39,601 matches
-
să schimbe lumea cu scrierile sale, să o cutremure! La originea gestului de a scrie stă dintotdeauna convingerea că a sosit momentul! Mințeam, desigur, mă fandoseam. Trecuse destul timp de cînd nu mai credeam În astfel de sentințe. Vorbeam din amintiri, repetam niște citate și Îmi plăcea să cred că ceea ce spuneam ar putea fi adevărat - măcar pentru alții. Măcar pentru el. Mă ascultă cu luare aminte, iar după cîteva clipe de reflecție mă anunță, bătîndu-mă protector și totodată amical pe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
țigări În casă. Dar țigara de după are o savoare specială, pe care nu mi-am refuzat-o niciodată. În plus, Roxana mă preveni, alintîndu-se un pic, că dorea să dea mai multe reprezentații În noaptea aceea - așa le numea, În amintirea anilor de liceu, cînd visase să devină actriță - asta Însemnînd că țigara de după urmau să fie mai multe. Trebuie să recunosc, avea Într-adevăr talent! Am urcat-o În lift, i-am lăsat cheia de la apartament, recomandîndu-i ca Între timp
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lipsit de semnificație. Constituie totuși dovada faptului că eram prezent acolo, Încă lucid și observam atent... realitatea ca efect. De exemplu, Înainte de a ne despărți, Pablo i-a cerut voie să-i țină palma un pic lipită de creștet, În amintirea Marii Spirale, iar ea a acceptat. Au stat astfel aproape un minut, pînă cînd cei doi, care se apropiau dinspre capătul aleii, au ajuns lîngă noi. Nu erau niște pensionari, cum crezusem. Spre mirarea mea, unul dintre ei, cunoscutul filosof
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care cădeau de la masa ta. Într-o asemenea companie nimănui nu i-ar fi fost greu să și mascheze slăbiciunile, cu atît mai puțin ție, care ai fost înzestrat din naștere cu o fire cameleonică. Și ca să-ți trezesc o amintire cît se poate de sugestivă care nu va face altceva decît să-ți demaște angoasa ta patologică, am să îți împrospătez memoria cu o întîmplare din 1968, care, deși nesemnificativă pentru unii, mie mi se pare că-ți conturează perfect
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de la sine, se fac scrum, se dezintegrează, zice Tîrnăcop, mă refer la cele de dimensiuni reduse. — Totuși, ar trebui să vă mai gîndiți încă o dată, dom’ Roja, zice Dendé, o să vă pară rău după aceea, ce o să facem cu toate amintirile, trofeele, fetișurile, restul obiectelor pentru care am luptat? — Nu-l mai interesează nimic decît să se purifice, zice Gulie, iar dacă i te opui o să se simtă trădat, flăcările, jarul, cenușa, ce semnificații au toate astea, poți să ne spui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-o cineva cu atîta afecțiune. Cu toate astea, uneori îl apucau mustrările de conștiință. El cu trei, alții fără nici una, ar fi putut să se lase de prostii, își spuse Dendé părerea. Dar el nu și nu, citise de curînd Amintiri, vise, reflecții și avea impresia că își găsise modelul psihologic. — Să fiu în locul lui i-aș mulțumi în genunchi Bătrînului, vorbea fără să știe cît se schimbase situația, Tușico, el îl luase de la orfelinat schimbîndu-i viața, confesiune lungă, Gulie, era
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Regizorașul, păcat că generația voastră nu le-a prins, era raiul pe pămînt, Santinelă, prosperitate, lumea era mulțumită, fumezi, vrei o țigară? Rahat, povești nostalgice, i-o taie din nou Santinelă cu neobrăzare, v-au dus cu zăhărelul, trăiți din amintiri, îi reproșează. Ai dreptate, îl aprobă Regizorașul, dar numai dintr-un punct de vedere, tocmai de aceea vreau să te pun la adăpost, ai încredere în mine, că am trecut prin multe la viața mea, am experiență, spune. Știi ce-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
va mai permite să întoarcă spatele cetățeanului, nimeni nu o să ne mai trateze ca pe niște animale cărora nu le sînt satisfăcute nici măcar nevoile elementare. Această absurditate cu egalitatea între oameni, uniformizarea claselor sociale, va fi în curînd doar o amintire tristă. Noul sistem va acorda șanse egale tuturor, fără însă a-și defăima indivizii. Cozile la alimente vor dispărea, produsele care asigură subzistența nu vor mai fi raționalizate prin tot felul de bonuri și tichete, circulația rutieră nu va mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
