17,527 matches
-
oarecare capitalist bogat și Îndrăzneț. Dar, vai, Mohammed era În căutare de „capital de risc“. Așa cum s-a exprimat Comisia de Investigație asupra lui 11 Septembrie, „nimeni nu exemplifică mai clar modelul teroristului Întreprinzător decât Khalid Sheikh Mohammed (KSM), principalul arhitect al atacurilor de la 11 septembrie... Cu studii superioare și la fel de În largul lui Într-un birou guvernamental sau Într-un cuib de teroriști, KSM și-a folosit imaginația și aptitudinile tehnice și manageriale pentru a gândi și a pune la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
scânduri. Construcția nu folosea nici un cui de fier. Ca unități de măsură pentru angrenajele dințate și balamalele de sincronizare au folosit falanga degetului mare, palma și cotul, fixate într-o măsură. Fără metru, șubler, ceas sau alt etalon utilizat de arhitecții, inginerii sau tehnicienii moderni. Doar cele patru pânze de joagăr așezate vertical și sistemul de reglare a spațiului dintre ele erau metalice. L-am rugat pe domnul învățător Ionaș, directorul școlii din Galda de Jos, să fotografieze utilajul și să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
auziti toți cei ce vă temeți de Dumnezeu și vă voi povesti câte a făcut El sufletului meu” (Psalm 65, 15) Jilava, unul din cele 18 forturi de apărare a Bucureștiului împotriva turcilor, realizate în timpul regelui Carol I de un arhitect belgian, purta numărul 13. Împrejurările istorice au făcut ca din aceste forturi să nu se tragă nici măcar un glonț. În timpul Primului Război Mondial, în vremea ocupației Bucureștiului, a fost transformat de nemți în închisoare pentru români. Românii, tradiționaliști din fire, l-au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Delavrancea. Înainte de aceasta (la Iași), făcuse în treacăt cunoștință cu Vasile Alecsandri. Lui Iorga i-ar fi plăcut să-l cunoască pe bătrînul Mihail Kogălniceanu, dar nu și-a putut lua inima în dinți ca să-i facă o vizită venerabilului arhitect al independenței României. Era prea timid. Cu urmări mai importante s-a soldat contactul lui Iorga cu intelectualul marxismului român, Constantin Dobrogeanu-Gherea pe numele lui adevărat Solomon Kats, evreu rus refugiat. Dar să-l lăsăm pe Iorga să-l descrie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
să-și arunce privirile spre calea urmată de Iuliu Maniu". Încheia amintindu-și că Maniu a înfăptuit marele act de la Alba purtînd o uniformă militară de ostaș demobilizat 122. Visul național al românilor se împlinise. Iorga fusese desigur unul dintre arhitecții principali ai lui. Avea acum să se repeadă la București ca să profite de oportunitățile uluitoare așa cum făceau toți cei de la Iași? Prin noiembrie și decembrie, nici o persoană importantă nu mai rămăsese la Iași. Politicienii regimului plecaseră. Așa cum remarca Iorga, Iașul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
început exista un optimism general. Mareșalul Foch remarca însă (atunci cînd i s-a arătat, în 1919, textul Tratatului de Pace de la Versailles): "Acesta nu este un tratat de pace, ci un armistițiu pe 20 de ani!" Clémenceau, adevăratul lui arhitect, era pesimist prin 1929 asupra șanselor păcii. Tratatul de Pace de la Versailles a fost mult criticat și o mare parte a criticilor erau justificate. Nu în măsura în care îl condamnau învinșii pe Hitler sau sovieticii; existau totuși lacune. Controversa ungaro-română asupra Transilvaniei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sumedenie de oaspeți străini (printre care mareșalii francezi Foch și Pétain). La urma urmei, România era un membru important al sistemului de alianță francez. Maniu (care după spusele lui Iorga, a pregătit din punct de vedere intelectual unirea românilor), adevăratul arhitect al României Mari, nu făcea parte dintre cei care protestau împotriva abuzurilor liberalilor în detrimentul democrației românești. Iorga nu era de acord: "Unitatea națională trebuie să rămînă dincolo de disputele partinice"66, scria el. Ce perspective avea România? Să o ia spre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
neagresiune. După venirea lui Hitler la putere, Mica Antantă a căpătat un caracter formal și a fost relativ înlocuită un an mai tîrziu (în februarie 1934) de Pactul Balcanic 130. Mica Antantă (inclusiv România) a stabilit relații diplomatice cu URSS, arhitectul acestei inițiative fiind Titulescu. Iorga considera restabilirea relațiilor cu Rusia drept un gest firesc, "cu condiția ca rușii să fie sinceri". A salutat vizita la București a ministrului de externe francez, Barthou, în singura tentativă serioasă a Franței de a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
