8,235 matches
-
accident în mintea subiectului cunoscător. Rolul cognitiv al unei entități intermediare l-am cir cumscris raportându-ma la două argumente: (a) calitatea de primum cognitum a entității, calitate derivată din statutul de id quod al acesteia, si (b) relația de asemănare înțeleasă că reprezentare. Pe parcursul capitolului am putut ob serva cum se aplică aceste argumente fiecărei entități inter mediare în parte. Voi relua acum aceste argumente, pentru a putea construi un tabel complet al relațiilor și rolurilor pe care îl joacă
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care le cunosc puterile cognitive, ci fiind cele prin care (id quo) acestea ajung la cunoașterea obiectelor extramentale. Și în cazul imaginilor, ca și în cazul speciilor sensibile, argumentele în favoarea rolului cauzal, notat în text cu „q“, sunt: relația de asemănare dintre imagini și formele accidentale, care au un mod de a fi natural și material în obiectele extramentale, identitatea formală, statutul de id quo al imaginilor, faptul că imaginile au capacitatea de a fi atât în obiectul extramental, unde stau
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
altero; vel sicut progrediuntur a principiis conceptiones conclusionum, vel sicut conceptiones quidditatum rerum posteriorum a quidditatibus priorum; vel saltem sicut concepțio actualis progreditur ab habituali cognitione (De ver., q. 4, a. 2, co.). [...] trebuie știut că cuvântul intelectului nostru, prin asemănarea căruia putem vorbi despre cuvântul divin, este cel la care operația intelectului nostru se termină, care este el însuși înțeles, căruia i se spune conceptul intelectului; conceptul poate fi semnificat fie printr-o expresie simplă, cum se întâmplă când intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
admirat și care l-a dominat toată viața). Într-adevăr, filmele documentare cu acesta din urmă ne arată că Eduard avea și el un tic nervos: în societate, își aranja tot timpul nodul cravatei și își trăgea manșetele în jos. Asemănările dintre cei doi se opresc însă aici. Să încercăm să schițăm fugitiv elementele particulare care au contribuit la popularitatea lui George VI și a întregii familii regale. a) regina era ceea ce britanicii numesc a commoner, adică o persoană prin vinele
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
căștile de război) purtate în armata franceză și belgiană, germană, engleză, română, italiană, portugheză, sovietică și americană. Diferențe dintre cele două războaie și concluzii de ordin militar O compararație între Primul și cel de-al Doilea Război Mondial evidențiază atît asemănări, cît și deosebiri. Principala asemănare este aceea că ambele au fost conflagrații globale (deși au durat mai puțin decît alte războaie din istorie) și s-au soldat cu un număr impresionant de victime: c. 2.225.000 de militari în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
armata franceză și belgiană, germană, engleză, română, italiană, portugheză, sovietică și americană. Diferențe dintre cele două războaie și concluzii de ordin militar O compararație între Primul și cel de-al Doilea Război Mondial evidențiază atît asemănări, cît și deosebiri. Principala asemănare este aceea că ambele au fost conflagrații globale (deși au durat mai puțin decît alte războaie din istorie) și s-au soldat cu un număr impresionant de victime: c. 2.225.000 de militari în primul caz și c. 25
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
enciclică (păstrată la Socrate, Istoria bisericească I, 6); Epistola către Alexan dru al Constantinopolului (păstrată la Teodoret, Istoria bisericească, I, 3) PG, XVIIIcol. 572 ș.u.; col. 548 ș.u. footnote>. Patriarhul Alexandru accentuează în-deosebi veșnicia Fiului, necreabilitatea, neschimbabilitatea și asemănarea în ființă cu Tatăl. Dacă Fiul n-ar fi veșnic, atunci ar exista un moment când Tatăl ar fi nerațional și neînțelept (așlogo" kaiV așsoqo"), ceea ce este de neconceput. Astfel Fiul trebuie cugetat caesențial ființei Tatălui<footnote Epistola enciclică, 4
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Nicomidiei și al Cezareii, celdintâi fiind mai apropiat de arieni, cel de al doilea mai rezervat (în Despre hotărârile Sinodului). Numirea este echivalentă cu aceea de omiusieni (de la oJmoivo" â asemănător + oujsiva â asemănător după Ființă ojmoiouvsio"), întrucât susțineau numai asemănarea Fiului cu Tatăl, sau cu numirea de semiarieni. footnote> - partizani ai unor formule de compromis și adversari ai declarațiilor dogmatice prea categorice și prealimpezi - că amintitele expresii ar duce la concepția emanaționistăgnostică și i-ar atribui lui Dumnezeu o ființă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Nicomidiei și al Cezareii, celdintâi fiind mai apropiat de arieni, cel de al doilea mai rezervat (în Despre hotărârile Sinodului). Numirea este echivalentă cu aceea de omiusieni (de