la putere, o să vezi că o să iasă totul bine, te declarăm noi după aceea erou, îți ridicăm cîteva statui ici colo prin orașele patriei, o să-ți punem numele pe unele străzi, instituții, mai vedem noi pe unde, ideea e ca amintirea ta și a faptei tale mărețe să nu se șteargă niciodată din memoria colectivă a cetățenilor, și asta doar în schimbul unui mic gest nebunesc, tovarășe General, te a ispitit cu darul lui de orator ratat. Cred că e destul de echitabil
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
încă o clipă, chiar așa crezi? oare n ar fi totul prea simplu? După ce-și lua tălpășița se gîndea de fiecare dată: mai devreme sau mai tîrziu tot va trebui să renunți, să-ți cauți altă ocupație, numai din amintiri nu mai poate trăi nimeni. Ce-a fost a fost, vremurile s-au schimbat, numai tu ai rămas să bați pasul pe loc. Amintirile nu țin de cald și nici nu te mai fac să te simți împlinit. La început
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
devreme sau mai tîrziu tot va trebui să renunți, să-ți cauți altă ocupație, numai din amintiri nu mai poate trăi nimeni. Ce-a fost a fost, vremurile s-au schimbat, numai tu ai rămas să bați pasul pe loc. Amintirile nu țin de cald și nici nu te mai fac să te simți împlinit. La început a fost frumos, ai crezut cu încăpățînare că acea primă întîlnire cu Milițică din fața Academiei de Științe o să-ți schimbe viața. Și chiar a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
pe care-l cumpăra alegîndu-l cu grijă de la același Plafar, n-ar fi avut nici o șansă să ațipească decît spre dimineață. Singurul obicei al vremurilor de demult la care nu renunțase. Ce căsnicii mai pot fi astea de pe urma cărora toate amintirile plăcute cu care rămîi încap într-o amărîtă de ceașcă de ceai? Restul nu înseamnă altceva decît nervi, tensiune, certuri și corvoadă. Nu se mai simțea în stare să continue așa, chiar dacă pe Curist nu-l mai vedea decît de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să ne fofilăm, să ne ascundem de tine, iar cînd n-a mai suportat, i am zis, hai să-ți fac hatîrul, du-te la el și rezolvă problema, pune-i punct, știi unde îl găsești. N-o să crezi ce amintiri năstrușnice mi-au invadat creierașul în clipa cînd am intrat aici, păcat că acum e liniște, adio zbenguială, vremuri bune, aglomerație, Tatăl Nostru printre înjurături și rîgîituri, muzica corului amestecată cu refrenele alea rock, și norișorii de fum de țigară
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
capăt. Sigur că era gata să plătească, să scape odată, să-și poată vedea de bisericuța lui, n-o salvase el de la dezastru? Era dreptul lui, toți îl știau ca un adevărat opozant al Dictaturii, puteam să trăiesc numai din amintiri, Roja. Pe Angelina s-o lase deoparte, așa le era înțelegerea. Bate palma Părințele. Pacoste ce ești. N-ar trebui să fii așa nedumerit. Ia-o și fă ce vrei cu ea. O spui așa de parcă ar fi vorba de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Bate palma Părințele. Pacoste ce ești. N-ar trebui să fii așa nedumerit. Ia-o și fă ce vrei cu ea. O spui așa de parcă ar fi vorba de un obiect. O să-ți duc dorul, Părințele, dă-mi ceva ca amintire, patrafirul ăsta mi-a plăcut de cum l-am văzut, se poate? întreabă Roja scoțîndu-i-l de după gît și făcîndu-l sul, întotdeauna mi-am dorit să am și eu ceva sfînt care să fie numai al meu, să-i transmit ceva Angelinei
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
depins de la bun început numai și numai de felul cum fiecare individ în parte a știut să înțeleagă democrația, cum a reușit să se automotiveze, să pună osul pentru a reclădi țara asta lăsată în ruină de regimul de tristă amintire. Am dovedit că sîntem o națiune care își înțelege menirea, care are la bază o tradiție milenară și o cultură de invidiat care o ajută să iasă din căcat în momentele de cumpănă ale istoriei. Numai datorită acestei stări ancestrale
