5,887 matches
-
ei. într-un citat din publicistica actuală - "Un milion de fideli au participat la missa solemn? oficiat? de Pap?" (România liberă 2254, 1997, 4; sublinierile îmi aparțin), cuvîntul fideli a fost folosit în mod destul de neinspirat în loc de credincioși. în română, adjectivul fidel nu se folosește, ca substantiv, cu acest sens; în mod evident, e vorba de o traducere (cf. it. fedeli "credincioși") și de tendința jurnalistului de a păstra ca atare termenii pe care îi simte legați de ritul catolic. Mai
Lexicografice și bisericești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16614_a_17939]
-
2 martie 2003); „Denumirea de Dragobete ar putea proveni din slavă veche, de la expresia «dragu biți» - a fi drag” (informatia.dntcj.ro). Complet aberant e decupajul rebusistic, veritabilă etimologie populară, care pune în legătură terminația -bețe (conținînd sufixul -ete) și adjectivul beat: „Numele «Dragobete» vine de la «beat de dragoste» și se mai numește «Sfanțul Ion de primăvară», cel care este fiul Babei Dochia” (artatraditionala.ro/tradiții); „Se cheamă DRAGOBETE, de la «beat de dragoste» sau Șan Ion de primăvară, fiu al Babei
Dragobete bis by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13091_a_14416]
-
de mai multe ori ! Nu m-am schimbat cu totul, dar rosturile vieții mele s-au zdruncinat de câteva ori atât de serios, încât pot spune că am trecut prin morți succesive. Viața e ca o frază: are verbe, substantive, adjective, articole. Și sunt și accente: de tonalitate, de ritm, de pronunție. Din când în când, se schimbă accentele. Topica nu se schimbă, dar modificarea accentului poate răsturna totul. E suficient un semn încârligat la sfârșit de frază...
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
adâncite și nuanțate. De pildă: victoria învinsului; puterile iubirii absolutizate și ale devoțiunii totale; reacțiile paradoxale: la bine cu rău și, mai rar, la râu cu bine. Cu privința la elementele specifice quijotesti, sistemicitatea accepta substantivele acreditate, dar le adaugă adjective spornice, generatoare de noi exegeze, în sensul sistemului de fier (F) sau diamantin (D), Exemple: Conceptul tipic renascentist de dignitas hominis devine o demnitate contrastată de violență (F) sau îndulcita de surâs (D); eroismul e pandit de primejdii (F) sau
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
riscului de a produce confuzii, e acceptat alteori că împrumut necesar - oricum, e simțit ca făcînd parte dintr-un jargon al modernității și e folosit de aceea și în mod glumeț, ironic, prin accentuarea notelor sale străine. În DEX (1996), adjectivul nu este încă înregistrat. Îl întîlnim însă foarte des în textele publicistice: "a fost organizată o masă ăpromotionalăă la care s-au servit produse alimentare de culoare verde, preparate din alge" ("Evenimentul zilei" = EZ 729, 1994, 12); "dispuneau doar de
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
de punere în valoare a unui produs, de stimulare a vînzărilor (prin tehnici și servicii de publicitate, prin expoziții, demonstrații, reduceri de prețuri etc.). Influență engleză s-a manifestat de mai multă vreme în alte limbi. Dicționarele franceze înregistrează la adjectivul promotionnel și la substantivul promotion sensurile preluate prin anii '50-'60 din engleză, imitate după sales promotion și promoțional - uneori precizînd (de exemplu Petit Robert, 1991) că e vorba de uzuri criticate (din punctul de vedere al purismului lingvistic francez
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
progreseze, să se dezvolte". De ultimul înțeles (actualizat, de pildă, în "a promova o idee") e apropiată semnificația comercială dezvoltată în engleză de verbul promote (și preluată de fr. promouvoir): "a lansa, a stimula vînzarea unui produs". În română, în vreme ce adjectivul cu totul nou promoțional are un sens clar și specializat, verbul a promova rămîne ambiguu, întrucît se folosește în mod paralel și cu sensurile sale deja existente, singurele pe care le cunosc unii dintre vorbitori. Aceștia sînt derutați de enunțuri
Promo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17661_a_18986]
-
deci nevoia să caute lămuriri în dicționare. De obicei, reacțiile lingviștilor atrag atenția asupra folosirilor improprii; cînd nu e însă vorba de adevărate improprietăți, datorate confuziei, ci de evoluții firești, modificările semantice pot trece, cel putin o vreme, neobservate. Cazul adjectivului ortodox mi se pare interesant din puctul de vedere al transformărilor semantice, mai ales pentru că pune în evidență importantă contextului cultural și a tensiunilor dintre diverse influențe și tendințe. Adjectivul apare în DEX cu două sensuri principale - (1) "care ține
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
modificările semantice pot trece, cel putin o vreme, neobservate. Cazul adjectivului ortodox mi se pare interesant din puctul de vedere al transformărilor semantice, mai ales pentru că pune în evidență importantă contextului cultural și a tensiunilor dintre diverse influențe și tendințe. Adjectivul apare în DEX cu două sensuri principale - (1) "care ține de biserică creștină răsăriteana (...)"; (2) "conform cu principiile tradiționale ale unei doctrine, ale unei dogme etc., considerată ca fiind singura adevărată (...)". În alte limbi de circulație internațională, explicația cuvîntului corespunzător (fr.