la oJmoivo" â asemănător + oujsiva â asemănător după Ființă ojmoiouvsio"), întrucât susțineau numai asemănarea Fiului cu Tatăl, sau cu numirea de semiarieni. Teologia Sfântului Atanasie cel Mare se plasează pe linia care,teologic, vine direct de la Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, cel careîn Prologul Evangheliei a patra<footnote „La început era Cuvântul și Cuvântul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu Tatăl, nu simplu oșmoio" (asemănător).Termenul oșmoio", specific pentru semiarieni, este în genere respinsde Sfântul Atanasie, fiindcă el se pretează la confuzii, nu înlătură înmod expres subordinațianismul, nu afirmă suficient unitatea și identitatea de ființă, nu denumește decât o asemănare accidentală și exterioară, putându-se aplica la ființe de specii diferite, cum sunt câineleși lupul, cositorul și argintul, și fiindcă nu implică derivarea ființei asemănătoare din aceea cu care se aseamănă<footnote Despre sinoade, 41, PG, XXVI, col. 755 AC
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Press, Nashville, 1991, p. 225. footnote>. A mărturisi credința însemna ca omul să-și recunoască statutul de creatură în raport cu Creatorul său împlinindu-I voia expusăîn legea de pe Sinai dar și de o netă diferențiere între cel creat „după chipul și asemănarea lui Dumnezeu” (Facere 1, 26-27) de restul făpturilor. Omul trebuie să mai creadă că se deosebește de restul creaturilor și prin faptul că prin cădere, între el și Creator s-a deschis oadevărată prăpastie de care trebuie să se simtă
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a fost încadrată în Sfânta Liturghie. Aceastămărturisire a precizat credința adevărată împotriva ereziei lui Arie,prin sublinierea deoființimii dintre Hristos și Tatăl, precum și a comuniunii din sânul Sfintei Treimi ca pecete a chipului lui Dumnezeuîn omul zidit după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Dar aceastămărturisire nu însemna și „sfințirea” Numelui prin lucrarea mân tuirii în Hristos. Însemnătatea mărturisirii credinței adevărate constatocmai în această „sfințire” prin încadrarea ei în Sfânta Liturghie.Numele lui Dumnezeu s-a sfințit, într-adevăr, numai prin Jertfa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
El! (Romani 8, 29). Învățătura adevărată aEvangheliei Sale este aceea: „De voiește cineva să vină după Mine,să se lepede de sine, să-și ia crucea sa și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8,34), căci taina urmării Sale este asemănarea: „De-Mi slujește cineva,să-Mi urmeze Mie, și unde Eu sunt, acolo va fi și sluga Mea” (Ioan 12,26). Neurmarea Sa ar însemna rămânerea „afară” (Ioan 12, 31) și arduce la pierderea acestei asemănări: „De cel ce se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
taina urmării Sale este asemănarea: „De-Mi slujește cineva,să-Mi urmeze Mie, și unde Eu sunt, acolo va fi și sluga Mea” (Ioan 12,26). Neurmarea Sa ar însemna rămânerea „afară” (Ioan 12, 31) și arduce la pierderea acestei asemănări: „De cel ce se va rușina de Mineși de cuvintele Mele în neamul acesta desfrânat și păcătos, și FiulOmului se va rușina de el, când va veni întru slava Tatălui Său cu sfinții îngeri” (Marcu 8, 38). Aceste cuvinte pătrunzătoare
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
a dreapta” (Psalm 109, 1). Același sens îl au șicuvintele Maicii Domnului de la nunta din Cana: „Faceți tot ce văva spune El (Ioan 2, 5).Biserica a fost adusă în ipostaza de a se ruga, deoarece în-dreptarea ucenicilor prin Hristos însemna „asemănarea” (Romani 8,29) lor cu El. Mântuitorul Hristos mereu se ruga. Inima Sa era inimăde rugăciune (Zaharia 12, 10). Jertfa Sa avea să însemne scoatereadin pieptul lor a inimilor de „piatră” pentru a deveni inimi de „carne”.Mântuitorul nu s
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Său ca pe inima Sa, pentru credințăprin sfințire, deoarece: „Dumnezeu era Cuvântul” (Ioan 1, 1) și prinCuvânt inima oamenilor era „Templu al Duhului Sfânt” (1 Corinteni 6, 19). Prin credință, ei erau „prieteni ai lui Dumnezeu” (Facere 18, 27) ca asemănare, putând vedea Fața Lui fără să moară, dimpotrivă să se umple de o mângâietoare bucurie ca cea a unor „fii”:„Îi vei umple de bucurie cu Fața Ta” (Psalm 20, 6). În această stare,oamenii puteau să se coboare înspre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cu Învierea: „Sfințește-i întru adevărulTău, Cuvântul Tău este adevărul ” (Ioan 17, 17); „Eu pentru ei Măsfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți în adevăr” (Ioan 17,19). Ca cei aduși din starea de „abia vii”, la asemănarea cu El prinmutare pascală, ei dobândesc învierea: „Voiesc ca acolo unde Eu sunt, să fie și cei pe care Mi i-ai dat” (Ioan 17, 24). Această stare de„asemănare” înseamnă încingerea cu putere pentru a se face fii ailui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
