4,990 matches
-
unei zone mici de culoare albicioasă pe ceafă și deasupra ochilor. Gâtul albicios este acoperit cu dungi longitudinale brune subțiri. Partea inferioară este albă cu dungi brun-roșcate transversale. În zbor, coada lunga este brăzdată de benzi transversale rare cenușii și brune închise, cu o bandă terminală mai lată. Femela are spatele cafeniu, iar partea inferioară este albă cu dungi transversale cafenii. Cuibul este plat, construit cu precădere de femele din crengi uscate intercalate și căptușit cu ramuri verzi. Cuibul este reînnoit
Uliu păsărar () [Corola-website/Science/330965_a_332294]
-
la vârf. Colorația corpului, deasupra, este cafenie-cenușie, cenușie-brună sau brună-verzuie. Laturile cu pete neclare și 3-5 benzi largi transversale întunecate, care formează un desen marmorat divers. Abdomenul este cenușiu-deschis până la alb. Toate înotătoarele, în afară de înotătoarele ventrale, au mici pete transversale brune, așezate în serie. Înotătoarea ventrală este albicioasă, câteodată cu pete cenușii, neregulate; liniile transversale de pe această înotătoare lipsesc. Masculii au botul mai larg și înotătoarele ventrale mai lungi ca la femele. Colorația masculilor este, în general, mai închisă ca a
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
femelă se face după gușă. La mascul pielea gușii este închisă la culoare și încrețită, iar la femelă este netedă și albă. Masculul nu are calozități nupțiale, însă posedă un sac vocal mare sub bărbie, de culoare brună închisă sau brună gălbuie, care amplifică orăcăitul său bine cunoscut după ce asfințește soarele, mai ales în perioada de reproducere; în stare de repaus sacul vocal formează cute; când aceasta se dilată depășește cu mult mărimea capului. Brotăcelul duce o viață crepuscular-nocturnă, dar are
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
de floră și faună, harta fiind open-world. Spre deosebire de celelalte jocuri ale seriei, apar și animale sălbatice preistorice, precum mamuți, smilodoni, urși ai peșterii, lei de peșteră, rinoceri lânoși, și elani irlandezi, dar și precursori ale unor animale moderne precum ursul brun și cerbi. Supraviețuirea este la ordinea zilei într-o vreme în care pericolele erau la fiecare pas. Jucătorii îl controlează pe Takkar (dublat de Elias Toufexis), naufragiat în Oros fără arme și resurse, după ce grupul său de vânătoare a fost
Far Cry Primal () [Corola-website/Science/334918_a_336247]
-
Broasca râioasă brună (Bufo bufo) este o broască fără coadă din familia bufonide ("Bufonidae") întâlnită în locuri umede prin livezi, păduri, culturi, în jurul așezărilor omenești (în crăpăturile zidurilor și în pivnițe). Este răspândită în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din Europa și
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
umede prin livezi, păduri, culturi, în jurul așezărilor omenești (în crăpăturile zidurilor și în pivnițe). Este răspândită în nord-vestul Africii, cea mai mare parte din Europa și Asia temperată până la lacul Baikal. În Alpi se urcă până la 2200 m. Broasca râioasă brună este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Bufo bufo bufo". În România se găsește de la 300 m în sus, începând cu regiunea dealurilor, până la granița pădurilor de munte, ca și în Podișul Transilvaniei
Broască râioasă brună () [Corola-website/Science/334932_a_336261]
-
în ape naturale. În Europa se cultivă o formă de cultură, caracterizată prin culoarea roșie-aurie; există și variante albe-rozacee și brune-închis. Se aseamănă mult cu carasul argintiu, principala deosebire constând în coloritul corpului care poate să fie roșu-auriu, alb-rozaceu sau brun închis. Carasul argintiu ("Carassius gibelio") are un colorit galben-argintiu și trăiește în ape naturale, iazuri și heleșteie. Prin selecție (metisare) s-au obținut o serie de varietăți ale acestei frumoase specii. Astfel sunt varietățile: cu fondul roșu și pete rozacee
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
dată expus pe 18 iunie 1995, în Spags, un bar bear din orașul american Seattle. Culorile steagului reprezintă pământul și diverșii urși care trăiesc între cer și pământ: albul pentru urșii polari, negrul pentru urșii negri, iar maroul pentru urșii bruni. Laba în galben auriu din colțul din stânga reprezintă spiritul și frăția tuturor urșilor. Dunga albastră (colțul stâng de sus) reprezintă cerul, iar verdele (colțul drept de jos) - Pământul. Conceput de Tony DeBlase, „steagul pielii” () reprezintă comunitatea celor care preferă hainele
