5,686 matches
-
s-au născut principiile Jocurilor Olimpice au fost întâlnite pentru prima dată în civilizația miceniană (care a dezvoltat prima mare civilizație greacă). De la civilizația cretană s-au preluat întrecerile artistice, boxul și luptele, dar s-au introdus și întreceri noi precum alergarea și cursa de care. Având modelul Cretei, jocurile și întrecerile făceau parte din codul ceremoniilor religioase. De asemenea, jocurile erau întâlnite sub forma jocurilor funerare în onoarea regilor morți sau a eroilor. Micene era o puternică cetate a regelui Agamemnon
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la sanctuarul lui Poseidon, în Istmia, la interval de doi ani, în al doilea și în al patrulea an al fiecărei olimpiade. Provenite din jocuri cu caracter local și având drept model pe cele olimpice, Jocurile Istmice cuprindeau întreceri la alergare, săritură, aruncare, pentatlon, pankration, întreceri ecvestre și ca o particularitate, curse cu care. Pe lângă întrecerile atletice, Jocurile Istmice mai cuprindeau întreceri muzicale și literare (recitare). Deschiderea jocurilor se făcea prin procesiuni de purificare și sacrificii închinate zeului mărilor. Se crede
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
tatăl său Cronos în lupta pentru dominația lumii. Victorios, Zeus ar fi chemat zeii să se întreacă în mai multe probe, pentru a celebra victoria sa. Printre biruitori s-ar fi distins Apollo, care l-a învins pe Hermes la alergare și pe Ares la pugilat. O legendă se referă la cursa de întrecere între Heracles și frații săi, învingătorul urmând a fi încoronat cu o ramură de măslin. „Pe când se jucau, Heracles - care era cel mai vârstnic - propuse fraților săi
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pugilat. O legendă se referă la cursa de întrecere între Heracles și frații săi, învingătorul urmând a fi încoronat cu o ramură de măslin. „Pe când se jucau, Heracles - care era cel mai vârstnic - propuse fraților săi să se întreacă la alergare și să fie încununat învingătorul cu o ramură de măslin sălbatic. În acest loc erau așa de mulți măslini, încât de frunzele lor verzi se serveau ca așternuturi când dormeau. Elenii spun că Heracles a adus acest copac în Grecia
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
înainte de jocuri, loc în care se antrenau sub supravegherea judecătorilor. Ceilalți participanți, de la spectatori la reprezentanți ai cetăților, cântăreți, poeți, etc. puteau veni oricând doreau ca să asiste la jocurile de la Olympia. Spectatorii erau martorii unei extraordinare varietăți de întreceri sportive: alergări, sărituri, aruncări, întreceri de cai și care, box, pancrațiu și lupte, precum și întreceri de poezie, muzică și teatru. Cea mai așteptată întrecere era cea de pentatlon, care era considerată proba atletului complet. Aristotel scria în Retorica că învingătorul pentatlonului este
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
discuții și controverse. Textele antice sunt foarte clare în ceea ce privește ultima probă, și anume, lupta. Pentru celelalte există mai multe posibilități, însă, varianta cu care au fost de acord unii cercetători este următoarea: prima probă - săritura în lungime, apoi aruncarea discului, alergarea pe distanța de un stadiu, aruncarea suliței și la sfârșit lupte. Interesant este de aflat cum se desemna câștigătorul, gândindu-ne că era aproape imposibil ca un atlet să câștige la toate cele cinci probe. Dacă un atlet câștiga trei
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
la Olympia, din patru în patru ani și închinate zeiței Hera, însă independente de Jocurile Olimpice. Mitologia spune că aceste jocuri au fost fondate de Hipodamia și de alte 16 femei de origine elenă. Probele la care concurau erau probe de alergări pe trei categorii de vârstă: copii, adolescente și tinere fete. Acestea alergau cu părul despletit, îmbrăcate cu o tunică scurtă, care lăsau umărul drept descoperit. Premiile pentru câștigătoare constau din ramuri de măslin, vaci sacrificate la altarul zeiței Hera și
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
zeiței Hera și dreptul de a avea o sculptură care să-i imortalizeze chipul. Programul întrecerilor Din 776 î. Hr. și până la a 13-a olimpiadă (728 î. Hr.), singura probă la care s-a concurat în sanctuarul din Olympia a fost alergarea pe distanța de un stadiu, adică pe 192, 27 m, iar întrecerile durau o singură zi. Pe parcursul desfășurării întrecerilor, s-au adăugat noi probe, cursa de un stadiu a rămas principala probă, iar câștigătorul cursei dădea numele acelei olimpiade. Probele
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