persoană sau pe Parlament 148. Și afirma că va sprijini chiar și împăciuitorismul dacă acesta ar menține stabilitatea internă, iar pe plan extern ar garanta perpetuarea sistemului de la Versailles. Dar nu avea să fie așa. În primăvara lui 1937, Chamberlain, arhitectul împăciuitorismului, a devenit prim-ministru al Angliei. Iorga sprijinea politica conciliantă a acestuia cu unele rezerve, deși era gata să facă foarte multe sacrificii ca să-l împace pe Hitler atîta vreme cît nu i se cere României Mari să facă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pe Bismarck și pe Charles de Gaulle. Ei nu au fost aleși întîmplător, deoarece constituie criteriile și servesc uneori drept poli opuși. Primul dintre ei este încarnarea gîndirii raționaliste a secolului al XVIII-lea, iar cel de al doilea este arhitectul "politicii realiste". În sfîrșit, De Gaulle a fost un naționalist romantic, dar de o specie rară: un visător naționalist realist. Sancho Panza nu i-a venit în ajutor lui Don Quijote la fel de des cum l-a ajutat pe De Gaulle realismul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
decît Iorga, Bismarck, atunci cînd a pus capăt așa-numitei Kulturkampf ca să nu se ajungă la divizarea nouîntemeiatului Reich și a fost acuzat de "inconsecvență" și "că se contrazice", a replicat: "O voi face din nou!" Ceea ce voia să spună arhitectul politicii realiste era că el prefera războiul împotriva Franței sau a Austriei unui război civil. Dar dacă Iorga ar fi avut o altă personalitate, dacă ar fi fost un politician bun și nu ar fi pierdut marea sa șansă politică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și un caz când un deținut s-a spânzurat, pe motiv că el nu poate să se împace cu comuniștii... Vă mai aduceți aminte cum îl chema? Nu mai știu... Au fost acolo și doi frați, Marinescu... unu’ a fost arhitect, altu’ violonist... care a fost condamnat pe timpul lu’ Antonescu, și i-au reactivat condamnarea. S-o trezit cu 25 de ani condamnare. A mai fost inginerul Aramă, dacă ați auzit de el... Ce să vă mai zic? Și pe urmă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
asta nu se uită niciodată... De la Peninsula îmi amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca un câmp de luptă,,. Nu erau decât câteva blocuri, hotelul Rex, și-acolo la hotel cineva îl cunoștea pe un arhitect Cantacuzino și zicea: Bă, uite, ăsta-i arhitectul care-a construit Rexul. Și la Peninsula am stat până în noiembrie 1952, adică un an și vreo 3 luni, când s-a întâmplat ceva. Ați auzit de Radina Remus? A fost un
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
amintesc că vedeam plaja de la Mamaia. Deasupra Siutghiolului o vedem toată, ca un câmp de luptă,,. Nu erau decât câteva blocuri, hotelul Rex, și-acolo la hotel cineva îl cunoștea pe un arhitect Cantacuzino și zicea: Bă, uite, ăsta-i arhitectul care-a construit Rexul. Și la Peninsula am stat până în noiembrie 1952, adică un an și vreo 3 luni, când s-a întâmplat ceva. Ați auzit de Radina Remus? A fost un ofițer de cavalerie, mai mare cu vreo 4
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Vreme de primăvară. Cu cloral, Elisabeta a avut o noapte destul de liniștită. Este enorm de istovită. Monaco nu prea bine. Dejunat singur. Înainte de amiază nici un ministru. Brătianu bolnav. Elisabeta aproape de a-și pierde cunoștința. Orele 2-3½ discutat reconstrucția Palatului cu arhitecții Gottereau, Savopulu și Cerkez. Plimbare cu trăsura, cu Monaco, spre Văcărești, vânt rece, praf. Ora 5 Wight, îmi aduce o scrisoare de la Wales, mulțumiri pentru Ordin. Ora 7 cinat cu Monaco. Seara, Elisabeta mai bine. Sâmbătă, 6/18 februarie Vreme
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mohorâtă. Duminică, 2/14 mai Ploaie, frig. Ora 9 la biserică, foarte umed. Pe munți ninge. Ora 11 la construcție. Ora 12½ Anghelescu, Sturdza etc. la masă. Camerista doamnei Mavrogheni grav bolnavă. Ora 2½ Costinescu la mine, împreună cu domnul Lang, arhitectul Societății de construcții. Ora 4 ceai în pavilionul de vânătoare. La castel. Seara cu D. Sturdza. Luni, 3/15 mai. Sinaia-București Viscol cu zăpadă, +3°R, timp neprietenos. Ora 10½ la construcție, discutat cu Stöhr și Schultz. Ora 12½ înapoi
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
se plânge din cauza imoralității. Seara cu Elisabeta, care are iarăși febră. Ora 11 în pat. Luni, 14/26 iunie Vremea mai bună, foarte înnorat, ceva ploaie. Ora 10 Dabija, discutat despre noua cazarmă. Ministrul de război. Ora 11½ Lecca împreună cu arhitecți, pentru construcția palatului. Alexandru Sturdza la masă. Ora 2 Văcărescu, care îmi spune că trebuie să plece cu familia la Paris pentru doi ani și, din această cauză, trebuie să renunțe la serviciu. Foarte neplăcut. Ora 4½ plecat cu trăsura
