7,092 matches
-
ce suferă de fobii nu evită situațiile de care le este teamă, ci le îndură cu stoicism, resimțind o anxietate ridicată și extrem de neplăcută. Descrierile etiologice mai recente sugerează faptul că aceia care suferă de fobii specifice se tem de anxietate (și de presupusele ei consecințe) la fel de mult precum se tem alții de obiectele fobiei (și de presupusele lor consecințe). A doua problemă legată de reducerea anxietății este că pacienții cu fobii specifice manifestă, de obicei, o anxietate anticipatorie; fie se
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai recente sugerează faptul că aceia care suferă de fobii specifice se tem de anxietate (și de presupusele ei consecințe) la fel de mult precum se tem alții de obiectele fobiei (și de presupusele lor consecințe). A doua problemă legată de reducerea anxietății este că pacienții cu fobii specifice manifestă, de obicei, o anxietate anticipatorie; fie se tem de contactul inevitabil cu obiectul sau situația de care le este frică, fie își fac griji cu privire la posibilitatea de intra în contact cu lucrul de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se tem de anxietate (și de presupusele ei consecințe) la fel de mult precum se tem alții de obiectele fobiei (și de presupusele lor consecințe). A doua problemă legată de reducerea anxietății este că pacienții cu fobii specifice manifestă, de obicei, o anxietate anticipatorie; fie se tem de contactul inevitabil cu obiectul sau situația de care le este frică, fie își fac griji cu privire la posibilitatea de intra în contact cu lucrul de care se tem. De aceea, un tratament eficient va reduce inclusiv
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
anticipatorie; fie se tem de contactul inevitabil cu obiectul sau situația de care le este frică, fie își fac griji cu privire la posibilitatea de intra în contact cu lucrul de care se tem. De aceea, un tratament eficient va reduce inclusiv anxietatea resimțită în timpul expunerii și tendința de anticipare a ei. În concluzie, un tratament de succes urmărește scăderea (1) nivelului anxietății declanșat de expunerea la obiectele fricii, (2) a nivelului anxietății anticipatorii și (3) a gradului de evitare. Tratamente nemedicamentoase Tratamentele
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
cu privire la posibilitatea de intra în contact cu lucrul de care se tem. De aceea, un tratament eficient va reduce inclusiv anxietatea resimțită în timpul expunerii și tendința de anticipare a ei. În concluzie, un tratament de succes urmărește scăderea (1) nivelului anxietății declanșat de expunerea la obiectele fricii, (2) a nivelului anxietății anticipatorii și (3) a gradului de evitare. Tratamente nemedicamentoase Tratamentele nemedicamentoase ale fobiilor specifice pot fi împărțite în două categorii: terapii comportamentale și terapii cognitive. Înainte de a discuta aceste tratamente
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
se tem. De aceea, un tratament eficient va reduce inclusiv anxietatea resimțită în timpul expunerii și tendința de anticipare a ei. În concluzie, un tratament de succes urmărește scăderea (1) nivelului anxietății declanșat de expunerea la obiectele fricii, (2) a nivelului anxietății anticipatorii și (3) a gradului de evitare. Tratamente nemedicamentoase Tratamentele nemedicamentoase ale fobiilor specifice pot fi împărțite în două categorii: terapii comportamentale și terapii cognitive. Înainte de a discuta aceste tratamente validate empiric, merită să ne oprim puțin asupra unei terapii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
la o dată pe săptămînă, în vreme ce Ost (1989) a descoperit că eficiența tratamentului scade pe măsură ce ședințele sînt prelungite. Literatura de specialitate menționează faptul că exercițiile de expunere trebuie să fie clar prezentate și să aibă o durată suficient de mare încît anxietatea să scadă simțitor (Watson et al., 1971; Marks, 1975, 1978; Stern, 1978). Expunerea in vivo este, probabil, mai eficientă decît cea imaginată (Marks, 1978; Gelder, 1979), dar ambele pot reduce preocupările legate de fobie (Mathews et al., 1981). De asemenea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
rezultate asemănătoare (Sturgis și Scott, 1984), pacienții preferă expunerea gradată și au astfel mai multe șanse de a încheia tratamentul (vezi Clarke și Jackson, 1983; Barlow, 1988). Fiecare dintre tehnicile comportamentale disponibile poate fi structurată în funcție de măsura în care diminuează anxietatea. La un pol se află copleșirea. Aceasta presupune prezentarea situației sau obiectului cel mai temut, de obicei, în prezența terapeutului (Sherry și Levine, 1980). Acest lucru este repetat pînă la dispariția anxietății (pentru mai multe detalii, vezi Levis și Hare
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