cursa de un stadiu a rămas principala probă, iar câștigătorul cursei dădea numele acelei olimpiade. Probele de concurs au fost introduse în următoarea ordine: -a 14-a olimpiadă (724 î. Hr.): diaulos (două stadii); -a 15-a olimpiadă (720 î. Hr.): dolichos (alergare pe distanțe lungi); -a 18-a olimpiadă (708 î. Hr.): pentatlon și lupte; -a 23-a olimpiadă (688 î. Hr.): box; -a 25-a olimpiadă (680 î. Hr.): tethrippon (cursa de care cu patru cai); -a 33-a olimpiadă (648 î. Hr.): cursa de
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
-a olimpiadă (688 î. Hr.): box; -a 25-a olimpiadă (680 î. Hr.): tethrippon (cursa de care cu patru cai); -a 33-a olimpiadă (648 î. Hr.): cursa de cai și pancrațiu (combinație de box cu lupte); -a 37-a olimpiadă (632 î. Hr.): alergarea băieților și lupte; -a 38-a olimpiadă (628 î. Hr.): pentatlon pentru băieți (numai pentru această olimpiadă); Prima zi a întrecerilor Întâia zi din cele cinci era dedicată festivităților desfășurate în poiana sacră (Altis), precum și depunerii jurământului de către atleți în fața statuii
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
stadii (aproximativ 769 m), cursa de care cu patru cai se desfășura pe 9229 m, iar cursa de care cu doi cai se desfășura pe 6153 m. Pentatlonul era compus din următoarele probe: aruncarea discului, săritura în lungime, aruncarea suliței, alergarea pe un stadiu și lupta. Ziua se încheia cu rituri funerare închinate lui Pelops. A treia zi a întrecerilor Dimineața era închinată lui Zeus, patronul jocurilor, căruia îi erau aduse sacrificii. Avea loc o procesiune la altarul lui Zeus unde
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
două stadii (diaulos) și dolichos (probabil 24 de stadii). Ziua se încheia cu un banchet la care spectatorii mâncau din carnea sacrificată. A patra zi a întrecerilor Probele care se desfășurau în această zi erau următoarele: lupte, box, pancrațiu și alergarea în armură. A cincea zi a întrecerilor Ultima zi era dedicată festivității de încoronare a câștigătorilor (care primeau și titlul de olimpionike), după care urma banchetul. Înainte de căderea nopții, liniștea se așeza în valea Olympiei, iar participanții și spectatorii erau
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
crezut Pierre de Coubertin). Programul întrecerilor este complex la Jocurile Olimpice. În 16 zile, sportivii concurează la 28 de sporturi, sporturile individuale având mai multe probe, atât pentru bărbați cât și pentru femei. Programul antic a debutat cu o singură probă: alergarea pe un stadiu, după care numărul de întreceri a mai crescut. Dintre toate probele antice, cea mai nobilă dintre probe și care aducea cele mai mari onoruri a fost pentatlonul, deoarece atleții trebuiau să dea dovadă de o pregătire fizică
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
acea vreme. S-a cântat un imn olimpic de către un cor format din 40 de oameni, s-a depus un jurământ al sportivilor, iar un crainic acompaniat de trompetiști anunța sportivii participanți. -Probele de concurs au constat din: probe de alergare, triplusalt, săritura în lungime, aruncarea discului, aruncarea suliței la țintă, săritura cu prăjina, cățărarea pe prăjină. -Au avut loc festivități de premiere în cadrul cărora primii trei clasați veneau în fața tronului să-și primească medaliile, lauri de măslin, lauri și mirt
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
au loc primele Jocuri Olimpice în Wenlock cu scopul de a contribui la îmbunătățirea calităților fizice, morale și intelectuale ale participanților. Încă de la început întrecerile au fost deschise tuturor. Printre probe enumerăm: cricket, fotbal, săritura în înălțime, săritura în lungime, alergarea de viteză pentru copii de 7 ani și 50 yarzi pentru copii de 7-14 ani, probe pe care le regăsim și astăzi. De atunci, aceste întreceri s-au desfășurat cu ritmicitate, în perioada 10-13 iulie 2009 desfășurându-se a 123
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Și aceasta deoarece femeile sunt mai flexibile, mai ușoare și cu un procentaj de grăsime ceva mai mare în organism, ceea ce face ca femeia să fie tot la fel de bună ca și bărbații în diferite sporturi, ca: înot pe distanțe lungi, alergări pe distanțe lungi, înot sincron, călărie, ca să numim doar câteva. Ca urmare, când femeia și-a demonstrat excelența în sporturi ca tenisul, golful, probe de alergări, bărbații s-au străduit să descrie că excelența feminină este mai puțin importantă, mai
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
tot la fel de bună ca și bărbații în diferite sporturi, ca: înot pe distanțe lungi, alergări pe distanțe lungi, înot sincron, călărie, ca să numim doar câteva. Ca urmare, când femeia și-a demonstrat excelența în sporturi ca tenisul, golful, probe de alergări, bărbații s-au străduit să descrie că excelența feminină este mai puțin importantă, mai puțin vrednică și mai puțin realizată în comparație cu excelența masculină. Totuși, în câteva țări fundamentalist musulmane, femeilor nu li s-a permis să participe la Jocuri. Un