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
respectivele limbi, sensul larg; din acestă s-a dezvoltat și un alt sens curent, definit în dicționarele franceze și engleze curente prin trăsăturile "conform obiceiurilor, uzanțelor"; "tradițional, convențional, conformist". și în română actuala întîlnim destul de des acest sens, calchiat, al adjectivului ortodox. De fapt, sensul apare în primul rînd la derivatul cu prefix negativ neortodox ("metode neortodoxe" - deci atipice, neconforme obiceiurilor, tradiției') - și în construcțiile cu valoare negativă ale adjectivului: "nu aplică metode ortodoxe"; "metode prea puțin ortodoxe". (Specializarea unui sens
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
și în română actuala întîlnim destul de des acest sens, calchiat, al adjectivului ortodox. De fapt, sensul apare în primul rînd la derivatul cu prefix negativ neortodox ("metode neortodoxe" - deci atipice, neconforme obiceiurilor, tradiției') - și în construcțiile cu valoare negativă ale adjectivului: "nu aplică metode ortodoxe"; "metode prea puțin ortodoxe". (Specializarea unui sens pentru construcții negative e un fenomen lingvistic cunoscut: tot astfel, "nu prea" nu este opusul lui "prea": "nu prea deștept" nu e opusul sintagmei "prea deștept). Transferul unui uz
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
unui sens în alt context cultural produce însă o serie de interferente și de ambiguități: în franceză sau în engleză, sensul strict religios e mult mai puțin frecvent în discursul public; în română, în schimb, el este clar dominant. Folosirea adjectivului ortodox, chiar în sensul larg, evocă adesea și înțelesul religios, de obicei cu efectul producerii unui nou sens contextual: ortodox devine mai mult sau mai putin sinonim al lui creștinesc. În citatul următor, de pildă, pește sensul "profan" se suprapune
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
-o că, dacă aceasta rețetă magică nu va da rezultate, este pregătită să facă alte ritualuri mai puțin ortodoxe, dar mult mai tari" ("Evenimentul zilei" = EZ 2121, 1999, 3). Ambiguitatea e cu siguranta voita în alt citat, în care sensul adjectivului e marcat de uzul ghilimelelor: "Îngrjitorii Cimitirului Evreiesc din Cluj-Napoca folosesc podeaua noii sinagogi nu în scopurile cele mai ăortodoxeă" (EZ 1949, 1998, 16). În alte cazuri, balanța interpretării adjectivului cu prefix negativ neortodox pare să încline în favoarea sensului 'necrestinesc
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
e cu siguranta voita în alt citat, în care sensul adjectivului e marcat de uzul ghilimelelor: "Îngrjitorii Cimitirului Evreiesc din Cluj-Napoca folosesc podeaua noii sinagogi nu în scopurile cele mai ăortodoxeă" (EZ 1949, 1998, 16). În alte cazuri, balanța interpretării adjectivului cu prefix negativ neortodox pare să încline în favoarea sensului 'necrestinesc', deși nu e imposibilă nici recunoașterea nuanței 'atipic, 'nonconformist': "Avîntul neortodox al protopopului" (care face reclamații la poliție) (EZ 1727, 1998, 11); "C.N. s-a prezentat la spitalul Filaret (locul
Schimbări semantice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17680_a_19005]
-
va profita de studiul lui Bloom. Pentru cititorul echilibrat și fără angoase teoretice, cartea e, ce-i drept, un deliciu. Mai am un motiv de îngrijorare: cartea apare într-o traducere incalificabila și o ediție pe măsură. Nu găsesc un adjectiv potrivit pentru a sugera măcar cît de proasta este traducerea Dianei Stanciu, dar, dată fiind importantă cărții de care și-a bătut literalmente joc, mă ispitește să apelez la cuvîntul "rușinos". Există pasaje întregi practic ininteligibile, gafe colosale (ce-nseamnă
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
o influență străină. Mi se pare posibil ca modelul (direct sau impus prin vreun intermediar) al determinării să fie o construcție frecventă în italiană; unde aceleași concept - de "produs celebru", folosit inițial pentru creațiile din lumea modei - este exprimat de adjectivul firmato ("semnat"). Ca și francezul griffé, adjectivul caracterizează produse care au un nume celebru. în italiană, evoluția pare să se fi produs de la sensul artistic al termenului (o operă de artă semnată e una de valoare certă); în franceză, de la
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
ca modelul (direct sau impus prin vreun intermediar) al determinării să fie o construcție frecventă în italiană; unde aceleași concept - de "produs celebru", folosit inițial pentru creațiile din lumea modei - este exprimat de adjectivul firmato ("semnat"). Ca și francezul griffé, adjectivul caracterizează produse care au un nume celebru. în italiană, evoluția pare să se fi produs de la sensul artistic al termenului (o operă de artă semnată e una de valoare certă); în franceză, de la marca distinctivă (griffe, în sens primar "zgîrietură
