6,215 matches
-
vedere, mitul lui 'Anat poate fi clasat printre elementele comune vechii civilizații agricole care se întindea din Mediterana orientală până în câmpia Gangelui. Într-un alt episod, 'Anat își amenință propriul tată, El, că-i va mânji de sânge părul și barba (text 'nt: V: Oldenburg, p. 26). Când a găsit trupul neînsuflețit al lui Baal, 'Anat a început să se lamenteze, "sfâșiindu-și carnea fără cuțit și bându-și sângele fără cupă"36. Din cauza comportamentului ei brutal și sanghinar, 'Anat - ca
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Veda, XV, 2). Cu prilejul unui rjt solstițial (mahăvrată) ea se împreuna ritualic cu măgadha sau cu un brahmacarin 30. Brahmacarin-ul era, și el, conceput ca un personaj la scară cosmică. Inițiat, înveșmântat într-o piele de antilopă neagră, cu barbă lungă, brahmacarin-ul străbate din. Oceanul răsăritean în Oceanul septentrional și "creează lumile"; el este elogiat ca "un embrion în matricea nemuririi"; înveșmântat în haină roșie, el practică tapas-ul (Ath. Veda, XL, 5, 6-7). Cum se întâmplă deseori în India, "reprezentantul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ai mai multe șoapte/ Ș-un mai nepriceput mister?...// De ce tresai înfiorată/ Cînd pe deasupra noastră zbori,/ De ce ești mai întunecată/ Acuma ca de alteori?...// Simt un fior care mă fură:/- Pe semne-acum în noaptea asta,/ Pe-un crai viteaz cu barbă sură/ L-a înșelat întîi nevasta...” 9) în aceeași perioadă (adică între 1907 și 1910), fiorii intră în lexicul poetic al lui Topîrceanu, ca agenți ai schimbării ori ca semne ale unor emoții mai adînci: „Dar ce fior prin noapte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
e de la vîrsta de 38 de ani, cînd era funcționar la București. Un medalion, format carte poștală, a fost reprodusă în mai multe rînduri. Bărbatul din ea nu pare deloc a fi un poet: cu meșa dată pe stînga, cu barbă și mustață, chipul său e al unui individ comun dintr-o generație mai veche, nici frumos, nici urît, fără gînduri, atent la indicațiile fotografului. La rîndul său, acesta nu știe ce e clientul, căci dacă ar fi știut, i-ar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de caricatură. E ca o fotografie la minut, nereușită, „crudă”. Efectul ei ușor antipatic vine și de la încadrarea tipografică provincială cu ornamente florale în formă de ghirlande în părțile laterale. Principala schimbare față de precedenta e că poetul nu mai are barbă, ci numai o mustață tușinată, care-i acoperă în întregime buza. Lipsa bărbii descoperă obrazul scobit, cu umbre accentuate. în același timp evidențiază mai tare urechile, care, scurte dar depărtate de cap, par clăpăuge. Nici privirea nu mai e în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
antipatic vine și de la încadrarea tipografică provincială cu ornamente florale în formă de ghirlande în părțile laterale. Principala schimbare față de precedenta e că poetul nu mai are barbă, ci numai o mustață tușinată, care-i acoperă în întregime buza. Lipsa bărbii descoperă obrazul scobit, cu umbre accentuate. în același timp evidențiază mai tare urechile, care, scurte dar depărtate de cap, par clăpăuge. Nici privirea nu mai e în regulă, adică simetrică: pupila ochiului drept trage spre interior, cea a ochiului stîng
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
am să citesc ceva din cele ce mi-ar putea folosi în studiul despre el, va fi dies perdida. După Primul Război Mondial, în descrierile indivizilor (bărbați) pentru buletine, poliția se ținea de următorul chestionar: părul, fruntea, sprîncenele, ochii, nasul, barba, bărbia, fața, tenul, semne pariculare. De ce nu și talia? Era greu de măsurat? Lipsindu-mi datele despre ea, n-am putut niciodată să răspund sigur la întrebarea „Ce înălțime avea Bacovia?” Cei ce l-au cunoscut spun că era „mărunt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
