67,494 matches
-
și D (si minor), potrivit interpretărilor muzicologiei moderne. Ulterior, când va gândi propriul său sistem muzical, Cuclin va considera zona ca aparținând subdominantelor modului invers (SD expansivă și Neutrul expansiv), această incursiune în sfera tonalităților Subdominantei fiind caracteristică dezvoltării sonatei. Amintim că funcțiunile au aceleași denumiri și în moduri, care, după Cuclin, reprezintă „sistemul diatonic în succesiune deformată”. Repriza debutează cu solo-ul viorii care expune întâi secțiunea cu aspect cadențial din tema principală, apoi cea prezentată la începutul părții de
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
destul de superficial de unii din cei care au cercetat această latură a înclinațiunilor sale. Am auzit adesea spunîndu-se că tatăl meu era într’adevăr muzical, dar nepregătit și absolut neștiutor de elementare noțiuni și reguli muzicale. Din tot ceea ce îmi amintesc eu, pot să vă lămuresc dîndu-vă dovezi contrarii, care sunt convingătoare. Tata cunoștea enorm de multă literatură muzicală, aproape ca un muzicolog de profesie. Toate simfoniile de Beethoven, care era idolul lui, ar fi putut să le dirijeze, indicînd intrările
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
de alături: „N’auzi că e fals! E „do” natural, - de ce schimbi tonul?!” Cunoștea perfect intervalele și toate tonurile cu legile lor. Simțea perfect toate stilurile proprii fie cărui compozitor. Într’o zi, persecutat de un pasaj care nu și amintea de unde aparține, i-a scris în grabă prietenului de la Leipzig, Paul Zarifopol, notând acel pasaj și rugându-l să-i răspundă în grabă dacă aparține altcuiva decât lui Haendel. Era o bucată puțin cântată și i-a trebuit lui Zaritopol
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
4. mai spunea că totul se poate învăța în muzică afară de ritm, cu care trebue să te naști. Tonul lui preferat era do major. Probabil fiind că era foarte des întrebuințat de Beethoven. Despre prietenii lui muzicanți din trecut îmi amintesc doar de două nume: Caudella și Wachmann. Despre cel din urmă vorbea cu mare admirație și spunea că învățase multe de la el. Îl cunoscuse la Maiorescu în casă, dar îl vizita deseori la el și se împrietenise și cu Dna
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
Deși am încheiat aceste rânduri, socot interesant vă relatez o împrejurare care îmi revine în memorie chiar acum. Ea arată imensa admirație pe care o avea tata pentru Beethoven. Îmi aduc limpede aminte de călătoria noastră la Bonn. Mi-l amintesc cum a pătruns solemn în casă, și-a scos pălăria și apoi, pe vârful picioarelor a pășit primul în încăperea scundă, tăcut și desprins de noi, care rămăsesem în urmă. L-am lăsat să și încerce singur marea emoție. El
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]
-
știa să interpreteze ritmurile înflăcărate ale dansurilor marelui său compatriot și ne mai cântă lucruri frumoase de alți câțiva compozitori tradiționali. Era plin de vervă și mai nu dansa și el, pătruns de ritmurile îndrăcite la pian! Pe urmă își aminti de plecare. Mai avea câteva minute și gara nu era aproape. Plecă cu grabă însoțit de mine, însă uitând pe masă niște hârtii importante. Prietena mea observând scena trimite cu zor după noi o estafetă cu aceste hârtii, pe o
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
hören!” Bunul meu fost profesor de contrapunct și fuge, Emil Paul, e peste măsură de mândru și fericit de succesul mare al fostei sale eleve. Impresarul Rheinhold Schubert, primul impresar creștin al meu și fost al lui Alfred Reisenauer, își amintea cu emoție de succesele marelui maestru, asemănându-mă în continuu cu el! A doua zi mă duc la Thomas Kirche, spre a asculta Moteta (fiind sâmbătă). Fac cunoștința marelui organist Günther Ramin a cărui artă uluitoare n-are pereche între
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
suntem poftite la o veche cunoștință, d-șoara Martha Scholz și care e proprietara unei mari fabrici de blănuri. O persoană vârstnică, veșnic amorezată și încă plină de iluzii! De altfel, foarte muzicală. Suntem cald primite în mod foarte agreabil. Ne amintim de timpurile de studii, timpuri frumoase care nu se vor mai întoarce. Vizităm la reîntoarcere muzeul cel mare din Lipsca, spre a revedea o veche cunoștință: Beethoven de Klinger! O minune a sculpturii moderne! Beethoven - Jupiter! Reîntoarse la Oranienburg aflu
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
mare amator de muzică bună și în special de Bach pe care îl adoră. Principesa Sofia de Wied, fostă regină a Albaniei și prezidenta Liszt-Vereinului din Weimar, o asiduă vizitatoare a seratelor mele muzicale. Mi-e foarte dragă și îmi amintește mult de Carmen-Sylva a cărei nepoată de frate este. Ministrul Radu Djuvara, Nanu și mulți alți, mi se prezintă într-una la ceaiurile mele muzicale. Și “rapsodia” trebuie întotdeauna prezentată, cântată și e aplaudată frenetic. Eu am ajuns să o