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
română din germană, conform DEX-ului, dar poate fi și de sursă franceză; cuvîntul francez firme (cu sensul "întreprindere, societate comercială") vine din englezescul firm, legat la rîndul său, ca și germ. Firma, de italienescul firma "semnătură". E posibil ca adjectivul firmato să fi fost transpus în română prin construcția de firmă, fără a se ține cont de sensurile diferite ale cuvintelor firma (în italiană: "semnătură", "marcă celebră") și firmă (în română: "societate comercială", "întreprindere"), ba poate chiar printr-o remotivare
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
chiar printr-o remotivare semantică, un fel de etimologie populară: hainele produse de firme occidentale se opun celor produse de fabrici și întreprinderi autohtone. Că sursa ar putea fi italiana o confirmă, cred, chiar apariția într-un text publicistic a adjectivului firmat, a cărui formare independentă în română, de la firmă, e mai greu de presupus (chiar dacă nu total imposibilă): "nu mai îmbracă haine de la APACA, nici măcar din cele de export. Trebuie să fie "firmate". Să fie brand-uri. Și pantofii. Și
"De firmă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14356_a_15681]
-
Unitățile frazeologice (locuțiuni, expresii). ● Pleonasmul. 2. Noțiuni de fonetică ● Vocalele, Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul. ● Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. ● Folosirea corectă a accentului în limba română. 3. Morfosintaxa ● Părțile de vorbire flexibile. Clasificarea/ felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locuțiunile. Categoriile morfologice (diateză, conjugare, mod, timp, persoană, gen, număr, caz, grad de comparație). Funcțiile sintactice. ● Părțile de vorbire neflexibile. Clasificarea/ felul ( adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție). Locuțiunile. Funcțiile sintactice (adverb, interjecție). 4. Noțiuni de sintaxă ● Relația text, frază, propoziție, cuvânt
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
pleonasmul, tautologia, atracția paronimică Nivelul morfosintactic - forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Clasificarea sunetelor. Accent. Pronunție. Ortografie. 2 LEXICOLOGIA: ● Cuvânt, sufixe, prefixe. Sensul cuvintelor: sinonime, antonime, omonime. Vocabularul fundamental și masa vocabularului - mijloace de îmbogățire a vocabularului. Derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale. 3 MORFOLOGIA: ● Substantivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică. ● Adjectivul: fel, gen, număr, articol, caz, funcția sintactică, grade de comparații. ● Numeralul: cardinal, ordinal, ortografie, funcțiile sintactice, exprimarea datei. ● Pronumele: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ. Nehotărât, negativ, reflexiv. ● Verbul: aspect: perfectiv și imperfectiv, persoană, număr timp, conjugare. Verbe tranzitive, intranzitive, personale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
sprijinul opiniei formulate. III.3. ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII III. 3.1. Vocabular - Lexicul specific temelor propuse (Nota nr. 2); III.3.2. Elemente de gramatică cuprinse în Programa de limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
limba germană modernă pentru ciclul liceal. clase: articol, substantiv, adjectiv, numeral, pronume, verb, adverb, prepoziții, conjuncții categorii: număr, caz, timp, aspect, diateză structuri: propoziții, fraze procese și relații: acord, topică, transformare, etc. noua ortografie a limbii germane, formarea cuvintelor (substantive, adjective, verbe) IV. PRECIZĂRI IV.1. Timpul de lucru: a) Proba orală: timp de lucru: 15 minute ... : timp de prezentare: 10 minute b) Proba scrisă: timp de lucru: 3 ore ... IV.2. Structura și dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi în raport cu numărul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de la bilingv la Minorități/ L3. BILINGV GRAMATICA 1. Articolul - hotărât și nehotărât - modificări eufonice - omiterea articolului - valorile neutrului Io 2. Substantivul - genul și numărul substantivelor - substantive defective de număr - cazuri speciale de schimbare a sensului în funcție de gen - funcțiile dativului 3. Adjectivul - grade de comparație (inclusiv forme neregulate) - apocopare și modificări de sens în funcție de situarea față de substantiv - adjectivul posesiv - adjectivul demonstrativ - adjective nehotărâte 4. Pronumele - pronumele personal (forme accentuate/neaccentuate) - pronumele posesiv - pronumele reflexiv - pronumele relativ - pronumele interogativ - interogația directă/indirectă - pronumele
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]