poate fi structurată în funcție de măsura în care diminuează anxietatea. La un pol se află copleșirea. Aceasta presupune prezentarea situației sau obiectului cel mai temut, de obicei, în prezența terapeutului (Sherry și Levine, 1980). Acest lucru este repetat pînă la dispariția anxietății (pentru mai multe detalii, vezi Levis și Hare, 1977). O tehnică ce presupune o mai mare reducere a anxietății este modelarea prin participare (Denney et al., 1977). Terapeutul intră în contact, în scop demonstrativ, cu obiectul fobic și îl încurajează
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sau obiectului cel mai temut, de obicei, în prezența terapeutului (Sherry și Levine, 1980). Acest lucru este repetat pînă la dispariția anxietății (pentru mai multe detalii, vezi Levis și Hare, 1977). O tehnică ce presupune o mai mare reducere a anxietății este modelarea prin participare (Denney et al., 1977). Terapeutul intră în contact, în scop demonstrativ, cu obiectul fobic și îl încurajează și pe pacient să facă întocmai. Exercițiile de expunere sînt aplicate gradat. În fine, la polul opus se află
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și Davison, 1976). Pacientul este învățat să aplice relaxarea progresivă a mușchilor (Jacobson, 1962), să stabilească ierarhii și să-și proiecteze mental etapele de expunere. Apoi, pacientul începe expunerea imaginativă gradată la situațiile temute, folosind relaxarea pentru a-și menține anxietatea la cote scăzute. Astfel, posibilele tratamente eficiente bazate pe expunere pot fi structurate în funcție de tipul expunerii și durata acesteia. Mai întîi, din punctul de vedere al tipului de expunere, desensibilizarea sistematică s-a dovedit eficientă în cazul fobiilor specifice (Curtis
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
petrecut în prezența obiectului sau situației fobogene. În general, s-a demonstrat că expunerile de durată mai mare sînt preferate celor mai scurte, deși temerile fobicilor pot fi reduse mai repede decît cele ale pacienților diagnosticați cu alte tulburări de anxietate (Foa și Kozak, 1985). Totuși, Rachman et al. (1986) au comparat rezultatele agorafobicilor care au rămas în prezența obiectului fobic cu cele ale unui grup căruia i s-a permis să plece în momentul în care anxietatea atingea un anumit
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
alte tulburări de anxietate (Foa și Kozak, 1985). Totuși, Rachman et al. (1986) au comparat rezultatele agorafobicilor care au rămas în prezența obiectului fobic cu cele ale unui grup căruia i s-a permis să plece în momentul în care anxietatea atingea un anumit nivel. Potrivit conceptului operativ ce descrie menținerea evitării fobice, ar fi trebuit ca reducerea anxietății în urma evadării să influențeze negativ comportamentul evitant și să se dovedească, astfel, neproductivă. De fapt, acest lucru nu s-a întîmplat, ceea ce
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
au rămas în prezența obiectului fobic cu cele ale unui grup căruia i s-a permis să plece în momentul în care anxietatea atingea un anumit nivel. Potrivit conceptului operativ ce descrie menținerea evitării fobice, ar fi trebuit ca reducerea anxietății în urma evadării să influențeze negativ comportamentul evitant și să se dovedească, astfel, neproductivă. De fapt, acest lucru nu s-a întîmplat, ceea ce sugerează că în timpul expunerii funcționează anumite mecanisme adiționale sau alternative. Rachman și colaboratorii săi (1986) susțin că permisiunea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
și de a se întoarce oricînd le dă pacienților un sentiment de siguranță și autocontrol care favorizează reducerea spaimei. Acest proces este similar desensibilizării sistematice, în care persoanei i se permite să se relaxeze din nou de fiecare dată cînd anxietatea depășește un anumit nivel. Cu toate acestea, este la fel de posibil ca expunerea (cu sau fără posibilitatea de întrerupere) să fie terapeutică pentru că reușește să crească autoeficiența (Williams et al., 1985; Hoffart, 1995). Argumentînd această teorie, Penfold și Page (1999) au
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
ca expunerea (cu sau fără posibilitatea de întrerupere) să fie terapeutică pentru că reușește să crească autoeficiența (Williams et al., 1985; Hoffart, 1995). Argumentînd această teorie, Penfold și Page (1999) au descoperit că o conversație menită să distragă atenția a redus anxietatea mai mult decît una în care pacienții s-au concentrat asupra stimulilor temuți și că efectul terapeutic al distragerii atenției în timpul expunerii in vivo a crescut, după toate aparențele, controlul perceput asupra anxietății. Deși acest efect a fost limitat la
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
conversație menită să distragă atenția a redus anxietatea mai mult decît una în care pacienții s-au concentrat asupra stimulilor temuți și că efectul terapeutic al distragerii atenției în timpul expunerii in vivo a crescut, după toate aparențele, controlul perceput asupra anxietății. Deși acest efect a fost limitat la situațiile reconstituite în ședințele de terapie, Oliver și Page (2002) le-au reluat în cadrul unor sesiuni multiple și au ajuns la concluzia că după încetarea tratamentului controlul perceput asupra anxietății continuă să crească
