5,099 matches
-
să recunoaștem, firește, că metafora vânătorii erotice apare foarte rar la Horia Zilieru, pentru că foarte rar Fratele mâniei înțelege să consume argheziana întâlnire cu femeia în ritmurile unui ritual cinegetic: "Tu cobori în blânda auroră/ eu în aer urc către amurg/ marea vânătoare-ncepe soră/ sunete din cornul dulce curg" (Fratele mâniei). În schimb, numeroase texte risipite în volumele sale erotice intenționează să articuleze, în ritmuri cantabile, o consacrare a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lungă de copaci, asemănătoare cu interiorul unei catedrale, în care arborii sînt coloane și coroanele lor închipuie arcurile bolții, la capătul căreia se ivește prin frunziș o rariște îndepărtată, cu lumini amestecate cu umbre și nuanțate de culorile roșii ale amurgului, ca niște vitralii colorate ale unui naos plin de păsări care cîntă. Balzac, Crinul din vale, p. 92 În ciuda procesului făcut de curentul realist, mult timp descrierea expresivă va deține un loc privilegiat. Astfel, în La Faute de l'abbé
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Asnière și văzură rîul plin de vaporașe, de pescari și de luntrași, îi cuprinse bucuria. Soarele, un soare puternic de mai, lumina pieziș luntrile și apa fluviului liniștit, care părea nemișcat, fără curenți, fără vîltori, încremenit în căldura și lumina amurgului. În mijlocul apei, o corăbioară cu două vele albe, mari, întinse de o parte și de alta a bordurilor, ca să prindă cele mai slabe adieri de vînt, părea o pasăre uriașă, gata să-și ia zborul. (p. 220) În curînd, trăsura
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ca sprijin un ideal, un model care, precum firul Ariadnei, te ajută să ieși din labirintul imediatului. Acesta devine punctul tău de sprijin pentru a te schimba pe tine și a schimba lumea. Și astfel niciodată nu vei fi în amurg, căci orizontul tău este mereu altul, în deplină lumină. Mînă în mînă cu Platon sau Aristotel, cu Comenius sau Rousseau, cu John Dewey sau Maria Montessori sau cu altcineva care ți se potrivește ca însoțitor ești mereu în pelerinaj, autentic
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Este cea pe care se cuvine s-o ocrotim, s-o hrănim, s-o întărim; este rodul suprem, cel mai prețios, pe care Europa aflată în declin l-a oferit Universului. Este pasărea Minervei, care își ia zborul la ceasul amurgului. 5 Aventurile științei Apariția științei moderne necesita reinstaurarea unei sfere de gîndire rațională autonomă, deplasarea de la Dumnezeu către Natură a centrului de interes al cu-noașterii, sentimentul proaspăt că totul trebuie descoperit și, în sfîrșit, utilizarea mijloacelor intelectuale (matematica) și tehnice
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
oricum, pentru că orbita lui Pluto este înclinată cu mai mult de 17,2 grade față de planul elipsei și nu traversează niciodată drumul lui Neptun. Fiind la o mare depărtate de Soare, lumina ajunge cu greutate, pe planetă fiind un veșnic amurg. Durata de rotație este de 6-4 zile. Cu toate descoperirile științifice de ultimă oră, planeta este încă puțin cuoscută, și se pare că produce o serie de influențe (perturbații) planetelor Uranus și Neptun. Pluto. Mică, stancoasă, și recea planeta are
ASTRONOMIE. DICTIONAR ASTRONOMIE. OLIMPIADELE DE ASTRONOMIE by Tit Tihon () [Corola-publishinghouse/Science/336_a_865]
-
semnate de Gr. Tăbăcaru (articolele Asupra originii simbolismului și Despre Bacovia), cât și, mai ales, din literatura publicată de revistă. Se disting, înainte de toate, o seamă dintre poemele lui Bacovia însuși. Între altele: Note de primăvară, Singur, Scântei galbene, Umbra, Amurg, Toamnă, Nocturnă, Plumb de iarnă, Fanfară. În A.c. sunt tipărite apoi câteva poezii inedite ale lui Ștefan Petică, privit ca un însemnat reprezentant al simbolismului românesc, din nefericire dispărut prematur (Cântece de seară, Între luptă și vis), și, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
