6,861 matches
-
necesară cu cât, chiar în Moldova, s-ar fi scris până la Conciliul de la Florența din 1439, chiar și cu alfabetul latin, după cum o dovedeau unele documente existente la acea dată. Această idee a latinismului dovedește cunoașterea scrierilor istorice ale Școlii Ardelene, dar și a celor ale lui D. Cantemir sau ale unor istorici austrieci ai timpului, ea apărând și în alte documente din Bucovina, contemporane lui151. Toate aceste idei relevă pe deplin dimensiunea pe care o dobândise cultura, sub influența ideilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a stat în capitala imperiului, se pare că boierul bucovinean a fost o figura publică, frecventând diferite cercuri politice, aristocratice și culturale vieneze, cunoscute din perioada anterioară a studiilor. Totodată, el a intrat în legătură și cu unii din românii ardeleni aflați la învățătură la Viena, precum Ion Budai Deleanu. Între cei doi se va lega în timp, mai ales în perioada cât Balș va funcționa la Viena, o prietenie destul de puternică, în pofida unor momente tensionate care se vor ivi pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
învățătură la Viena, precum Ion Budai Deleanu. Între cei doi se va lega în timp, mai ales în perioada cât Balș va funcționa la Viena, o prietenie destul de puternică, în pofida unor momente tensionate care se vor ivi pe parcurs. Scriitorul ardelean își va aminti în cuvinte deosebit de calde despre Vasile Balș în "Epistolia închinătoare a Țiganiadei", sub numele de Janălău, în prima versiune, și sub numele unui erou de baladă, Mîrza, în cea de-a doua. Cunoscându-l îndeaproape la Viena
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
rural 41. Acest accent repetat pus pe scoală, care avea menirea, conform ideilor iosefiniste și iluministe, de a emancipa omul prin educație 42, spre a deveni un cetățean util statului, este comparabil cu cel depus în Transilvania de reprezentanții Școlii Ardelene și ai Supplexului 43. Planul lui Balș va avea girul autorităților centrale vieneze, ce vor face presiuni pentru transpunerea sa în practică cât mai rapidă. În răspunsul său din 8 ianuarie 1782, Episcopul de Rădăuți sublinia între piedicile care stăteau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
1869. La nivelul Bucovinei, eforturile depuse în domeniul educațional de boierul Vasile Balș, la care se adaugă cele ale episcopului Dosoftei Herescul, grefate pe cele ale administrației habsburgice, sunt comparabile cu cele depuse în epocă în Transilvania de reprezentanții Școlii Ardelene. Totodată, ele relevă dimensiunea pe care a dobândit-o cultura, în special școala, sub influența ideilor iluministe, în ideologia politică, considerată acum drept factor esențial de emancipare socială și națională și de progres al societății pe ansamblu. III.8. Susținerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
creșterii animalelor, care constituiau principala bogăție a provinciei, înființându-se pentru acest scop un depozit de sare în incinta fostei mănăstiri Solca, ce urma să deservească întreaga provincie. Comercializarea sării în Bucovina a constituit aproape un monopol pentru negustorul evreu ardelean Abraham, care dobândise dreptul de a fi singurul furnizor de sare gemă pentru provincie. În condițiile în care acesta desfăcea acest produs la un preț foarte mare, fapt ce se arăta a fi păgubitor pentru locuitorii din mediul rural al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un preț foarte mare, fapt ce se arăta a fi păgubitor pentru locuitorii din mediul rural al provinciei și implicit pentru vistieria statului, Vasile Balș a intervenit, dând îndrumări pentru reducerea monopolului și pentru optimizarea vânzării sării geme de la ocnele ardelene în Bucovina 182. Totodată, el a sprijinit toate acțiunile consilierului aulic Thadeus Peithner von Lichtenfels ce au vizat prospectarea și analizarea tuturor izvoarelor sărate din Bucovina, precum și înființarea unor fierbătoare de sare pe lângă principalele slatine din provincie. Prin înființarea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
austriece din București și Iași. Deși proveniți din straturi sociale și din provincii diferite, între Balș și Budai-Deleanu a existat o relație destul de apropiată, ce a lăsat urme profunde în viața și creația celui din urmă. Sub înrâurirea concepistului, scriitorul ardelean va fi îndrumat să urmeze, între anii 1783 și 1786, cursuri de drept la Universitatea din Viena, fiind pus de Balș în legătură cu diferite autorități administrative centrale vieneze, susținut în diferite împrejurări și chiar introdus de acesta în cadrul unor societăți secrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