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
cu o cuvertură de pluș roșu pe genunchi, cu ochii ei mari albaștri cercetători, însă mult mai slabă, arăta o oarecare bucurie de a mă vedea. Era înconjurată numai de portretele copiilor ei în vârstă fragedă, parcă voia să-și amintească anii ei de tinerețe falnică și fericită. Mi se plânse de mari dureri în picioarul drept, dureri de nesuportat, cu glasul sugrumat de lacrimi. O mare milă mă cuprinse și îi spusei cuvinte mângâietoare. Îmi povesti apoi despre fiica sa
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
sale interpretări pianistice, care mai ales în Sonata F moll de Brahms atingeau sublimul. O mare revelație pentru publicul românesc, a fost opera de mare anvergură și de perfect stil moldovenesc, Alexandru Lăpușneanu de Alex. Zirra. Cred că am mai amintit în trecut despre acest compozitor moldovean ca unul dintre prea puțini ai noștri, care a scris muzică pur românească. Totodată era profesor de armonie și compoziție la Conservatorul din Iași și a format o adevărată pleiadă de tinere talente. Ca
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
sosirea Marioarei, caredupă câteva zile sosi împreună cu fiicele soțului său, Silvia și Monica. Comuna noastră fiind ferită de bombardamentele americane, ne mai liniștirăm cu toții. Eu lucram mult pe micul meu pian Mannborg, care mi-era drag prin forma lui sobră amintea clavicordul din trecut. De altfel, se și numea “Pianochord”. Lucram cu frenezie mai ales la Humoreasca de Schumann, care mi se potrivea de minune, însă cu toată dificultatea atât tehnică cât și interpretativă, am izbutit s-o cânt perfect. Din
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
Muzi- cală”, “Ultima oră”, “Literatorul”, Europa FM, “Taifasuri”, “Formula AS”, ș.a.), sponsorii (Trust Motors - importator oficial al mărcilor Peugeot și Citroën în România, Marshal Turism, restaurantul “Vatra neamului”), prietenii, în frunte cu scriitorul Carol Roman. Eleganța spectacolului, care ne-a amintit de vremurile bune de altădată (de când n-am văzut un program de sală...), a fost sporită de distincția prezentatoarei Iuliana Tudor (concertul a fost filmat de TVR2 producător Dan Banu, să sperăm că va fi retransmis în curând și... în
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]
-
Masur, Christoph Eschenbach. În anul 2007, Alexandru Tomescu a primit vioara Stradivarius Elder - Voicu, construită în anul 1702, care avea să-i devină „cel mai bun prieten” și cu care colindă țara spre a bucura sufletele iubitorilor de muzică. Îmi amintesc cu plăcere și emoție de faptul că am avut privilegiul să ascult această vioară încă din copilărie, într-unul dintre primele concerte susținute de Ion Voicu la Filarmonica din Iași, la puțină vreme după ce primise din partea Satului Român, titlul
Stradivarius, la malul mării by Mariana POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/84238_a_85563]
-
care își adaugă din nou victoria la categoria “Cea mai bună interpretă a anului”. Căutătoare neobosită de noi sound-uri și forme de exprimare muzicală, Nico figurează alături de Direcția 5 pe albumul “Beautiful Jazz Duets” al acestei formații, cu melodia “Îmi amintesc”. Apoi, în primăvara lui 2012 lansează un nou proiect muzical, inedit pentru ea, colaborând cu Vanotek și Kristina (Cristina Haios, ex-Impact) la piesa “Sweetie”. După un recital excepțional pe scena festivalului internațional “Dan Spătaru” de la Medgidia, în acompa- niamentul formației
10 ani cu Nico by Lucreția Bobe () [Corola-journal/Journalistic/84232_a_85557]
-
nume de foc a reușit doar în câțiva ani să adune în palmaresul ei recorduri la care nici un alt grup de gen nu a reușit să viseze măcar. Și atunci, ca și acum, a impresionat. Are și cu ce! Aș aminti aici cele 700 de spectacole pe tot mapamondul, dintre care două sunt unicate ca locație: este vorba de cel care a constituit prima reprezentație după 2300 de ani de la Teatrul antic din Bodrun, cele câteva găzduite de clădirea Parlamentului din
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
Structura liberă, poematică este servită de o dramaturgie naturală, un complex de acumulare și detentă tensional-sonoră exprimată la nivelul fiecărui parametru, de la progresia agogică la densitatea orchestrală. „Împrumuturile” enesciene nu sunt la vedere, doar libertatea pulsației și gradația sonoră lentă amintesc de respirația amplă a formei referențiale. Împlinirea lucrării prin intonarea-prelucrarea imnului bizantin „Lumină lină” are valoarea unei sublimări, a unei înălțări spirituale, creată și de interpretarea orchestrei Filarmonicii „Moldova” sub bagheta lui Adrian Morar. Maestru al artei corale, Vasile Spătărelu