de lemn, Hristosul de tinichea, cu fața poleită de o rază întârziată, parcă îi mângâia, zuruindu-și ușor trupul în adierea înserării de toamnă [...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu șindrilă mucegăită, spintecă satul Jidovița și aleargă spre Bistrița, unde se pierde în cealaltă șosea națională care coboară din Bucovina prin trecătoarea Bârgăului[...] Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se împart, se încurcă până sub pădurea Vărarei [...] Peste zvârcolirile vieții, vremea vine nepăsătoare, ștergând toate urmele. Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un cap biruitor. Zăgreanu însă era tot în drum, în fața crucii, cu capul gol și, cum stătea acolo așa, parcă făcea un jurământ mare. Apoi șoseaua cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul răcorors. În stânga rămâne în urmă Cișmeaua-Mortului, pe când în dreapta, pe hotarul veșted, delnițele se urcă, se îmaprt, se încurcă până sub pădurea Vărarei. Apoi Pădurea-Domnească înghite uruitul trăsurii, vâltorindu-l în ecouri zgomotoase... Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ - POEZIA Testul nr. 86 Rezolvă cerințele, cu privire la textul de mai jos: Vin fetele cântând din vie, Pe cap în coșuri duc amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Lindekens, René, 1985 "Semiotica discursului publicitar" în Semnificație și comunicare în lumea contemporană (ed. Solomon Marcus), București, Editura Politică Lipovetsky, Gilles, 1987 L'empire de l'éphémère, Paris, Gallimard Lipovetsky, Gilles, 1993 Le crépuscule du devoir, Paris, Gallimard (trad.rom. Amurgul datoriei, 1996, București, Babel) Mc Luhan, Marshall, 1968 Pour comprendre les média, Paris, Mame Moles, Abraham, 1973 La communication et les mass-média, les dictionnaires Marabout Université Metz, Christian, 1970 "Au-delà de l'image" în Communications 15, pp. 1-11 Nöth, Winfried
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din vorbirea curentă pentru a-și impune constructele filiale. Reformarea limbajului însă nu reinventează realitatea, nu o reîncarcă cu alt conținut, ci doar îi oferă o formă la modă, o haină trendy. Conceptul de sistem este un produs târziu al amurgului modernității, obișnuită să folosească metafore ale mecanismului. Practic, sistemul este metafora cognitivă ce anunță ieșirea din postmodernism, ca formula de reîncărcare a modernismului cu semnificațiile excluse inițial. Mecanismul modernității iluministe dispare în metafora sistemului care prefigurează zorii celei de-a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cu instrumentele corectitudinii politice, universul ceasornic ticăie fericit! Presiunea postvalorilor Pe lângă a fi formule ce suscită prelungirea aderenței la o stare de lucruri în dizolvare, conceptele difuze se constituie și într-un suport al argumentelor retorice abundente în discursul din amurgul perioadei preglobale. Acestea chiar se transformă în teorii oficiale, cu condiționarea reflexelor corectitudinii politice. Până când și valoarea în mediul științific este judecată în grila de idei a teoriilor definite drept corecte sau a modei generate de ele. Se ajunge în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul, pământul, aerul (cerul) - ființe sau obiecte: visătorul, străinul, orfanul, răzvrătitul, pribeagul; pasărea, sălbăticiunea, calul năzdrăvan etc./oglinda, cartea, vioara, icoana, clepsidra, inelul, cheia, masca etc. - simboluri spațiale sau temporale: casa părintească, orașul, parcul/amurgul, toamna etc. - simboluri cromatice sau muzicale: albul, negrul, violetul ș.a./cântecul, doina, serenada - simboluri geometrice ori cifre: cercul, sfera, triunghiul (erotic)/motivul cifrei trei, șapte - sentimente: dorul, suferința, nostalgia absolutului, tristețea, solitudinea, spleenul, bucuria - acțiuni, situații arhetipale: călătoria, vânătoarea magică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tempus“, „râul heraclitean“ al timpului)/ilimitat (vecia, veacurile, prezentul etern al naturii, eternitatea creației)/timp bivalent (universal și individual)/atemporalul (asociat divinității, increatului) timp al începuturilor (timp originar; zori de zi, primăvara; copilăria)/al sfârșitului (timp tragic, agonic, durată thanatică: amurg, toamnă, golul istoric, preatârziul etc.) timp sacru: timp mitic, arhetipal (timp al genezei/al etnogenezei; „vârsta de aur“, timpi eroici; timp echinocțial, armonios, paradisiac, „răbdător“)/timp profan: durata existențială, timp al înstrăinării, al exilului existențial, al dezacordului eu- lume; timp