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
tehnicile au cunoscut o dezvoltare ultrarapidă pe plan mondial. Jocurile Olimpice au început să folosească pe toate planurile rezultatele tehnologiei moderne, în special unele tehnologii de vârf precum cea electronică pentru măsurarea distanței și tehnologia media. Înainte de anul 1912, timpii de alergare erau cronometrați manual. La Jocurile Olimpice de la Stockholm din 1912 s-a folosit pentru prima dată cronometrul electronic și aparatul de filmat la linia de sosire, precizia cronometrării îmbunătățindu-se substanțial. În anul 1964 s-a întrebuințat în premieră în întrecerile
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
sulițele s-au schimbat, deoarece sportivii aruncau peste 100 de metri și puneau în pericol pe ceilalți sportivi din stadion precum și pe spectatori? Așa cum sportul a devenit mai competitiv, tot așa a apărut nevoia unui echipament mai bun. Pantofi de alergare, costume de înot, mingi, stadioane și săli dotate cu materiale sportive necesare desfășurării în bune condiții a întrecerilor, toate au suportat modificări considerabile atunci când noile tehnologii au fost aplicate. Ce are atletul modern în plus față de cel din trecut? În
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
el însuși! Ceva asemănător, deși sub forme mai temperate, se întâmplă la C. Negruzzi, în primele lui lucrări nuvelistice. Elaborată în 1829, Zoe se prezintă, în linii generale, ca o proză debitoare romantismului minor, plină de efecte melodramatice. Dar O alergare de cai? Scrisă cu șapte ani mai târziu, nuvela urmărește alternativ două acțiuni, în cadrul a două registre afective, cu accente stilistice adecvate fiecăruia. Dragostea dintre Olga și Ipolit ne păstrează în lumea pasiunilor funeste și a sancțiunilor dictate de providență
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
vindecătoare a acestei acțiuni, așa cum este ea subliniată de tradiția magică, ci, dimpotrivă, o ștergere a granițelor dintre viață și moarte. Câinele este, în acest caz, doar un simbol al degradării maxime. Mișcarea este fie zbatere a trupului agonizând, fie alergare în cerc a celui care nu-și găsește nici liniștea, nici salvarea. Toate simbolurile ascensionale (copacul, pasărea) se modifică pentru a sugerea căderea, este un "zbor întors", o prăbușire în sine, dar care nu are capacitatea de a apropia omul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sură. înaintez pînă departe, la Hipodrom... Zările sînt moarte. (subl. m.) Numai glas de ciori și de crengi vuind în vînt” . ( Jurnal, I, ediție citată, p. 99. însemnare din 28 noiembrie 1898). 6. O asemenea scenă e menționată în „O alergare de cai”, de Constantin Negruzzi: „Domnul R. ne spuse că se va da semnalul alergării, îndată ce se vor cîntări concurenții. - Cum? am întrebat - Toți se cîntăresc cu acel ce se socoate a fi mai greu și celor mai ușori li
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și de crengi vuind în vînt” . ( Jurnal, I, ediție citată, p. 99. însemnare din 28 noiembrie 1898). 6. O asemenea scenă e menționată în „O alergare de cai”, de Constantin Negruzzi: „Domnul R. ne spuse că se va da semnalul alergării, îndată ce se vor cîntări concurenții. - Cum? am întrebat - Toți se cîntăresc cu acel ce se socoate a fi mai greu și celor mai ușori li se pune plumb pe șea, pănă ce sînt toți deopotrivă grei”. (Opere, 1, ediția citată
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
la celălalt capăt al orașului chiar acesta a fost: e singurul loc curat, civilizat și liniștit, unde o tânără fată poate alerga fără să audă în spatele ei fluierăturile, grohăielile sau comentariile imbecile ale votantului majoritar. Faptul că pista profesionistă de alergare este deschisă seara, fără prea mare tam-tam publicitar, publicului larg e, în sine, un lucru demn de toată lauda și, consecvent stilului meu de a spune răspicat ceea ce cred, mă grăbesc să acord o mare bilă albă Primăriei pentru această
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
încă, stafia gândului că am purces la un demers încărcat de orgoliu. Știu și am învățat, în cei cincisprezece ani de jurnalistică adunați până astăzi, că într-o astfel de profesie nu există, decât în condiții ideale, pauze de respirație. Alergarea și slalomul printre evenimente nu se termină niciodată, ziaristul este obligat să privească în urmă doar pentru a evita salturile bizare și dezechilibrate în cotidian, altfel spus, într-o lume cum este cea care desparte o emisiune de o altă
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]