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
nutresc o semantică a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar această așteptare, încordată uneori până la extaz, le amintește, cu fiecare interjecție creatoare, de spusele lui Brâncuși conform cărora „greu nu e să faci un lucru, ci să te pui în starea de a-l face”. În acest context creația și interpretarea restrâns tehnice, dar și cele amplu speculative
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
spre limpede sau trist sau duios. Așteptam, nu degeaba, să treacă fiecare moment, pentru a ajunge la ultima lor promisiune care, de fapt, era cea a unei continuități dorite, cu minunatul Morgen, continuitate oferită mie în taină, celui ce își amintește acum veșnicul “mâine”. Trăiam o dublă ascultare, vocea pianului și pianul vocii, cei doi urmărind cuvântul spus prin sunet, de la unul spre celălalt. Desigur, atât Bianca Manoleanu cât și Remus Manoleanu împodobesc un parteneriat de lungă durată, ce și-a
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
datorat premiul activității în postura de subsecretar de stat al Autorității pentru protecția drepturilor copilului. Două cunoscute realizatoare-prezentatoare TV au figurat la rândul lor pe lista laureaților: Corina Chiriac pentru încurajarea permanentă a tinerelor talente muzicale în emisiunea “Să ne- amintim duminica” (Național TV), iar Oana Roman pentru campaniile umanitare, susținerea unor cazuri speciale, campania dedicată copiilor bolnavi de autism (“Drept la țintă” - Kanal D). Momentele muzicale au fost susținute de corul ortodox “Credință și Dragoste” și de fostul membru al
Muzică și credință by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84249_a_85574]
-
și CJ încât n-au fost în stare, de vreo două decenii, să renoveze și să modernizeze Teatrul de vară din Mamaia! Ca și cum primăria din Sanremo ar muta festivalul din Teatrul “Ariston” într-o localitate învecinată... Și dacă tot am amintit de Sanremo, e momentul să taxăm declarațiile halucinante de anul trecut ale organizatorilor de la Mamaia, semn al seriozității lor: vă reamintim, la ediția 2012 ei au anunțat ritos că va avea loc un schimb între laureații celor două concursuri! Am
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
este dezastruos”. Așa este, dar dacă popularitatea s-a pierdut în timp trebuie să arătăm cu degetul către cei responsabili, care n-au nici legătură cu fenomenul, nici respect pentru muzica ușoară: directorul festivalului, Cristian Zgabercea (despre care constănțenii își amintesc ca despre un gropar al culturii locale și care acum a fost adus ca... salvator la TVR!!) și așa-zisul “producător artistic” Niki Constantinescu, care sigur nu-i deosebește pe Vasilescu de Vasilache, pe Mălineanu de Elly Roman. Iată de
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
ani, prietenul lui, Nonu Șahim, l-a dus la profesorul de cânt Quarto Santerelli, specialist în belcanto italian. Colegele de-o vârstă cu el îl porecliseră la acea vreme „băsișorul”. Surprinzător, cariera a avut inițial o altă proiecție. După cum își amintea, asemenea partenerului de generație Liviu Ciulei, „Mi-am dorit să mă fac arhitect. Pe urmă, mi-am spus, mai vedem noi ce facem!”. De profesie arhitect, a debutat însă la Opereta Armatei, ca bas, în Tarsița și roșiorul de Gheorghe
Gabriel Gheorghiu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-journal/Journalistic/84300_a_85625]
-
prezența muzicienilor de la Salzburg, am așteptat clipa primului acord. În acel moment am resimțit impulsul de a striga - dacă ar fi fost posibil - ca la un miracol, miracol în cel mai adânc sens al cuvântului. Ascultându-i, involuntar mi-am amintit nu numai drama sfășietoare a ultimelor săptâmâni de viață ale lui Mozart, ci muzica,l mai mult o sentință pe care o datorăm lui Blaise Pascal care spunea că „Experiența ne face să vedem o deosebire enormă între religiozitate și
Mozart la Bratislava by Mircea Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/84255_a_85580]
-
noștri din toate generațiile și-au dovedit viabilitatea creației, pentru că s-au cântat cu deosebit succes și melodii aparținând unor Cornel Fugaru, Ionel Tudor, Mihai Alexandru, Andrei Tudor, Cristian Faur, Paula Seling. Cu siguranță, nu doar “Amurgul”, de care am amintit, va intra în repertoriul permanent al concurenților străini, ci și alte titluri românești - aceasta e marea victorie a festivalului nr. 1 din România! (Foto: Marius Cotescu)
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]