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o să mai poată să-l stingă nici cu pompierii. Abia își termină Cap de Piatră intervenția în care ne informează de existența unor grupuri fanatice care luptă pentru Geniu, că îl urmează Copoiul care fabulează despre teroriști și Mortăciune cu amintiri din disidența sa zbuciumată. Santinelă, trebuie să mă crezi pe cuvînt că nici nu știi ce-ai pierdut. Dacă aș fi știut că o să meargă totul strună, pe cuvîntul meu că aș fi făcut un efort și te-aș fi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
culcușul În intestinele lui și sincer vorbind, m-am obișnuit aici. N-o să mă las dus de aici. Nu dom’ne. Chiar mai puțin decît tine Bruce. Mai puțin dus ca pe vremea primei greve importante a cărbunelui de recentă amintire, din 1972 pînă În 1974. Economia de curent, cînd tatăl tău v-a trimis pe tine și pe frățiorul tău Stevie să furați cărbune din puț ca să Încălziți casa. Cărbunele pe care el Îl scosese din pămînt cu mîna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
opusă, Înapoi de unde am venit. Într-o vitrină ne vedem barba crescută, groasă și brunetă. Ar fi trebuit să ne bărbierim. Ce mai avem de făcut altceva decît să mergem acasă. Acasă. Acasă e Întunericul Nu am nici o fotografie. Numai amintiri. Încă Îmi amintesc limpede cînd m-am dus atunci să-l văd. Propriul meu tată. Cel care nu m-a supus niciodată la vreun abuz, niciodată nu m-a obligat să mănînc cărbune, niciodată nu mi-a zis că sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
gemând de rod, ca o femeie În pragul nașterii. Iarba se culca supusă sub pașii mei și răspândea o mireasmă puternică, nedefinită, care mă amețea. Dumnezeu o luase pe mama acolo, sus În ceruri, cu gândurile ei cu tot, cu amintirile ei, cu părul ei strălucitor, cu ochii de culoarea mierii, cu iubirea ei pentru mine. Când eram strigat la masă, fâlfâitul aripilor părea că se frânge. Apoi, fâlfâitul de aripi se repeta Întreaga zi, cu aceeași cadență. Le era teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Spitalul de Urgență. Tot Antoniu i-a adus două cârje de la familia săracă a unui bătrân infirm care murise. A dat pe ele 10 lei. La 66 de ani Ben pare mult mai În vârstă și trăiește doar pentru câteva amintiri dragi. Una dintre ele este sărutul pe care l-a dat fetei În seara crimei. Și acum mai simte răcoarea buzelor ei și ochii albaștri, mari și absenți. Altă amintire sunt niște cărți pe care a apucat să le citească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pare mult mai În vârstă și trăiește doar pentru câteva amintiri dragi. Una dintre ele este sărutul pe care l-a dat fetei În seara crimei. Și acum mai simte răcoarea buzelor ei și ochii albaștri, mari și absenți. Altă amintire sunt niște cărți pe care a apucat să le citească În copilăria Îndepărtată. Acum, ochii Îi lăcrimează și distinge cu greu cuvântul scris. Cel mai puțin se gândește la crimă. O Încleștare, o cădere Într-un gol din care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nenorocit fără conștiință și parcă și pașii mei sunt mai siguri. Nu mai condamn oamenii care nu mă observă. Îi privesc cu mai multă atenție și Îmi este și mie milă de cei cărora le e milă de mine. Și amintirile frumoase Îmi vin mai des În minte și Îmi dau seama, de când am Început să-ți citesc din ,,Psalmi,, că nu mai sunt chiar atât de sărac,,. Kawabata Îl ascultă cu atenție și o cută adâncă Îi brăzdează fruntea. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îndoiască și mai mult că cineva se va interesa curând.. Nu-i nimic Își spune, Dumnezeu e mare! De multe ori când traversează calea ferată, și intră În aglomerația din oraș cu nerăbdarea de a-și ocupa postul, Îl năpădesc amintiri care-i fac rău. Își aduce aminte de copilărie, Își aduce aminte de studenția lui, de colegi, de prieteni, de iubitele pe care le-a părăsit, de biblioteca plină cu cărți, de părinții care au murit, de casă, de viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
calea ferată, prin mestecănișul din parcuri, prin subsoluri, prin straturile de iarbă și de flori, prin spitale, dar a fost În zadar. Mi-a rămas de la el cutia asta de tablă În care sunt câteva țigări fumate pe jumătate și amintirea momentelor În care-l tachinam. -Dar uite, Dumnezeu mi te-a scos În cale. -Era un om bun? -Ce Înseamnă om bun, Plăcințico? unul care nu fură, nu minte, nu omoară, nu cerșește, se roagă zilnic, Își face o familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]