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
controlul perceput asupra anxietății. Deși acest efect a fost limitat la situațiile reconstituite în ședințele de terapie, Oliver și Page (2002) le-au reluat în cadrul unor sesiuni multiple și au ajuns la concluzia că după încetarea tratamentului controlul perceput asupra anxietății continuă să crească, dar numai în cazul pacienților care au fost distrași în timpul exercițiilor de expunere. Pericolele terapiilor comportamentale Terapiile comportamentale prezintă anumite pericole. Cel mai important, inerent în cazul acestor proceduri, este posibilitatea sensibilizării. Un principiu de condiționare spune
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în timpul exercițiilor de expunere. Pericolele terapiilor comportamentale Terapiile comportamentale prezintă anumite pericole. Cel mai important, inerent în cazul acestor proceduri, este posibilitatea sensibilizării. Un principiu de condiționare spune că expunerea la stimulul temut care are ca rezultat o reducere a anxietății va diminua frica resimțită în viitor. Expunerea de scurtă durată, în care anxietatea nu scade, ar putea sensibiliza pacientul, sporind astfel teama resimțită în viitor. Datele obținute de Rachman și colaboratorii săi (1986) sugerează faptul că acest pericol s-ar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai important, inerent în cazul acestor proceduri, este posibilitatea sensibilizării. Un principiu de condiționare spune că expunerea la stimulul temut care are ca rezultat o reducere a anxietății va diminua frica resimțită în viitor. Expunerea de scurtă durată, în care anxietatea nu scade, ar putea sensibiliza pacientul, sporind astfel teama resimțită în viitor. Datele obținute de Rachman și colaboratorii săi (1986) sugerează faptul că acest pericol s-ar putea să nu fie totuși atît de mare pe cît s-a crezut
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
asupra situației. Am putea spune chiar că expunerea de scurtă durată este neindicată, dacă subiectul încearcă să rămînă în contact cu obiectul fobic, dar dă greș din pricina spaimei intense. Pe de altă parte, expunerea de scurtă durată ar putea reduce anxietatea derivată în momentul în care pacientul ia contact cu obiectul temut și își dă seama că-și poate păstra controlul. Un al doilea pericol al terapiei comportamentale este cel specific fobiei legate de sînge și răni. Pacienții nu resimt doar
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
eficiente ale fobiilor, fie de sine stătătoare, fie asociate cu alte strategii bazate pe expunere (vezi Oakley și Padesky, 1990). Odată stabilită abordarea cognitivă a condiționării, trebuie să modificăm orice cogniție care conduce la anticiparea anumitor situații și poate crește anxietatea. Deși aceste modificări conceptuale ar putea estompa granița dintre terapia cognitivă și cea comportamentală, Last (1987) a tras concluzia că terapiile cognitive ale fobiilor specifice nu au încă un suport empiric solid. S-a spus că, deși se încurajează studiile
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
prematur deopotrivă să susținem sau să respingem categoric intervențiile cognitive în fobiile specifice. Tratamente medicamentoase Nici un medicament psihotropic nu poate fi încă recomandat ca tratament al fobiilor specifice (Fyer, 1987). Bernadt și colaboratorii săi (1980) au demonstrat că diazepamul scade anxietatea anticipatorie și evitarea, în timp ce beta-blocantele inhibă simptomele somatice ale anxietății. Cu toate acestea, rezultatele nu pot fi generalizate asupra componentelor subiective ale preocupărilor pacientului fobic. Există o multitudine de studii care prezintă anumite efecte benefice ale benzodiazepinelor și beta-blocantelor (Whitehead
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în fobiile specifice. Tratamente medicamentoase Nici un medicament psihotropic nu poate fi încă recomandat ca tratament al fobiilor specifice (Fyer, 1987). Bernadt și colaboratorii săi (1980) au demonstrat că diazepamul scade anxietatea anticipatorie și evitarea, în timp ce beta-blocantele inhibă simptomele somatice ale anxietății. Cu toate acestea, rezultatele nu pot fi generalizate asupra componentelor subiective ale preocupărilor pacientului fobic. Există o multitudine de studii care prezintă anumite efecte benefice ale benzodiazepinelor și beta-blocantelor (Whitehead et al., 1978; Campos et al., 1984), dar nu există
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
eficiența terapiei?. Oferind un punct de plecare, Hafner și Marks (1976) au arătat că expunerea, asociată unor concentrații ridicate de diazepam, a împiedicat extincția tulburării; dar, atunci cînd concentrația a fost scăzută, expunerea a provocat o mai mare scădere a anxietății decît în cazul pacienților cărora li s-a dat o pastilă placebo. Cu toate acestea, studiile mai recente cu privire la dispariția fricii condiționate la cobai au demonstrat că există o relație între nivelul benzodiazepinelor și extincție, condiționată de doză (Bouton et
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]