane din care n-au avut de cîștigat, scrie redactorul-șef al Adevărului, decît SIF-urile, Vîntu și funcționarii FPS. Și Cristian Tudor Popescu remarcă faptul că acest personaj a împărțit bani în stînga și în dreapta: "unor inși de notorietate care nu vor putea fi acuzați de vreo ilegalitate. Li s-a dat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15617_a_16942]
-
reclamat și de pesudocivilizația modernă de la noi, creație a raționalismului frazelor, gol, insipid și inexact. Acestei orientări Eminescu i-a opus "realismul naturii înnăscute a statului"19) și progresul libertății în cuprinsul ei real. Ordinea socială, statornicia dreptului și a adevărului, preeminența statului sunt opțiuni conservatoare curente în discursul eminescian. Fără garanții "de știință și integritate", fără a sprijini meritul și întrucât "numai votul cetățenilor nu-l face pe om nici mai cuminte, nici mai onest, nici mai muncitor de cum a
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
de a prezenta studiile de gramatică ori chiar de critică și pe autorii lor (Cihac și Maiorescu, Hasdeu și Lambrior). Densusianu îl punea în față, după principiul romanticilor care vedeau în limbă și în poezie începuturile. Modern, patriot în limitele adevărului, temeinic informat, deschis spre actualitate, Enea Hodoș (fiul, probabil, al lui Iosif Hodoș, acela care a sfîrșit la 1875 traducerea Descrierii Moldovei începută de Papiu-Ilarian) a fost un dascăl eminent și autorul celei de a doua istorii a literaturii noastre
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
oamenilor refuză să vadă lucrurile așa cum sunt. Nici măcar nu vor să se oprească din a se naște și a muri tot timpul. Țin neapărat să vadă mereu trupuri noi, în loc să se oprească și să rămână alături de Dumnezeu, acolo unde într-adevăr sunt fericiți.' Teddy își prevede propriul sfârșit (faptul că urma să fie împins într-o piscină golită de apă de către sora sa mai mică), fără ca acest lucru să-l tulbure. 'E atât de stupid să te temi. În fond, nu
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
se conturează chiar programe de amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile se silesc a le acoperi cu vălul unei absoluțiuni stîngace de sub care se văd, pe la margini, mîini, picioare și chiar capete culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător, uneori supărător la extrem, nu s-ar putea face istorie, iar fără o conștiință istorică n-am putea decît clădi pe nisip. Alexandru George învederează lealitatea și fermitatea celui ce și-a propus a spune
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
de amnezie voluntară -, iar cei mai pudici din rîndul celor ce detestă revizuirile se silesc a le acoperi cu vălul unei absoluțiuni stîngace de sub care se văd, pe la margini, mîini, picioare și chiar capete culpabile. Fără adevăr, chiar dacă e un adevăr supărător, uneori supărător la extrem, nu s-ar putea face istorie, iar fără o conștiință istorică n-am putea decît clădi pe nisip. Alexandru George învederează lealitatea și fermitatea celui ce și-a propus a spune lucrurilor pe nume, se
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
Regimul de cenzură și dirijism o amputa ori o interzicea pur și simplu: "În comunism să fi fost oare posibilă polemica sau simpla discuție (pe care mai ales aș fi dorit-o eu) dusă în forme oneste, în vederea stabilirii vreunui adevăr? În nici un caz, sau numai în acelea care priveau pe alții decît stricții contemporani și mai ales pe cei situați în partea de jos a ierarhiei literare, în nici un caz în nomenklatură". Într-adevăr, se conturase, în comunism, o nomenclatură
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]