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
lipsească din meniu POSTUL PAȘTELUI. Fasolea boabe, năutul, mazărea, lintea, verdețurile crude (spanacul, pătrunjelul, leurda, urzicile, andivele, rucola, salata verde), legumele crucifere (broccoli, conopidă, varza) și orice alte legume care sunt pe placul tău nucile și semințele neprăjite, orezul integral (brun) sau basmati, ovăzul, hrișca, fructele proaspete, avocado și uleiul de măsline sau de floarea-soarelui presate la rece Bea ceai verde Spre deosebire de cafea, care te stimulează pentru o oră sau două, perioadă urmată uneori de o cădere de energie, ceaiul verde
POSTUL PAȘTELUI. Totul despre cel mai dur post din an by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101330_a_102622]
-
care unele protejate la nivel european prin "Directiva C.E." 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), liliacul pitic ("Pipistrellus pipistrellus"), liliacul urecheat ("Plecotus auritus"), liliacul urecheat cenușiu ("Plecotus austriacus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul de apă
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
decât lungimea botului. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală cu marginea exterioară ușor convexă sau aproape dreaptă. Înotătoarea caudală scurtă, bifurcată. Este asemănător la colorit cu babușca. Capul este aproape negru. Spatele cenușiu-verzui sau cenușiu-brun sau brun negricios. Laturile sunt acoperite de solzi argintii, de aceeași culoare ca partea de jos a spatelui, mai deschis spre abdomen, cu o tentă ruginie sau verzuie. Abdomenul și partea inferioară a capului alb-murdar sau alb-gălbuie, cu o tentă roșiatică. Între
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
aurie irizată. În porțiunea posterioară a flancurilor și pe pedunculul caudal poate exista o bandă întunecată, care poate fi lată. Marginea liberă a solzilor nu este pigmentată. În porțiunea superioară a flancurilor solzii au la baza lor câte o pată brună. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii bătând în violaceu sau portocalii. Înotătoarele perechi și înotătoarea anală sunt portocalii sau roșii. Irisul ochilor este portocaliu sau roșu, cu mici pete întunecate. Dimorfism sexual apare numai în timpul perioadei de reproducere, când masculii
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
pe dreapta; rareori 6-6 sau 5-5. Branhiospinii foarte scurți, puțin numeroși, de obicei 9-10. Vezica înotătoare se termină printr-o prelungire ascuțită, formând un conus spiralat. Solzii sunt mai mici decât la babușcă, tarancă și văduviță. Spatele este verzui-închis, cenușiu-închis, brun deschis, cu o tentă de albastru-verzui. Laturile sunt argintii. Abdomenul este alb perlat sau gălbui, cu reflexe rozacee. Înotătoarele dorsală și caudală sunt cenușii închise. Înotătoarele ventrale și anală sunt gălbui sau roșcate. Înotătoarele pectorale pot avea nuanțe portocalii sau
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidră de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
capului, flancuri), cu pete marmorate întunecate, imprecis delimitate, de mărime și formă neregulată; intensitatea și numărul petelor scade ventral; flancurile sunt mai deschise. Fața ventrală este albă-gălbuie. Înotătoarele au membrane semitransparente, translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă. Câteva șiruri de pete brune străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
translucide, de culoare cenușiu-gălbuie deschisă. Câteva șiruri de pete brune străbat înotătoarele dorsale, pectorale și caudală. Pe membranele înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse neregulat sau în benzi transversale verticale regulate. Înotătoarele pectorale au 6 șiruri de pete brune. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală sunt
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
înotătoarei dorsale petele sunt organizate în benzi transversale mai mult sau mai puțin regulate; a doua înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse neregulat sau în benzi transversale verticale regulate. Înotătoarele pectorale au 6 șiruri de pete brune. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală sunt translucide, de culoare alb-opacă, cu doar câteva pete mici întunecate, foarte puțin distincte. Dimorfismul sexual este evident numai