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
care îmi spune că trebuie să plece cu familia la Paris pentru doi ani și, din această cauză, trebuie să renunțe la serviciu. Foarte neplăcut. Ora 4½ plecat cu trăsura la Palat, acolo discutat pe teren cu Lecca și cu arhitecții construcția palatului și hotărât că trebuie începută îndată. Ora 6½ la Cotroceni, vremea e destul de senină. Seara cu Elisabeta, scris. Semnat brevete. Recolta pare să fi suferit totuși în urma ploilor. Porumbul a rămas în urmă din cauza frigului. Sinaia Marți, 15
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu soțul ei, inspector al căilor ferate la Alla Italia. Împreună până la ora 11. Vreme rece. Luni, 9 aprilie/28 martie Furtună puternică, de-a dreptul frig. Înainte de amiază singuri. Ora 12½ dejunat, invitat pe prefectul din Genova și pe arhitectul spitalului Galliano. După-amiaza plecat la Genova. Pe jos prin oraș, la anticari, cumpărat 4 scaune vechi, țesături frumoase, pe care nu le-am luat încă. Savona-Vasco, un mic scrin vechi. La Isell cumpărat obiecte de majolică. Plecăm la ora 6½
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Teufel, enorm de cald. Cu arhiducele Ludwig Victor, care e foarte drăguț. Ora 10 înapoi. Umed. Luni, 15/27 august. Plecarea din Viena. Ora 7 sculat. Ora 8 împărțit ordine. Vizitat cu Cornaro Biserica Votivă, Primăria, unde mă conduce înăuntru arhitectul Schmidt, ambrazuri din bronz, fabrica de bronzuri. Ora 11½ înapoi. Venit Kalnoky, rămâne trei sferturi de oră, îi dau Steaua României. Contele Kinsky la mine. Maestrul bucătar primește de asemenea Steaua. Dejunat. Plecat la arhiducele Carl Ludwig, care e foarte
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
scris. Liteanu îmi telegrafiază pentru a mă anunța că trebuie schimbate câteva cuvinte în tratat, ca acesta să fie à trois. Sâmbătă, 15/27 octombrie Vreme minunată, cald. Înainte de amiază promenadă cu Elisabeta. La dejun Bibescu, Cesianu și L. Duca-Gallera, arhitect francez. După-amiază venit Brâncoveanu; mi-a spus că cedează Piscu Câinelui către stat pentru 400.000 franci, crede însă că trebuie să lase din preț 100.000 franci, astfel încât să mai aibă de plătit 200.000 franci. După-amiaza cu toții la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
conductă. Seara cu Carol de Suedia. +5°R. Duminică, 5/17 mai Vreme frumoasă, rece. Ora 10 cu copiii și doamnele până la Pustnic, apoi la Stöhr. Ora 12½ lunch, de față și regina Suediei. Invitat pe Theodori și pe Galleron, arhitect francez. După-amiaza scris. Orele 5-7 promenadă pe poteci. Cina. Seara cu Carol de Suedia. Vânt rece dinspre nord. Luni, 6/18 mai Vreme minunată, rece. Înainte de amiază cu Elisabeta și copiii. După-amiază copiii fac o excursie până la Urlătoarea. Seara încă
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
societății Junimea). Originar din Iași, a studiat dreptul la Viena și la Paris. A fost agent diplomatic al României la Berlin în anii 1872-1873 și ministru în diferite guverne conservatoare. În acel moment era senator. Emil-André Lecomte de Nouy (1844-1914), arhitect, elev al lui Viollet-le-Duc. A fost adus din Franța pentru reconstituirea unor monumente istorice, precum biserica episcopală de la Curtea de Argeș și biserica Trei Ierarhi din Iași. Emil Costinescu (1844-1921), gazetar, politician liberal și om de finanțe. Era unul dintre apropiații lui
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
studii la Școala de artilerie și geniu de la Metz. În anii 1880-1882 a fost secretar general al Ministerului de Război. Va deveni ministru de război în guvernele liberale conduse de P.S. Aurelian și D.A. Sturdza (1896-1899). Nicolae Cuțarida (n. 1856), arhitect cu studii la Politehnica din Zürich, pe care le-a încheiat în 1879. În 1882 avea să fie numit inginer al Căilor Ferate. Alexandru Radovici (n. 1832), militar de carieră, devenit general de brigadă în 1871. A comandat Corpul al
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Școala Politehnică din Viena, apoi la Școala de Belle-Arte din München. Maria Grădișteanu (1856-1933), fiica fostului ministru și deputat Constantin Grădișteanu, s-a căsătorit cu Scarlat Ghica (1856-1948), fiu al scriitorului și omului politic Ion Ghica. Paul Gottereau (n. 1843), arhitect de origine franceză, a contribuit la construirea mai multor edificii din București: Palatul C.E.C., Fundația Carol I, Palatul Regal, Palatul din Cotroceni etc. Grigore Cerkez (1850-1927), inginer și arhitect, profesor la Școala superioară de arhitectură din București. A contribuit, între
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]