un ecosistem, conținând un biotop - scutul - și o biocenoză - mobilele, imaginile de pe scut. În 1859, scutul a adăpostit zimbrul moldovean și vulturul muntean. Aveau să intre mai apoi, pe același scut, delfinii Dobrogei, leul bănățean și un alt vultur, dar ardelean. Numai simboluri animaliere deci, semn al unei anume unități ce a urmărit biocenoza românească În toată istoria ei, inclusiv În vremurile fragmentării. Dar ecologia, aceea propriu-zisă, ne mai spune ceva și de aceea m’am Îndemnat la vorbă. Anume, relațiile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
excedentară, negentropică, pe măsura apropierii de centru. Să vă dezvălui și cauza preferinței prietenului Nicu pentru apa minerală: Ori de unde ar fi luată, ea e o singularitate, având același biocâmp, care astfel poate ajunge și pe placul moldoveanului, și al ardeleanului, și al munteanului, adunându-i laolaltă; pare-mi-se că prietenul Nicu nu prididește să promoveze acest lucru. Tot despre memorie fiind vorba, eu, picătura de apă, nu uit pe nimeni dintre cei Întâlniți pe unde am hălăduit: factori fizici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a dat dreptate spiritului locului. În vremurile grele ale Războiului de Întregire, Iașii au devenit capitală deplină: Teatrul a devenit Parlament, Primăria Palat Regal, Piața Unirii Mecca românimii spre care alergau și În care jurau Înaintea plecării pe front, voluntarii ardeleni. Și tot Iașii, cot la cot cu Chișinăul, au opus ultima rezistență În fața tăvălugului rusesc, vopsit de astă dată În roșu... Laurii și sângele au facut cunoscuți Iașii lumii. Consecința? Doar Bucureștii se mai pot lăuda cu un nume tradus
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
șchiopăta, hurducându-ne chiar și pe autostrăzile netede ca’n palmă ale Europei. V’am Întristat? Eu sunt mai dihai, căci Însăși existența mea datorează totul acelui 1 Decembrie 1918 care a condiționat adunarea și amestecarea sângelui basarabean, bucovinean și ardelean care-mi curge prin vene. 11. Supraviețuire Supraviețuirea e prima grijă a oricui, dar nu oricine e Înzestrat cu armele necesare ori barem poate impune respectul. Dar și bicisnicii trebuie să trăiască pentru ca mediul să fie exploatat cum se cuvine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
își încep incursiunile spre vest, dar fiind înfrânți de Otto cel Mare (936-972) în bătălia de pe râul Lech, la 10 august 955, și-au schimbat direcția de atac și cucerire spre răsărit, către Țara Ardealului, unde au întâmpinat rezistența românilor ardeleni, conduși de voievozii lor, stăpâni de veacuri pe aceste locuri românești. Între anii 1074 și 1116, regii Ungariei, Geza I (1074-1077), Ladislau I (1077-1095) și Coloman (1095 1116), extind și consolidează stăpânirea maghiară asupra Țării Ardealului, aceasta fiind perioada în
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
a dispărut și el în scurtă vreme. Tot în această perioadă, în Țara Ardealului s-a întețit acțiunea de maghiarizare și catolicizare forțată a românilor ortodocși, precum și restrângerea drepturilor acestora. Această acțiune a făcut ca o mare parte a românilor ardeleni să treacă în Țara Moldovei și în Țara Românească. Din această cauză, Bogdan, Voievodul de Maramureș, cu o mare parte a populației din voievodatul său, a trecut munții în Țara Moldovei, unde oamenii locului și cnezii lor l-au ales
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cu ziua de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri săvârșite la 1859 între cele două Țări Românești, noi cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni și nu ne mai socotim nici numai fiii aceluiași popor român, ci ca cetățenii aceluiași stat unitar românesc, ca cetățeni ai României nouă a tuturor românilor, cu aceleași datorii de fiecare parte a ei și cu aceleași drepturi
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Ion, noua lui cunoștință, povesti stăpânului său cele petrecute, Badea Cârțan se afla în fața marelui cărturar și istoric, președinte al Ligii Culturale, care descoperind la acesta sentimente naționale și dragoste față de cărți, a rămas mirat, surprins și prinse dragoste față de ardeleanul nostru. Ceasuri întregi a stat cărturarul de vorbă cu Badea Cârțan, explicându-i acestuia multe taine din istoria Românilor și a Romanilor, îl duse la întrunirile Ligii Culturale, îl prezentă lui Tocilescu, lui Istrati și multor alți membri ai Ligii