vorbesc de o spaimă vizibilă numai lor. Fruntea e frumos construită. Gura, punînd în evidență edentarea, se desenează, de asemenea, cu multă și resemnată tristețe deasupra bărbiei pronunțate. Nasul, întrucîtva bizantin, are narine frumos dilatate, deși pare prea coborît. O barbă scurtă, acoperind numai atît cît trebuie fața, pentru ca aceasta să nu pară nebărbierită, accentuează și mai mult înfățișarea de martir a figurii uscate a lui G. Bacovia. Părul, discret, abia de-și susține prezența pe la tîmple, încadrînd în schimb, de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un viscol de februarie, în timp ce aceștia așteaptă afară, la intrarea într-un adăpost pentru oamenii străzii. Crane descrie un comerciant "robust", "bine îmbrăcat", aflat la căldură, dincolo de vitrina sa luminată și privind spre grupul de oameni fără adăpost, mângâindu-și barba cu "o satisfacție supremă". Părea că viziunea opera invers, permițându-i să își privească mai atent propriul mediu, relativ încântător", scrie Crane (95). Dar când cei fără adăpost și totodată privați de putere economică și socială încep să strige la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
jocului și care mulg bugetul public în favoarea lor, a grupurilor de interese asociate și a partidului. Ei plătesc campanii și favoruri, ei manevrează posturile în guvern, ei fac jocurile și sunt de neînlocuit. Alături de ei, scoși pe tușă, mormăind în barbă, pedeleii lui Stolojan. Grup eterogen, cu oameni de calitate amestecați cu aventurieri, aceștia au fost folosiți cinic de vechii pediști pentru consolidarea imaginii în partidul popular și pentru subțierea rândurilor simpatizanților liberali. La împărțirea prăzii la guvern au primit un
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de atunci. Cu acest gând la Iași, domnul Maricel Agop, liderul comunității armene, s-a gândit să cheme, pe scenă și sub reflectoare, un șaman. Îmbrăcat într-un costum armenesc, cu deja celebra lui KL-KHARG brodată pe creștet, cu o barbă lungă, sură și împletită la capăt, exorcistul și-a început calm ritualul, în fața celor câteva sute de spectatori care umpleau sala și care-l urmăreau cu respirația tăiată. Știați că în fibra lor de adâncime, la sevă, prison blues-ul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
s-a schimbat! Apoi s-au mai schimbat: pașaportul, adresa, statutul social și recunoașterea academică. Și noi. Noi ne-am mai îngrășat, ne-am gârbovit, am pierdut din elan, am învățat să conviețuim cu figura încercănată, cu țepi albi în barbă, care ne privește zilnic, dimineața, în oglindă. Și n-am învățat că secretul tinereții neschimbate, fie măcar cea spirituală și sufletească, este dăruirea fără rest pe altarul vocației de cercetător. Este munca neobosită, de dimineața până seara, până la uitarea de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un om sănătos și rațional. Tot din punct de vedere fizic, e de remarcat figura lui. Are un chip aspru, ca al oricărui țăran, călit În Îndelungata trudă asupra pământului, În exclusivitate, principalul mijloc de trai. Fața, acoperită cu o barbă deasă, rasă o dată la o săptămână, În momentul când se duce, pentru un interes sau altul, ori numai așa ca să schimbe opinii politice intrate În derizoriu, În poiana lui Iocan și, În drum, trece și pe la un țăran care o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe care-i purta În pantece ... și acum cresc de spaimă... Vin spre mine cu gurile ...scoase din teacă. Mă mănâncă!”. În tabloul al IV-lea, Iona se află În gura ultimului „pește spintecat”. La inceput i se vede numai „barba lui lungă și ascuțită... care fâlfâie afară”. Eroul respiră alt aer, „aer de-al nostru - dens”, nu mai vede marea, ci nisipul ca pe „nasturii valurilor”, dar nu este fericit, pentru că „fericirea nu vine niciodată atunci când trebuie”. Singur În pustietatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
românești. Prin 1870, tatăl său, Luca, l-a adus din nou la Ploiești, unde Îi găsise un post de copist la Tribunalul Prahova, dar În același an, la o vârstă nu prea Înaintată, dar arătând mult mai În vârstă, cu barba lui mare și albă, precum „Dumnezeu”, s-a Îmbolnăvit și În puțină vreme, prin septembrie, a trecut În lumea de dincolo, lăsându-l pe fiul său Iancu fără nici un sprijin pentru un drum prin viață, Într-o epocă nu prea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții”... „stăpânii sunt Îmbrăcați prost