19). Ca cei aduși din starea de „abia vii”, la asemănarea cu El prinmutare pascală, ei dobândesc învierea: „Voiesc ca acolo unde Eu sunt, să fie și cei pe care Mi i-ai dat” (Ioan 17, 24). Această stare de„asemănare” înseamnă încingerea cu putere pentru a se face fii ailui Dumnezeu, născuți de la Dumnezeu (Ioan 1, 12-13). Aceastăputere ca „încingere cu adevărul” (Efeseni 6, 14) și „înviere” cuduhul (Ioan 5, 25) poate fi furată de către „cel ce nu intră pe
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
El recapătă peceteaîntregii Sfintei Treimi în care a fost creat. Înduhovnicirea omuluiînseamnă părtășia la Hristos cel mort și înviat prin umplerea deDuhul Sfânt. Dacă scopul vieții creștine, după Sfântul Serafim deSarov, este „dobândirea Sfântului Duh”, astfel această dobândirese realizează prin asemănarea cu Hristos în moartea Sa, prin metanoiacare constituie un act hotărâtor al nașterii în Hristos. Schimbarea cugetului exprimată prin metanoia, este o schimbare radicală în omulcel vechi, o răstignire a omului celui vechi, pentru a îmbrăca chipuluman îndumnezeit al lui
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
b. Φαντασία καταληπτικη - pentru abstracțiuni c. Πίστις - pentru realități<footnote Pr. Dr. Florea Ștefan, Spiritualitate și desăvârșire la Sfântul Grigorie de Nyssa, Editura Asa, București, 2004, p. 306. footnote>. În timp ce sufletul ia contact direct cu divinul și este transformat după asemănarea Lui, sufletului nu i se acordă niciodată cunoașterea comprehensivă a lui Dumnezeu. Pentru el, sufletul nu ajunge niciodată la o unire finală cu Dumnezeu; nu există extaz final<footnote Jean Daniélou, Introduction, la: From Glory to Glory, Scribner, New York, 1961
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
Dumnezeu. Unele învățături pe care le primește Moise în întunericul de pe Sinai, se referă la Dumnezeu, iar altele la viața virtuoasă. Esența învățăturii despre Dumnezeu, „coincide cu experiența că Dumnezeu, aflându-Se în întuneric, nu poate fi prins de nici o asemănare, că e indefinibil, ca Cel infinit”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nn. 51, 51b, 52 în: De vita Moysis ..., col. PSB, vol. 29, pp. 74 75. footnote>. De asemenea, El nu poate fi prins de nici o margine sau vreo
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
marketing a corporațiilor transnaționale, factorii care au influențat distribuția geografică a filialelor s-au schimbat și ei. Influența majoră este acum exercitată de către acei factori care afectează optimizarea localizării spațiale a unor activități interdependente. Din acest punct de vedere, există asemănări Între specializarea corporației transnaționale la nivel național, regional și internațional (este vorba de specializarea În producție). De exemplu, strategiile aplicate de corporațiile țărilor comunitare membre ale Uniunii Europene au fost adoptate astfel Încât să se profite și de avantajele oferite de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
284, 578. 3 John Stuart Mill, Considerations on Representative Government [1861] (New York: Liberal Arts Press, 1958), 14. CAPITOLUL 8 1 "Pălăriile își trag numele din faptul că se asemănau cu cavalerii eleganți purtători de tricorn. Bonetele erau astfel porecliți datorită asemănării cu bătrînele timide în bonete de noapte". Franklin D. Scott, Sweden: The Nation's History (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1977), 243. 2 Alexis de Tocqueville, Democracy in America, vol. 1 (New York: Shocken Books, 1961), 51. 3 Tocqueville, Democracy in
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
istorice (în care apar proprietarii, vînzarea și cumpărarea moșiilor, mișcările de populație etc.). Cu atît mai mult, cu cît nu puține dintre numele respective sunt variante populare, locale sau istorice greu de identificat astăzi sau reconstituibile numai prin studiu lingvistic. Asemănările și deosebirile numelor de locuri față de alte categorii de nume proprii decît numele de persoane pot fi discutate, dar nu prezintă o importanță semnificativă pentru metodologia studierii numelor de locuri. „Nașterea“ numelor de locuri (origine, etimologie, geneză) Colecția în care
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numelor de locuri în general și a celor romînești în particular. „Biografiile“ detaliate ale unor nume de locuri reprezentative dezvăluie însă amănunte specifice interesante, pitorești, insolite, curioase uneori, tăinuite în spatele unor forme aparent banale. Analizate în paralel, aceste biografii relevă asemănările, deosebirile, contrastele dintre parcursurile lor (cauzele și condițiile toponimizării, structura, tipologia, încadrarea în sistem, metamorfozele), interferențele și confluențele de natură istorico-geografică și lingvistică dintre ele. Reprezentativitatea toponimelor incluse în lista celor o sută unu nume analizate monografic a avut la
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]