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
înotătoare dorsală are 4 benzi transversale brune. Înotătoarea caudală este translucidă, de culoare asemănătoare cu cea a înotătoarelor dorsale, cu 5 rânduri de pete brune dispuse neregulat sau în benzi transversale verticale regulate. Înotătoarele pectorale au 6 șiruri de pete brune. Înotătoarele ventrale și înotătoarea anală sunt translucide, de culoare alb-opacă, cu doar câteva pete mici întunecate, foarte puțin distincte. Dimorfismul sexual este evident numai în epoca de reproducere. În restul anului (în afara perioadei de reproducere) cele două sexe nu se
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
a fost a doua mare termocentrală a Oneștiului. Construită în cincinalul 1971-1975, cu puterea de 100 MW, termocentrală folosea inițial hidrocarburi (petrol și gaz), ca ulterior să ajungă la puterea maximă de 300 MW, fiind alimentată cu cărbune brun de Comănești. Termocentrala a fost construită pentru a compensa cu energie termică noii consumatori (blocurile de locuințe nou construite în zona de sus și de jos a orașului). Energia electrică produsă era eliberată în SEN Gutinaș-Helegiu-Bacău prin nodul de 220
Termocentrala II Borzești () [Corola-website/Science/336965_a_338294]
-
amplasat la capătul N-V al Platformei Petrochimice Borzești Existau 5 unități de producție, 3 conectate la coșul de fum cu înălțimea de 180 m și ultimele două la coșul de fum cu înălțimea de 140 m. Alimentarea cu cărbune brun se făcea de la parcul de omogenizare printr-o bandă transportoare de mari dimensiuni, care la mijloc făcea un unghi. Demolarea termocentralei a început în anul 2008, iar în 2013 au fost aruncate în aer ultimele două structuri, coșurile de fum
Termocentrala II Borzești () [Corola-website/Science/336965_a_338294]
-
petrece ascunsă majoritatea timpului . Nisiparița poate ajunge, ca lungime, până la 12 cm femela și 10,5 cm masculul. Are corpul cilindric, pielea este subțire, aproape transparentă. Pe spate și laterale este colorată în tonuri de la maro până la galben cu pete brun închise iar pe partea abdominală este alb-gălbui cu reflexii argintii. Capul este ascuțit, cu gura mică și șase mustăți lungi. Prezintă un spin frontal lung și subțire cu două vârfuri apropiate. Nisiparița se hrănește cu insecte, crustacei mici, larve, moluște
Nisipariță () [Corola-website/Science/328484_a_329813]
-
ea a continuat să conducă acest hotel de lux. Acesta rămâne astăzi unul dintre puținele hoteluri de lux independente din Franța. Proprietarul dorește, de asemenea, ca hotelul să rămână francez și a refuzat prin urmare cumpărarea să de către sultanul din Brunei, Bill Gates și, mai recent, de niște investitori marocani care au spus: „Nous achetons, le prix importe peu” (în ). În activitatea de pregătire a centenarului hotelului Negresco, în 2012, au fost realizate lucrări importante care au necesitat închiderea hotelului în
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
agățarea și stimularea femelei în timpul copulației. Pintenii pelvieni sunt singurele semne exterioare ale rudimentelor bazinului și picioarelor din spate, prezente la boa și pitoni. Coloritul Boa constrictor poate varia mult în funcție de localizare. Șerpii au în general o culoare de bază brun, gri sau crem, iar partea dorsală este ornată cu 15-20 benzi transversale în formă de șa de culoare maro sau maro-roșcată cu margini negre. Coloritul acestora devine mai pronunțat înspre coadă, și dă "Boa constrictor constrictor" numele comun de „boa
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
trivialis"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"); șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpe de casă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca verde de pădure ("Rana esculenta"); clean ("Squalius cephalus"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"), zglăvoc ("Cottus gobio"), moioagă ("Barbus meridionalis petenyi"). Printre speciile de plante care vegetează la nivelul ierburilor se află mai multe rarități floristice (unele protejate la nivel
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]