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu sania plină de cadouri. Iată o descriere a Moșului făcută de către autoarea articolului în urma vizitei: "Audiența durează cca 3 minute, iar personajul e cu totul altfel decât Moșul ipostaziat de Coca Cola, e autentic: înalt, bine făcut, are o barbă impresionantă, gri, cămașă albă, lungă, cu motive finlandeze, o vestă roșie brodată cu același tip de modele, pantaloni tricotați din lână și cizme din blană de ren. Când mi-a spus mulțumesc și la revedere în limba română, m-a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ani distanță de acel moment discret din negura timpurilor, doi tineri cetățeni europeni, crescuți ca scriitori, pun bazele unui circ. „Circul nostru special“ nu este o asociație de tinere talente capabile să înghită săbii; nu aduce în fața tribunelor femei cu barbă, lei ventriloci sau pitici contorsioniști. „Circul...“ nu este, în circumstanțele date, nici măcar titlul unei cărți apărute acum vreo șase ani. „Circul nostru special“ se cheamă emisiunea de radio-tv pe care Florin Lăzărescu (vezi pagina 16) și Lucian Dan Teodorovici (vezi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
se cheamă emisiunea de radio-tv pe care Florin Lăzărescu (vezi pagina 16) și Lucian Dan Teodorovici (vezi pagina 2, la stânga lui Gheo, pe cel supranumit Teo) o fac, în fiecare weekend, la Iași FM. Nu au în program femei cu barbă, dar pun ei suficiente „bărbi“ celor care merită chestia asta; nici pitici contorsioniști nu se rostogolesc prin nebunaticul studio de FM, dar îi bagă realizatorii la cutie pe indivizii care se cred uriași; în fine, nu apar nici ventriloci în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
pe care Florin Lăzărescu (vezi pagina 16) și Lucian Dan Teodorovici (vezi pagina 2, la stânga lui Gheo, pe cel supranumit Teo) o fac, în fiecare weekend, la Iași FM. Nu au în program femei cu barbă, dar pun ei suficiente „bărbi“ celor care merită chestia asta; nici pitici contorsioniști nu se rostogolesc prin nebunaticul studio de FM, dar îi bagă realizatorii la cutie pe indivizii care se cred uriași; în fine, nu apar nici ventriloci în emisiunea lor - singurul care își
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de teatru, premieră. » AST|ZI NU SE FUMEAZ|, scenariu dramatic de Gavriil Pinte, pe texte de Iustin Panța și Mircea Ivănescu, regia Gavriil Pinte (Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiuă - spectacol de teatru, premieră. » SALT, după Antonio Tabucchi, regia Eugenio Barba (Odin Teatret, Danemarcaă - spectacol de teatru, care are la bază romanul sub formă de scrisori Se face tot mai târziu, al lui Antonio Tabucchi. » POVESTIRI DESPRE NEBUNIA (NOASTR|Ă CEA DE TOATE ZILELE de Petr Zelenka, un spectacol de Radu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
nici unul nu este egal cu celălalt". Cel mai expresiv dintre cele cinci degete este degetul arătător, care poate să fie în comunicarea didactică explorator, amenințător, îndrumător, născocitor, doveditor, dubitativ (când este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a executa o sarcină (prin orientarea arătătorului spre elev); • chemarea unui elev (prin îndoirea arătătorului din exterior
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
culoare închisă și haină albă, probabil o bluză de spital, și nu mai are figura juvenilă pe care i-o reținusem din fotografia făcută la mobilizare. Din imagine ne privește o pereche de ochi obosiți, iar fața, încadrată de mica barbă, ce-l va însoți, de aici înainte, până la adânci bătrâneți, poartă în întregul ei semnele trudei și neodihnei», scrie Florentin Popescu în volumul « Viața lui V. Voiculescu », p. 99. La 1 ianuarie 1919, când la Bârlad apare primul număr al
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
un fir de polen care n-a ajuns în floarea de cais”. Vorbea în metafore, dar suferea. Pierduse o prietenă, deși tânără. Că era așa, ni se spune: „la despărțire, după vestea respectivă, mi s-a părut îmbătrânit pe neașteptate, barba care îi încadra fața albise parcă și mai tare, iar ochii i se tulburaseră, ca și cum un vânt rău le-ar fi stins luminile”... În anii aceștia, în 1933 chiar, îi apare al cincilea volum de poezii, DESTIN, primit elogios de
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Viața austeră îl slăbise și adusese, după cum spunea Ovidiu Papadima, că până și copiii, când îl întâl- neau, confundându-l biblic, îl arătau mamelor lor, „Uite-l mamă, pe Doamne, Doamne!”, că așa arăta el, cu fața trasă, acoperită de barba mare și albă, cu ochii ascunși în fundul orbitelor... Atitudinea lui de frondă nu-i va servi mai ales în procesul politic care i se va intenta în 1958... Acasă, treptat, din când în când, mai primea vizita apropiaților: Adrian Maniu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]