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
știu dacă suie, sau coboară. Și nu știu dacă mapropiu, sau mă depărtez. Ce bine că ești aici. Tu început și sfârșit, tu totul. (L. Blaga) - epiforă (reluarea unui cuvânt/a unei structuri la sfârșitul mai multor unități prozodice/sintactice): Amurg de toamnă violet... / Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete; / Străbunii trec în pâlcuri violete, /Orașul tot e violet. (G. Bacovia) - anadiploză (repetiția leagă începutul și sfârșitul versului/al enunțului sau începutul unui vers și finalul versului următor): Mereu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos cer care mia fost dat săl văd vreodată. (M. Eliade) - epitet cromatic: Amurg de toamnă violet (G. Bacovia); peste care trecealene / o leoaică arămie (N. Stănescu); Puiu căzuse întro toropeală cenușie. (L. Rebreanu) - epitet metaforic: Spășivoi visul de lumină (M. Eminescu); Pasul meu, pasul vremii de lut (I. Pillat); - epitet personificator: Aud materia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
continuând enunțul în versul următor. Segmentarea unității sintactico lexicale (atributul sau complementul izolat de cuvântulregent, articolul ori prepoziția de substantiv etc.) în două versuri succesive are ca efect stilistic crearea unor rime rare și a unor cadențe sonore neobișnuite: Străbatem amurguri / cu crini albi în gură. / Închidem în noi un / sfârșit sub armură. (L. Blaga) Sau: afară era moină, urâtă și o mare,//din totdeauna știută, zădărnicie. îmi spuneam, / nam să mai trec niciodată de locul acesta de aici, / cu mese
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
with Gold Stars, IncentivePlans, A`s, Praise, and Other Bribes, Boston/New York, Houghton Mifflin Company. Lacroix, Michel. (2009). Să ai un ideal, București, Editura Trei. Laertios,Diogene. (1963). Despre viețile și doctrinele filosofilor, București, Editura Academiei R.P.R. Lipovetsky, Gilles. (1996). Amurgul datoriei, București, Editura Babel. Lipovetsky, Gilles. (2007). Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum, Iași, Editura Polirom. Liiceanu, Gabriel. (1991). Jurnalul de la Păltiniș, București, Editura Humanitas. Lorenz, Konrad. (1998). Așa-zisul rău. Despre istoria natural a agresiunii, București, Editura Humanitas
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
apoi a Uniunii Compozitorilor din România. Laureată a Premiului George Enescu (1925, 1934, 1941) și distinsă cu Ordinul Meritul Cultural (1969). Lucrările sale au fost interpretate în Italia, Elveția, Olanda, Germania, Marea Britanie. A publicat volumul de amintiri „Din zori până în amurg”. Compozitoare de talent, Mansi Barberis a realizat o operă vastă în genurile muzicii simfonice, vocal-simfonice, pentru pian, vioară, clarinet, camerale, corale, vocale și pentru teatru muzical. A apelat la versurile unor poeți ca: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, George Topîrceanu, Otilia
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
RL, 1972, 50; Constantin Mateescu, Memorial de lectură, București, 1972, 51-56; Piru, Varia, I, 422-425; Al. Andriescu, Ștefana Velisar Teodoreanu, CL, 1973, 11; Al. Ivasiuc, Doamna Lily-Lily Teodoreanu, pseudonim de scriitoare Ștefana Velisar, RL, 1974, 5; Boris Buzilă, Mărturii în amurg, Cluj-Napoca, 1974, 206-209; Ana Blandiana, Cu Ștefana Velisar Teodoreanu. În visul unei librării (interviu), RL, 1977, 42; Grigore Ilisei, 80 de toamne, CRC, 1977, 42; Grigore Ilisei, Fericita durere, CRC, 1979, 7; Grigore Ilisei, Vraja evocării, CRC, 1980, 11; Sânziana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
Micescu, Editura Centaurus, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj, 1992. NIETZSCHE, Fr., A doua considerație inoportună, traducere de Amelia Pavel Editura Ararat, 1994. NIETZSCHE, Fr., Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 1994. NIETZSCHE, Fr., Călătorul și umbra sa, traducere de Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, 1996. NIETZSCHE, Fr., Antichristul, traducere de Vasile Muscă, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. NISTOR, Octavian, Introducere la vol. Filosofie neokantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare de mitologie, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]