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Dea Dumnezeu bine nene Cârțane, răspunserăm noi, ...dar de unde vii pe întunerecul ăsta ? » - «Din țară dragii mei, de la frații noștri de dincolo.» - «Și ce aduci dumneata în desagii ăia așa de mari ?» - « Apoi aduc cărți, să dau bieților noștri români, ardeleni, să vază toți din ce viță împărătească ne tragem noi românii. Pe aci prin munți, mai cu seamă când trec granița, trebuie s-o potrivesc noaptea, că sărăciile astea de jăndari îmi cam iau urma.Cu toate că aci pe vârfurile munților
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
n-am de ce să mai auz pe aici !» X Serbările anuale de pe Câmpia Libertății, de la care Badea Cîrțan niciodată nu lipsea, îi dădeau prilejul de a-și manifesta dragostea sa înfocată pentru neamul din care se ridicase. Acolo între fruntașii ardeleni din acele vremuri, între discursurile patriotice și cântecele naționale, pieptul lui se umplea de bucurie. Atunci, când biblioteca lui din Oprea Cârțișoara numără multe mii de volume, Badea Cârțan pleca la astfel de manifestațiuni încărcat de cărți românești; acum însă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
romana rediviva.»” Cam asta ne-au lăsat, știre despre el, intelectualii Cârțișoarei care la anul de grație 1936, un sfert de veac după trecerea în neant a eroului, a patriotului, care ca nimeni altul, a luptat pentru poporul nostru, pentru ardeleni. Satul din care s-a ridicat se mândrește cu personalitatea lui rămasă în istoria neamului, oamenii satului îi păstrează pentru veșnicie, pioasă amintire. Din tradiția orală a celor ce l-au cunoscut, am mai reținut câteva din ale sale, cărora
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și Franța, AustroUngariei, iar la 13 august - Anglia, Austro-Ungariei). România a declarat război Austro-Ungariei numai în 1916, pentru a lua Ardealul. La acel război, din partea puterilor centrale a luat parte numai armata germană, pentru că trupele austro-ungare erau pline de români ardeleni care nu ar fi luptat împotriva României. Ostașii noștri ardeleni au avut multe greutăți de oarece celor din satele din apropierea granițelor, pe toată durata războiului nu li s-a îngăduit să meargă să-și vadă casa. Spuneau că aceștia vor
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a declarat război Austro-Ungariei numai în 1916, pentru a lua Ardealul. La acel război, din partea puterilor centrale a luat parte numai armata germană, pentru că trupele austro-ungare erau pline de români ardeleni care nu ar fi luptat împotriva României. Ostașii noștri ardeleni au avut multe greutăți de oarece celor din satele din apropierea granițelor, pe toată durata războiului nu li s-a îngăduit să meargă să-și vadă casa. Spuneau că aceștia vor fugi imediat în România. Deci patru ani nu am văzut
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
oarece celor din satele din apropierea granițelor, pe toată durata războiului nu li s-a îngăduit să meargă să-și vadă casa. Spuneau că aceștia vor fugi imediat în România. Deci patru ani nu am văzut Cârțișoara. Adevărul e că mulți ardeleni au fugit atunci în România, părăsind armata austriacă. Deci după cum am arătat, nemții au ținut frontul cu România, iar Austro-Ungaria a ținut frontul cu Rusia și cu Italia, tot timpul cât a ținut războiul, din 1914 până în 1918. S-a
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Marta Hălmăgeanu, căzut în luptele dela Beketovka, Rusia în 20.11.1942. A fost distins cu: Medalia Ferdinand I cu spade pe panglică», în 25.05.1936, cînd era căpitan în Regimentul 6 Vânători, care a colaborat cu Corpul Vpluntarilor Ardeleni și Bucovineni, prin Decretul M.S.Regele Carol al II lea, nr. 1218/1936. - «Semnul onorific» pentru serviciul militar de 25 de ani împliniți, acordat Post Mortem, prin Ordinul M.S. Regele Mihai I, Șeful Suprem al Armatei nr. 6549 din 24
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
românească inima ce bate. Mă văd aci copil în zi de joi... Venit la târg cu tata. De departe. Bătrânul se întoarse singur înapoi. Iar eu rămas-am lăcrămând. La carte. (Justin Ilieșiu) Țăranul din Cârțișoara, ca mai tot țăranul ardelean de altfel, a știut, numai așa dintr un al șaselea simț, special al lui, că cea mai eficientă investiție pe termen lung, care să-i asigure, dacă nu lui, măcar urmașilor, o viață mai bună, este cheltuiala pe care o
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
-lea se duce pe acolo să-și caute, după mai multe decenii, rubedeniile, pe care le-a găsit, lucru ce l-a bucurat mult. Din cele relatate de Constantin Folea al nostru, socialistul, aflăm că a existat un călăuz al ardelenilor ce doreau să ia drumul Dobrogei, bun cunoscător al traseelor ce treceau prin așa zisele «vămi ale Cucului». E vorba de Petru Resiga, om din Vidra de Jos, care el însuși, până la urmă și-a luat familia și calabalâcul și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]